Rusia exclude o îmbunătăţire a relaţiilor cu Kievul dacă Poroşenko este reales
Rusia a exclus o îmbunătăţire a relaţiilor cu Ucraina dacă şeful statului ucrainean în exerciţiu, Petro Poroşenko, este reales pentru al doilea mandat la alegerile prezidenţiale din 31 martie.
'Cât priveşte cine ar putea fi mai bun pentru relaţiile noastre bilaterale (cu Ucraina), ceea ce vă pot spune clar este că situaţia nu se va îmbunătăţi cu actualul preşedinte ucrainean', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă.
Astfel purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a răspuns la întrebarea unui ziarist dacă dintre cei 39 de candidaţi la funcţia supremă în statul ucrainean există o personalitate sub preşedinţia căreia relaţiile ruso-ucrainene s-ar putea dezvolta într-un mod mai fructuos decât acum.
'Pentru Kremlin ar fi mult mai bine dacă ucrainenii şi-ar alege un preşedinte care să evalueze realitatea într-un mod judicios, la care să prevaleze înţelepciunea politică, nu un preşedinte al războiului, ci al păcii şi un promotor al relaţiilor bune cu vecinii, inclusiv cu Federaţia Rusă', a spus Peskov.
Cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din Ucraina, actorul de comedie Volodimir Zelenski este candidatul favorit, cu 25% din intenţiile de vot. Petro Poroşenko se clasează pe locul doi cu 16,6% dintre preferinţe, fiind urmat de fostul prim-ministru Iulia Timoşenko, cu 16,2%, notează EFE.
În cel mai nou sondaj realizat de grupul sociologic 'Rating' din Kiev şi ale cărui rezultate au fost date publicităţii marţi, Volodimir Zelenski se clasează pe primul loc cu 24,9% din intenţiile de vot, fiind urmat de fostul premier Iulia Timoşenko, cu 18,8%, în timp ce Petro Poroşenko ocupă poziţia a treia, cu 17,4% din preferinţe, potrivit portalului ucrainean LB.ua.
Emisarul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, consideră că între preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi şeful statului ucrainean Petro Poroşenko există o ostilitate personală, conform agenţiei de presă ucrainene Cenzor.
'Cred că este adevărat. De fapt, este şi ceea ce a spus Rusia însăşi, că ar dori să vadă cum Poroeşnko pierde. Cred că este există o ostilitate personală între preşedinţii Putin şi Poroşenko', a afirmat luni Volker, adăugând că liderul rus 'aşteaptă schimbări' în Ucraina după alegerile prezidenţiale din 31 martie.
Putin laudă ”securitatea energetică” oferită Crimeei
Vladimir Putin a inaugurat două centrale electrice construite de Rusia în Crimeea, pentru a oferi ”securitate energetică” acestei peninsule ucrainene, la cinci ani după anexarea acesteia, salutată atunci de majoritatea ruşilor, dar pe care Kievul şi Occidentul continuă să o denunţe.
La Sevastopol, un important port în Crimeea la Marea Neagră, preşedintele rus a condus luni o ceremonie de inaugurare a unei centrale şi a inaugurat-o prin videoconferinţă pe cealaltă, la Somferopol, capitala regiunii.
Cele două structuri, ale căror blocuri energetice au fost lansate în 2018, urmează să funcţioneze de-acum ”la putere deplină”, şi-a exprimat el satisfacţia, salutând ”un pas important” către consolidarea ”securităţii energetice a peninsulei”.
Crimeea era aproape total dependentă de restul Ucrainei înainte de anexare, iar pene de curent atribuite de Moscova unor sabotaje au determinat Rusia să investească masiv în modernizarea infrastructurilor.
Putin a inaugurat mai întâi, cu mare pompă, în mai, la volanul unui camion, un pod construit cu cheltuieli mari cu scopul de a lega peninsula de teritoriul rus prin Strâmtoarea Kerci.
El a participat apoi la o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile, între care lideri religioşi şi reprezentanţi locali. ”Este o nouă etapă în istoria Rusiei, pentru că ea ne-a arătat nouă înşine şi lumii întregi că Rusia ştie să se iubească şi să-şi apere interesele”, a declarat el această întâlnire.
Celebrări vaste au fost organizate în Rusia cu ocazia aniversării anexării, în urma intervenţiei forţelor speciale ruse şi unui referendum, contestat de comunitatea internaţională. Anexarea a avut loc după instalarea la putere, la Kiev, a unui guvern prooccidental, în urma revoltei din Piaţa Maidan.
La Simferopol, steaguri ruse fluturau, iar mijloacele de transport public şi vitrinele magazinelor afişau sloganul ”A cincea aniversare a întoarcerii Crimeei la ţara sa natală”.
