România, cel mai mare cumpărător european de ciocolată Roshen, a lui Poroșenko
Producătorii ucraineni şi-au majorat anul trecut cu 22,6% exporturile de ciocolată spre Uniunea Europeană până la 41,2 milioane euro.
Principalul producător rămâne compania lui Petro Poroșenko, Roshen, de care el promisese să se separe la începutul mandatului, în 2014.
Potrivit datelor furnizate de compania de cercetare de piaţă Pro-Consulting, România a fost cel mai mare cumpărător de produse de ciocolată din Ucraina, 4.900 tone de ciocolată şi produse din cacao, urmată de Ungaria (2.600 tone) şi Bulgaria (2.500 tone).
Experţii precizează de asemenea că produsele de cofetărie care conţin cacao au rămas cel mai important segment datorită preţurilor mai accesibile comparativ cu batoanele produse numai din ciocolată sau produsele din ciocolată cu o greutate de peste două kilograme.
Produsele de ciocolată reprezintă 28% din toată piaţa produselor de cofetărie din Ucraina şi sunt exportate în 50 de ţări.
Kievul nu acceptă observatori ruși la alegerile prezidenţiale
Rusia a acuzat azi Ucraina de 'acţiuni discriminatorii' pentru că a refuzat acreditarea a circa 30 de cetăţeni ruşi în cadrul misiunii OSCE care va supraveghea alegerile prezidenţiale din Ucraina duminică viitoare.
'Acţiunile discriminatorii ale autorităţilor ucrainene privează în practică experţii ruşi de posibilitatea de a participa la misiunea Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE', notează Ministerul de Externe rus într-un comunicat.
În aceste condiţii, se spune în text, 'Federaţia Rusă se vede obligată să renunţe la trimiterea de observatori pentru a nu-i expune la persecuţii'.
La 7 februarie, Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a interzis prin lege prezenţa observatorilor ruşi la alegerile prezidenţiale din 31 martie în Ucraina pentru a 'minimiza riscurile şi ameninţările de ingerinţă ale Federaţiei Ruse în alegerile din Ucraina'.
'Judecând după ceea ce vedem astăzi în Ucraina, Kievul are în mod clar ceva de ascuns de populaţia sa şi de comunitatea internaţională', susţine MAE rus, care subliniază că Rusia va continua să coopereze cu ODHIR şi cu alte structuri OSCE de monitorizare a situaţiei drepturilor omului şi democraţiei în această ţară.
În acelaşi timp, diplomaţia rusă a evocat că Ucraina a decis să nu deschidă secţii de votare în Rusia, astfel încât milioane de ucraineni care se află acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu vor putea să participe la procesul de votare în cadrul alegerilor prezidenţiale, potrivit postului de televiziune rusesc NTV.
Ucraina şi Rusia au relaţii extrem de tensionate în ultimii ani după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea şi a fost acuzată - de Kiev şi Occident - că acordă sprijin militar rebelilor proruşi din regiunea Donbas (estul Ucrainei).
Candidatul prorus la alegerile prezidenţiale din Ucraina, Iuri Boiko (60 de ani), fost vicepremier, a efectuat o vizită vineri la Moscova, unde s-a întâlnit cu premierul rus Dmitri Medvedev, provocând indignarea preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, care l-a acuzat de ‘trădare’.
El a discutat despre cooperarea economică în cadrul unei întâlniri la care au participat şi şeful gigantului rus de gaze Gazprom, Aleksei Miller, şi politicianul ucrainean Viktor Medvedciuk, despre care se spune că preşedintele rus Vladimir Putin ar fi naşul de botez al fiicei sale Daria.
'Ei au vorbit de economie în timp ce băieţii noştri mor pe linia frontului' din Donbas, a reacţionat Petro Poroşenko în contextul acestei întâlniri.
Recunoaşterea suveranităţii Israelului asupra Platoului Golan, un atu pentru Rusia în Crimeea
Konstantin Kosaciov, şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), a apreciat vineri că după declaraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, privind necesitatea recunoaşterii suveranităţii Israelului asupra părţii ocupate de către acesta în platoul Golan sirian, 'orice fel de demagogie privind anexarea Crimeii de către Rusia trebuie considerată neîntemeiată’.
'După 52 de ani, a venit timpul ca SUA să recunoască pe deplin suveranitatea Israelului asupra platoului Golan, care are o importanţă strategică pentru statul israelian şi stabilitatea regională', a declarat Donald Trump într-o postare pe Twitter joi. Aceasta este partea cucerită şi apoi anexată de către Israel din platoul Golan al Siriei în urma Războiului de şase zile din 1967.
'Este o demonstraţie clară a regulilor după care intenţionează să joace SUA - pe cine dorim pe aceia îi recunoaştem. Fie că este vorba de o capitală, un teritoriu sau de preşedintele altui stat. Prin urmare, orice fel de demagogie despre anexarea Crimeii şi alte "ocupaţii" îşi pierd orice temei din acest moment: devine clar că Peninsula Crimeea (la fel ca Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria) nu este recunoscută, în timp ce Înălţimile Golan şi Kosovo sunt recunoscute după un singur criteriu - pentru noi aceasta rentează', susţine Kosaciov într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit lui, afirmaţia preşedintelui SUA nu a luat prin surprindere pe nimeni, având în vedere 'poziţia pro-Israel la vedere' a liderului american, care a recunoscut deja Ierusalimul drept capitală a Israelului, contrar poziţiei comunităţii internaţionale şi a ONU.
Canada îşi prelungeşte misiunea militară din Ucraina
Guvernul canadian a anunţat luni că îşi va prelungi operaţiunile militare în Ucraina.
Misiunea canadiană în Ucraina este prelungită pentru o perioadă de trei ani, au anunţat în faţa presei miniştrii canadieni de externe şi al apărării, Chrystia Freeland şi Harjit Sajjan.
Cei circa 200 de militari canadieni din Ucraina au format deja, din 2015, de când sunt desfăşuraţi în această ţară, aproape 11.000 membri ai forţelor armate ucrainene.
"Este foarte important să trimitem un mesaj clar Ucrainei, poporului ucrainean şi comunităţii internaţionale că invazia şi anexarea Crimeei este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale", a declarat şefa diplomaţiei canadiene Chrystia Freeland.