Rusia ar pregăti o invazie în Ucraina din trei direcţii
'Noi prevedem ameninţări militare în trei dintre cele patru direcţii geografice - nord, est şi sud. Partea rusă încheie (în prezent) completarea la frontierele Ucrainei a "unităţilor ofensive", care împreună cu structuri ale trupelor speciale vor forma baza forţelor de invazie', a afirmat generalul de armată Viktor Mujenko într-o întâlnire cu ataşaţi militari ai misiunilor diplomatice străine de la Kiev.
Mai mult, el a spus că nu exclude ca Rusia să comită diversiuni şi acţiuni de sabotaj pe timpul campaniei electorale şi în ziua alegerilor prezidenţiale, care se vor desfăşura pe 31 martie în Ucraina.
Această perioadă tulbure de campanie electorală în Ucraina este folosită de Rusia pentru a desfăşura un complex de operaţiuni speciale destinate să submineze potenţialul de apărare al ţării, a declarat generalul Mujenko, adăugând că 'urmărim o intensificare semnificativă a activităţii inamicului în spaţiul informaţional, unde, printr-o serie de operaţiuni informaţionale şi psihologice, se încearcă influenţarea cadrelor militare' ale armatei ucrainene.
'Luăm măsuri adecvate pentru a preveni astfel de scenarii, bazându-ne pe profesionalismul serviciilor speciale, poliţiei naţionale, precum şi pe patriotismul şi vigilenţa cetăţenilor noştri', a subliniat acesta, indicând că, la ora actuală, Ucraina dispune atât de cadre, cât şi de mijloace pentru a opri tancurile şi avioanele ruseşti.
'Cred că nu există nicio îndoială că armata ucraineană, apărând Ucraina, suveranitatea şi independenţa ei, apără de fapt întreaga Europă', a ţinut să menţioneze şeful Statului Major al armatei ucrainene, potrivit căruia armata Ucrainei reprezintă un avanpost de securitate în zona euroatlantică.
Recent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat în discursul său rostit în faţa Adunării Generale a ONU în cadrul dezbaterilor speciale dedicate 'situaţiei din teritoriile ocupate temporar în Ucraina' că, potrivit situaţiei din februarie 2019, Rusia dispune în Crimeea de un contingent de circa 32.500 de militari, de 88 de sisteme de artilerie, 52 de lansatoare multiple de rachete, 372 de blindate, 113 avioane de luptă, 62 de elicoptere de atac, 6 nave de război şi 6 submarine echipate cu sisteme de rachete de croazieră de tipul Kalibr.
Structurile militare ruse care acţionează în Donbas (regiunile Doneţk şi Lugansk) dispun de 496 de tancuri, 938 de vehicule blindate, 128 de lansatoare multiple de rachete şi 776 de sisteme de artilerie (inclusiv autopropulsate), a spus Poroșenko.
Situația pe front astăzi în Donbas
Timoșenko cere noi negocieri despre Crimeea și Donbas
Iulia Timoșenko, susține că este necesar să se înceapă negocierile cu privire la Crimeea și Donbas cu țările participante la Memorandumul de la Budapesta, inclusiv cu Rusia. Acest tratat din 1994 a oferit Ucrainei garanții de integritate în schimbul renunțării Kievului la arsenalul său nuclear.
”Propunem să începem imediat activitatea în formatul Memorandumului de la Budapesta, la care, în opinia mea, trebuie să participe președintele SUA, premierul Marii Britanii, președintele Franței, cancelarul Germaniei, președintele Ucrainei și președintele Rusiei. Sunt cei care au oferit garanții Ucrainei prin semnarea Memorandumului de la Budapesta. Atunci și președintele Rusiei a semnat acest memorandum de la Budapesta. Și cred că negocierile pot începe doar în acest format și numai în acest fel vom obține rezultate”, a declarat Timoșenko, citata de Euronews.
Timoșenko participă pentru a treia oară la alegerile prezidențiale. După victoria mișcării ”revoluției portocalii” din 2005, ea a format guvernul de două ori, iar în 2011, a fost trimisă în spatele gratiilor din cauza contractelor privind livrările de gaz semnate cu Rusia. În 2014, Timoșenko a fost eliberata, reabilitata și i s-a redat dreptul de a deține funcții publice.
Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, cele mai mari șanse de a ajunge în turul doi al alegerilor de la sfarsitul lunii le au Iulia Timoșenko, împreună cu comedianul Vladimir Zelenski și actualul președinte Petro Poroșenko.
Lukașenka vrea relaţii mai bune cu Occidentul, în ciuda "isteriilor” Rusiei
Belarus va încerca să dezvolte relaţii mai bune cu Occidentul deşi acest lucru îi provoacă "isterii" aliatului său tradiţional Rusia, a declarat marţi preşedintele Aleksandr Lukaşenka, la o zi după ce a ridicat o interdicţie care limita la cinci numărul maxim al diplomaţilor americani acreditaţi la Minsk.
Belarusul încearcă să-şi amelioreze legăturile cu Vestul după un număr de dispute cu Moscova, care a anunţat eliminarea unor subvenţii care au păstrat multă vreme ţara de 9,5 milioane de oameni pe orbita Rusiei.
Comentariile lui Lukaşenka sugerează că nu a reuşit să depăşească neînţelegerile cu Vladimir Putin după mai multe întâlniri, inclusiv asupra unei schimbări a sistemului de taxe rus despre care Belarusul spune că îi va produce pierderi la buget de 400 de milioane de dolari în acest an.
Vorbind despre NATO şi UE la o reuniune guvernamentală, Lukaşenka a spus: "Ar trebui să vorbim cu ei, nu ar trebui să ne uităm la ei ca la nişte duşmani."
Cooperarea Belarusului cu Vestul "provoacă un fel de reacţie alergică şi uneori isterii din partea principalului nostru partener, Federaţia Rusă. Întrebarea este, de ce sunt isterici ?", a continuat Lukaşenka.
El se află la putere de 25 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi foşti lideri sovietici. În timpul regimului său, Belarusul a fost în general aliniat mai strâns cu Moscova decât orice fost stat sovietic, dar lipsa sa de toleranţă pentru disidenţi l-a transformat în mare parte într-un paria pentru Occident.
Totuşi, el a dat semne tot mai clare că încearcă o dezgheţare a relaţiilor cu SUA şi Uniunea Europeană din 2014, când Belarusul nu a recunoscut anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia de la Ucraina vecină.
SUA şi UE au impus sancţiuni Belarusului din cauza modului în care şi-a tratat oponenţii politici, care însă au fost ridicate în mare parte în 2016 după eliberarea deţinuţilor politici şi alte reforme.
Luni, Belarusul a ridicat o restricţie care limita la cinci numărul diplomaţilor americani ce aveau permisiunea de a fi acreditaţi, limitare aflată în vigoare din 2008. Ministerul Afacerilor Externe din Belarus a anunţat că speră că decizia "va contribui la normalizarea pe mai departe a relaţiilor dintre Belarus şi SUA".