Rusia pune capăt Tratatului bilateral de prietenie cu Ucraina
Moscova a transmis marţi Kievului o notă ca urmare a încetării Tratatului bilateral de prietenie, în care menţionează ceea ce ea numeşte "încălcările" comise de Ucraina a prevederilor tratatului de bază.
Tratatul de prietenie de la 31 mai 1997, potrivit MAE rus, îşi încetează valabilitatea la 1 aprilie 2019 la iniţiativa părţii ucrainene.
După cum se menţionează pe site-ul oficial al diplomaţiei ruse, Ucraina a încălcat în special Art.6 prin care părţile se angajează să 'nu încheie acorduri cu terţe ţări împotriva celeilalte părţi' şi, de asemenea, să nu permită 'utilizarea teritoriului său în detrimentul securităţii celeilalte părţi'.
În acest sens, Rusia acuză Ucraina că a încălcat tratatul de prietenie în 2004 când a ratificat Memorandumul de sprijinire a operaţiunilor NATO şi de asemenea atunci când a operat modificări în doctrina sa militară care stipulează aderarea la Alianţa Nord-Atlantică drept obiectiv strategic al statului ucrainean.
Mai mult, Moscova denunţă şi modificările aduse recent Constituţiei ucrainene care consolidează direcţia luată de Ucraina spre aderarea la UE şi NATO.
De asemenea, MAE rus susţine că autorităţile ucrainene 'duc o ofensivă îndreptată împotriva limbii ruse şi a drepturilor populaţiei vorbitoare de limbă rusă'.
Culmea ironiei este că diplomaţia rusă acuză Ucraina de încălcarea flagrantă a mai multor articole din tratatul de bază, între care 'respectarea reciprocă a suveranităţii', remarcă în schimb publicaţia ucraineană Zerkalo nedeli, evocând în acest context anexarea ilegală de către Moscova a peninsulei Crimeea în 2014 şi amestecul constant al Rusiei în afacerile interne ale ţării de la declararea independenţei sale în 1991, ca urmare a prăbuşirii URSS.
La 6 decembrie, Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a aprobat încetarea Tratatului de prietenie cu Federaţia Rusă, cu o majoritate de 277 de voturi. În acest context, media de la Kiev subliniază că Ucraina nu a reziliat tratatul, ci doar nu l-a prelungit.
Ministerul de Externe al Ucrainei a considerat că Tratatul de prietenie cu Rusia şi-a îndeplinit misiunea, iar în prezent este caduc în toate privinţele. Ucraina urma să decidă până la 30 septembrie dacă prelungeşte sau nu documentul pe următoriii zece ani. Documentul este considerat reziliat, dacă valabilitatea sa încetează înainte de termen.
Tratatul de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, care stipula principiul parteneriatului strategic, recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor existente, respectarea integrităţii teritoriale şi angajamentul reciproc de a nu folosi teritoriul naţional în detrimentul securităţii celeilalte părţi a fost semnat în 1997. În 2008, tratatul a fost prelungit automat pentru 10 ani.
Poroşenko: “Avem una dintre cele mai puternice armate din Europa"
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că Ucraina se îndreaptă în mod hotărât spre NATO și continuă să dezvolte noi tipuri de armament, inclusiv rachete.
"Ne îndreptăm în mod hotărât spre Alianţă. Avem deja o armată nouă, de înaltă calitate, înarmată calitativ. Vom avea şi rachete. Acum avem rachetele de croazieră Neptun, care au fost testate cu succes, plus rachetele tactice Oliha şi rachetele antitanc Stugna" - a explica Poroșenko.
Liderul de la Kiev a mai subliniat că "Ucraina nu merge în NATO cu mâna întinsă, ci ca un partener deplin care are o armată situată printre cele mai eficiente zece armate ale Europei". "O armată care protejează nu doar teritoriul său, ci şi libertatea, democrația, o armată care opreşte agresorul din centrul Europei" - a mai declarat Petro Poroşenko. Totodată, președintele ucrainean a promis o cooperare eficientă în industria de apărare între Ucraina şi principalele țări membre ale NATO.
Parlamentul European va vota marţi un proiect de rezoluţie privind relaţiile cu Rusia
Parlamentul European va supune marţi la vot un proiect de rezoluţie privind Rusia, care susţine că Uniunea Europeană trebuie să ia în considerea impunerea unor noi sancţiuni Moscovei, în cazul în care aceasta va continua să încalce dreptul internaţional.
