Canada va sprijini financiar Ucraina pentru a combate dezinformarea în perioada electorală
Ministrul canadian de externe, Chrystia Freeland, a anunţat că Guvernul Canadei va aloca fonduri pentru a contracara dezinformarea în timpul alegerilor prezidențiale și parlamentare programate să aibă loc în Ucraina în cursul acestui an. „Canada va sprijini întotdeauna Ucraina, suveranitatea și integritatea sa teritorială” – a subliniat şefa diplomaţiei canadiene.
„Canada va aloca fonduri pentru inițiativele de combatere a impactului negativ al dezinformării asupra alegerilor din Ucraina, pentru a sprijini reforma electorală din această ţară și pentru a spori participarea femeilor la alegeri” – a adăugat Chrystia Freeland, fără să precizeze despre ce sume de bani este vorba.
Anterior, Canada a anunțat că va aloca 24 de milioane de dolari pentru a sprijini reforma electorală, monitorizarea alegerilor, egalitatea de gen și guvernarea incluzivă în Ucraina
Ministrul rus al apărării Șoigu se laudă cu militarizarea Crimeei
Moscova a anunțat manevre militare la care vor participa 10.000 de soldați și 3000 de echipamente militare, inclusiv rachete și artilerie în regiunea Mării Negre
Federaţia Rusă şi-a consolidat efectivul de trupe în Crimeea, a declarat luni ministrul rus al apărării Serghei Şoigu într-o reuniune a Comisiei de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.
„Componenţa trupelor din Crimeea a fost consolidată, ceea ce asigură protecţia peninsulei şi a intereselor Rusiei în Marea Neagră”, a declarat Serghei Şoigu.
Moscova a mai anunţat începerea unor exerciţii de amploare în Districtul militar Sud, care include şi Crimeea, la care vor participa circa 10.000 de militari din unităţile de rachetă şi aproximativ 3.000 de echipamente de rachete şi artilerie.
Peste 200 de unităţi ale forţelor de rachetă şi artilerie din Districtul militar Sud au fost mobilizate luni pe 20 de poligoane în sudul Rusiei şi în zona Caucazului de Nord, a anunţat într-un comunicat serviciul de presă al armatei ruse.
Exerciţiile, programate să dureze o lună, vor avea loc în regiunile Astrahan, Rostov, Volgograd, Krasnodar, Stavropol, în Caucazul de Nord şi pe teritoriul bazelor militare ruse din Armenia, Crimeea, Abhazia şi Osetia de Sud (Georgia).
În etapa finală, forţele ruse vor efectua lansări de rachete cu sisteme Iskander-M, Bal şi Bastion, precum şi lansări de rachete multiple şi trageri cu tunuri.
O rezoluţie a Adunării Generale a ONU, adoptată la 17 decembrie 2018, în legătură cu militarizarea Crimeei, a Mării Negre şi a Mării Azov cere Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele din peninsula anexată în 2014 şi condamnă prezenţa militară rusă în creştere în Marea Neagră şi Marea Azov
Avansul lui Zelenski crește
Actorul de comedie Volodimir Zelenski şi-a lărgit avansul în cursa electorală prezidenţială, potrivit unui sondaj dat publicităţii miercuri.
Însă susţinerea pentru actorul de 41 de ani, un novice în politică, rămâne mult sub nivelul necesar pentru a asigura o victorie din primul tur, în 31 martie, iar majoritatea votanţilor nu se aşteaptă ca el să devină preşedinte al Ucrainei, potrivit sondajului SOCIS.
Sondajul, realizat de institutul cu sediul la Kiev, arată că Zelenski se bucură de susţinerea a 20,7% din electorat, plasându-l pe actualul preşedinte Petro Poroşenko pe locul doi, cu 13,2%, iar pe lidera opoziţiei Iulia Timoşenko pe locul trei, cu 11%.
În total, 39 de candidaţi au fost înregistraţi pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina. În cazul în care niciun candidat nu va obţine 50% din primul tur, primii doi clasaţi se vor confrunta într-un tur doi în 21 aprilie.
