Rezumat al situației în campania electorală
Cu mai puțin de o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale din Ucraina, lupta adevărată se duce pentru locul doi între preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko şi fostul prim-ministru, Iulia Timoşenko. Actorul de comedie Volodimir Zelenski conduce detaşat.
În cursa electorală pentru funcția de președinte al Ucrainei s-au înscris peste 40 de candidaţi , însă presa discută doar despre 10-12 dintre aceștia, considerând că ceilalţi o au doar un rol decorativ. Presa străină a fost şi mai selectivă şi inițial s-a ocupat doar de doi candidaţi, şi anume Poroşenko şi Timoşenko. Din acel moment a început să crească în sondaje cel de-al treilea candidat, care acum ocupă primul loc, dar încă nu poate fi considerat un câştigător sigur al alegerilor.
Zelenski nu este un politician. El şi-a dobândit notorietatea naţională ca actor în serialul de televiziune În slujba poporului în care a jucat rolul unui tânăr profesor de istorie, care în urma unei pure întâmplări a devenit preşedintele Ucrainei. Nu se poate exclude ca scenariul de film să devină realitate, cu atât mai mult cu cât proaspătul aspirant la fotoliul prezidenţial este „nepătat”, nu poate fi acuzat de corupţie, pentru că nu a îndeplinit nicio funcţie administrativă.
Alegerile sunt urmărite cu mare interes din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene datorită revoluţiei din 2014, care a fost urmată de agresiunea Rusiei şi ocuparea Peninsulei Crimeea. Potrivit institutului de sondare a opiniei publice Reiting, pe primul loc în cursa electorală se situează Zelenski cu 25,1%, urmat de Poroşenko cu 16,6% şi Timoşenko cu 16,2%.
Cum însă în campaniile electorale armele cele mai distrugătoare sunt folosite în ultima fază a procesului, clasamentul se poate răsturna. Prima bombă a şi exploadat deja. Jurnalişti de investigaţie au aflat despre o afacere de corupţie în legătură cu concernul Ukroboronprom care furnizează tehnică militară pentru armata ucraineană. În acest scandal este implicat şi secretarul adjunct al Consiliului de Apărare a Ucrainei, Oleh Gladkovski. Acesta este cunoscut ca un apropiat al preşedintelui Poroşenko. Imediat după izbucnirea scandalului Poroşenko l-a demis pe Gladkovski, însă nici aşa nu a scăpat de suspiciuni ale presei. Iulia Timoşenko a declarat că va solicita declanşarea procedurii de demitere al lui Poroşenko pe motiv de trădare. Ea are experienţă în acest demers, pentru că a solicitat declanşarea acestei proceduri şi în cazul foştilor preşedinţi, Leonid Kucima, Viktor Iuşcenko şi Viktor Ianukovici, însă de fiecare dată fără succes. Nici de această dată nu are mari şanse din cauză că în Ucraina nu există o lege a impeachment-ului, și chiar dacă ar exista, tot nu ar reuşi să adune numărul necesar de semnături având în vedere componenţa politică a parlamentului, care este favorabilă preşedintelui. Cu toate acestea, mai mulţi analişti consideră că scandalul poate să submineze sprijinul electoral al lui Poroşenko în cadrul armatei, adică exact în acel segment care era considerat fieful lui.
Poroşenko însă încearcă să cucerească o altă categorie socială, motiv pentru care a declanşat proiectul său împotriva sărăciei. Începând cu această lună vor fi majorate pensiile, diferite variante ale ajutoarelor sociale vor fi convertite în bani. Cei care s-au pensionat anticipat şi pensia acestora nu atinge pragul de 1700 de hrivnea (aproximativ 52,3 euro), vor primi o singură dată un sprijin de 2410 hrivnea (74,1 euro). Acest sprijin va fi acordat în două tranşe. Prima tranșă se va acorda înainte de alegeri, iar cea de-a doua după alegerile prezidenţiale, în luna aprilie. Desigur opoziţia l-a acuzat pe preşedinte de cumpărare de voturi (deşi oficial este vorba despre o măsură a guvernului), însă acesta nici nu a respins atacurile. „Da, ne asumăm că şi în următorii cinci ani îi mituim, cumpărăm, corupem pe oameni, prin adoptarea unor măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor sociale de care ei beneficiază.” – a spus Poroşenko. Tot cu ridicarea nivelului de trai își face campanie şi Timoşenko. Un element central al campaniei electorale îl reprezintă reducerea drastică a preţului gazului. Încă din anul 2016, a înaintat o acţiune în justiţie prin care a solicitat constaterea faptului că guvernul a stabilit în mod ilegal preţul gazului. În prima instanţă aceasta a câştigat procesul. Potrivit hotărârii – care încă nu este definitivă – preţul gazului ar trebui să fie doar o treime din preţul actual. Desigur, guvernul a făcut recurs împotriva deciziei.
Situația astăzi pe front în Donbas
Kievul a deschis o sută de secţii de votare în străinătate
Ucraina a deschis un număr de 101 secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale programate să aibă loc la 31 martie, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală (CEC),
Un total de 420.342 de buletine de vot au fost trimise la secţiile de votare din afara Ucrainei, se precizează într-un comunicat postat pe site-ul Comisiei electorale ucrainene.
Ucraina, care are aproximativ 29,8 milioane de alegători cu drept de vot, a tipărit peste 30,4 milioane de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale.
La solicitarea Ministerului de Externe ucrainean, Comisia electorală de la Kiev a închis toate secţiile de votare în Rusia, notează Ukrainska Pravda.
În ziua alegerilor, ucrainenii sunt convocaţi să voteze la 29.800 de secţii de vot în 199 districte electorale de pe teritoriul ţării aflat sub controlul autorităţilor de la Kiev, exceptând o parte din regiunile Lugansk şi Doneţk, controlate de către separatiştii proruşi.
Dintre cei 39 de candidaţi care concurează pentru cea mai înaltă funcţie în stat, patru, printre care Iuri Boiko, sunt consideraţi în diferite grade drept proruşi şi pot conta pe ansamblu la 15% din voturi, conform sondajelor. Cel mai popular dintre ei este Boiko, fost aliat al preşedintelui Viktor Ianukovici, care s-a refugiat la Moscova după mişcarea de contestare din 2013-2014, el clasându-se pe poziţia a patra în sondaje, cu 10% din intenţiile de vot.
Primii trei favoriţi sunt: actorul de comedie Volodimir Zelenski, cu 32,1% din preferinţe, preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko (17,1%) şi fostul premier Iulia Timoşenko (12,5%).
Sancţiuni contra celor care au participat la construirea Podului Crimeei de la Kerci
Ucraina a instituit sancţiuni împotriva a 294 de persoane juridice şi a 848 de persoane fizice, care au participat la construirea Podului Crimeii, dar şi la desfăşurarea alegerilor în republicile Doneţk şi Lugansk din Donbas.
Pe listele de sancţiuni au fost incluşi şi cei implicaţi „în capturarea navelor militare ucrainene, precum şi în reţinerea ilegală a marinarilor ucraineni”.