Eurodeputaţii vor vota marţi proiectul de rezoluţie, după ce luni va avea loc o dezbatere în acest sens. Procedura va fi de tip non-legislativ.
Aceştia recomandă "revizuirea Acordului de parteneriat şi cooperare de către UE şi limitarea cooperării cu Rusia la domenii de interes comun, cum ar fi lupta împotriva terorismului şi a schimbărilor climatice".
Proiectul de rezoluţie mai menţionează că îmbunătăţirea relaţiilor între Bruxelles şi Moscova va fi posibilă doar dacă Rusia va implementa în mod integral "aşa-zisele acorduri de la Minsk privind sfârşitul războiului din Ucraina de est şi va începe să respecte dreptul internaţional".
În decembrie 2018, statele UE au fost de acord să prelungească sancţiunile economice până la data de 31 iulie 2019.
Peter Szijjarto: Ungaria va apăra drepturile etnicilor maghiari, indiferent de presiuni
Guvernul ungar va continua să protejeze drepturile comunităţilor etnice maghiare, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto în timpul unei sesiuni plenare a Forumului Parlamentarilor din Bazinul Carpatic (KMKF), reuniune desfăşurată vineri la Budapesta.
''Nu vom sacrifica drepturile comunităţilor ungare pe altarul vreunui interes geopolitic, indiferent de presiunile venite chiar şi din partea unui bun prieten'', a spus şeful diplomaţiei ungare.
În ceea ce priveşte Ucraina, Szijjarto a asigurat că guvernul de la Budapesta ''nici măcar sub presiunea vreunui prieten mare sau puternic'' nu va renunţa la poziţia sa de a se opune desfăşurării summiturilor NATO-Ucraina şi de a nu sprijini aderarea Ucrainei la UE sau NATO atât timp cât guvernul de la Kiev continuă ''politica anti-maghiară''.
Măsurile guvernului ucrainean faţă de comunitatea locală de circa 150.000 de etnici maghiari este contrară valorilor europene şi normelor internaţionale, a continuat ministrul ungar de externe, avertizând totodată că măsurile pe care Kievul intenţionează să le pună în practică pentru împărţirea acestei comunităţi în trei districte administrative distincte ar putea crea şi mai multe dificultăţi.
Vorbind despre politica externă a Ungariei, Szijjarto a menţionat că aceasta va continua să se axeze pe Europa Centrală, cu o atenţie specială acordată Bazinului Carpatic. El a apreciat că această regiune central-europeană a devenit ''motorul creşterii economice europene'' şi că o alianţă politică între ţările din această regiune este mai aproape ca oricând.
Şeful diplomaţiei ungare a mai spus că strategia guvernului din care face parte de a construi legături de prietenie cu vecinii în ''chestiuni practice şi pragmatice'' a îmbunătăţit condiţiile pentru etnicii maghiari.
Cooperarea economică dintre Ungaria şi alte ţări din Bazinul Carpatic a avut o dinamică ascendentă în ultimul deceniu, cu o creştere a schimburilor comerciale de 61%, ceea ce a creat ''o asemenea interdependenţă economică încât este necesară de asemenea o cooperare mai strânsă în alte domenii'', a apreciat Szijjarto.
Conform datelor pe care el le-a prezentat, programul guvernului de la Budapesta de a promova activităţile economice ale etnicilor maghiari a ajutat în ultimii ani circa 37.000 de întreprinderi mici şi mijlocii printr-o asistenţă financiară care a însumat 60,8 miliarde de forinţi (192,4 milioane euro) şi a permis investiţii de circa 108 miliarde de forinţi.
Szijjarto a precizat că acest program continuă şi în anul 2019, cu un buget de 38,5 miliarde de forinţi pentru România, Slovacia, Serbia, Croaţia şi Slovenia. ''Suntem interesaţi de consolidarea comunităţilor maghiare în ţările unde acestea se află'', a subliniat ministrul de externe ungar.
Cu excepţia Ucrainei, liderii fiecăreia dintre ţările vecine Ungariei pot fi convinşi că nu au motive ''să fie ostili'' acestui program al guvernului ungar, a insistat Szijjarto, adăugând că, ''în pofida condiţiilor vitrege'', Ungaria va continua respectivul program şi în Ucraina, cu un buget de 5,2 miliarde de forinţi.