Sondajul SOCIS a fost realizat pe un eşantion de 2.000 de alegători, în toate regiunile Ucrainei, exceptând Crimeea, în perioada 5-10 martie.
Acesta şi alte sondaje de opinie, cum ar fi cele realizate de Centrul Razumkov şi de KIIS au făcut o evaluare şi cu privire la modul în care alegătorii se aşteaptă se va încheie cursa. Potrivit SOCIS, 23,9% dintre cei intervievaţi se aşteaptă ca Petro Poroşenko să fie reales, în timp ce 19,3% se aşteaptă să câştige Zelenski, iar 13,2% - Iulia Timoşenko.
Parlamentul European: Rusia nu mai este un partener strategic
Membrii Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, au adoptat marţi o rezoluţie ce prevede că Uniunea Europeană trebuie să rămână deschisă impunerii de sancţiuni suplimentare în cazul în care Rusia continuă să încalce dreptul internaţional.
Rezoluţia, elaborată de eurodeputata letonă Sandra Kalniete (PPE) şi adoptată cu 402 voturi pentru, 163 împotrivă şi 89 abţineri, evaluează situaţia actuală a relaţiilor politice între UE şi Rusia.
"Timpul limbajului frumos şi diplomatic a trecut. Există foarte puţine şanse de cooperare atâta timp cât Rusia continuă să ocupe părţi ale Ucrainei şi să atace alte state europene", a declarat raportoarea Sandra Kalniete.
Eurodeputaţii au remarcat că începând cu anul 2015 au apărut noi tensiuni între UE şi Rusia, printre care intervenţiile Rusiei în Siria, imixtiunea acesteia în ţări precum Libia şi Republica Centrafricană şi acţiuni agresive continue în Ucraina. Ei au menţionat, de asemenea, sprijinul Rusiei pentru partide anti-UE şi mişcări de extremă dreapta, amestecul în procesele electorale şi încălcarea drepturilor omului pe propriul teritoriu.
Având în vedere aceste încălcări ale dreptului internaţional, eurodeputaţii subliniază faptul ca UE trebuie să fie pregătită să adopte sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, mai ales cele adresate anumitor persoane. Sancţiunile trebuie să fie proporţionale cu ameninţările reprezentate de Rusia, mai este menţionat în text. În decembrie anul trecut, Consiliul a prelungit sancţiunile economice până la 31 iulie 2019.
Rezoluţia PE recomandă revizuirea actualului Acord de parteneriat şi cooperare de către UE şi limitarea cooperării cu Rusia la domenii de interes comun. Provocări globale precum schimbările climatice, securitatea energetică, digitalizarea, inteligenţa artificială şi lupta împotriva terorismului solicită o implicare selectivă, în opinia eurodeputaţilor.
Relaţii mai apropiate vor fi posibile numai dacă Rusia implementează integral aşa-zisele acorduri de la Minsk privind sfârşitul războiului din Ucraina de est şi începe să respecte dreptul internaţional, este menţionat în text.
Eurodeputaţii condamnă campaniile de dezinformare şi atacurile cibernetice ale Rusiei, în scopul creşterii tensiunilor cu UE şi statele membre. Aceştia sunt profund îngrijoraţi că răspunsul UE la adresa propagandei şi dezinformării este insuficient şi ar trebui întărit, mai ales înaintea alegerilor europene din 23-26 mai acest an. În acest scop, finanţarea şi resursele umane alocate grupului operativ East Stratcom trebuie mărite semnificativ, spun eurodeputaţii.
Parlamentul European denunţă violarea spaţiului aerian şi apelor teritoriale ale statelor membre, în special în regiunea baltică. Această încălcare a regulilor internaţionale este o ameninţare la adresa vecinilor Rusiei din Marea Neagră, Marea Baltică şi din regiunile mediteraneene.
De asemenea, eurodeputaţii îşi reafirmă îngrijorările referitoare la faptul că proiectul Nord Stream 2 poate amplifica dependenţa UE de resursele de gaze naturale ruseşti şi ameninţă piaţa internă europeană.