Preşedintele rus şi-a încheiat ziua în Crimeea apărând pe scena unui concert. El a salutat locuitorii peninsulei, care au ”votat cu toţii pentru această decizie istorică”, comparându-le gestul cu cele ale ”combatanţilor Armatei Roşii la începutul Marelui Război Patriotic”.
Trecerea oficială a Crimeei sub control rus, la 18 martie 2014, este considerată o ”alipire” în Rusia şi denunţată drept o ”anexare ilegală” de către Ucraina şi majoritatea comunităţii internaţionale. Această decizie a antrenat sancţiuni dure europene şi americane care au afectat dur economia rusă.
”Există o înţelegere tot mai mare în lume potrivit căreia Crimeea este o parte a Rusiei şi va fi mereu”, a dat asigurări preşedinta Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, într-un material publicat în cotidianul Izvestia.
”Crimeea va fi înapoiată Ucrainei. Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura de acest lucru cât mai rapid posibil”, a declarat duminică preşedintele ucrainean Petro poroşenko.
Diplomaţia ucraineană a denunţat, într-un comunicat, o vizită a preşedintelui rus care ”încalcă suveranitatea teritorială a Ucrainei”.
”Există un sentiment de prospeţime, de independenţă şi libertate”, a declarat pentru AFP Valentina Dorojko, o profesionară pensionată la Simferopol. ”Numai în aceşti ultimi cinci ani situaţia s-a îmbunătăţit mult”, a subliniat altă locuitoare, Marina Tişcenko.
Oleg Ivanov, în vârstă de peste patruzeci de ani, regretă sancţiunile impuse de occidentali Crimeei. ”Trebuie să se aşeze, să negocieze şi să schimbe lucrurile”.
Statele Unite, Uniunea Europeană (UE), Australia şi Canada au impus vineri noi sancţiuni unor oficiali ruşi din cauza ”continuării agresiunii în Ucraina”.
La Bruxelles, NATO a denunţat o consolidare ”în curs” a dispozitivului militar rus în Crimeea şi în regiunea Mării Negre.
”Aceşti ultimi cinci ani au fost marcaţi de o atmosferă a terorii, deschisă sau disimulată, împotriva celor care locuiesc în Crimeea, prin încălcarea dreptului internaţional”, a declarat pentru AFP ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin.
Parlamentar rus: bombardierele Tupolev din Crimeea sunt o reacţie la sistemul balistic din România
"Instalarea sistemului balistic american în România a fost o provocare majoră, iar, în replică, Ministerul rus aol Apărării a luat decizia de a staţiona bombardiere Tupolev Tu-22M23 în Baza aeriană Gvardeiskoie. Această schimbare a modificat drastic echilibrul forţelor în regiune", a spus parlamentarul rus Viktor Bondarev.
Bondarev a argumentat că atunci când Crimeea era parte a Ucrainei exista riscul blocării circulaţiei Flotei militare ruse din Marea Neagră. Rusia plătea anual Ucrainei circa 100 de milioane de dolari pentru staţionarea Flotei în Crimeea, "dar exista permanent ameninţarea şantajului de a nu fi prelungit contractul", a spus el.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a deplasat luni în Crimeea, pentru a marca cinci ani de la anexarea fostei regiuni ucrainene de către Rusia. Putin a afirmat că decizia anexării Crimeei în anul 2014 a fost luată din raţiuni referitoare la "interesele naţionale pe termen lung".
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
SUA, UE și Canada impun noi sancțiuni împotriva Rusiei legate de criza din Ucraina
Statele Unite au decis noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru rolul avut în criza din Ucraina, sancțiuni ce vizează șase persoane și opt entități.
Printre cei sancționați se numără mai mulți oficiali din cadrul Serviciului Federal de Securitate rus (FSB). Uniunea Europeană şi Canada au impus la rândul lor noi sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza incidentului maritim din Marea Azov, a activităţilor din estul Ucrainei şi a anexării regiunii ucrainene Crimeea.
Uniunea Europeană a anunţat sancţiuni împotriva oficialilor din cadrul serviciilor de securitate ruse implicaţi în incidentul maritim produs pe 25 noiembrie 2018 în Strâmtoarea Kerci, în nordul Mării Negre, notează Mediafax. Atunci, nave militare ruse au capturat ambarcaţiuni ucrainene care se îndreptau spre Marea Azov, arestând 24 de militari ucraineni.
Și Departamentul american al Trezoreriei a anunţat măsuri împotriva a patru membri ai Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) implicaţi în incidentul maritim ruso-ucrainean.
La rândul său, Canada a introdus sancţiuni care vizează 114 persoane şi 15 enitităţi ruse.
"Statele Unite şi partenerii transatlantici nu vor permite ca agresiunile continue ale Rusiei împotriva Ucrainei să rămâne nesancţionate", afirmă Steven Mnuchin, secretarul american al Trezoreriei.