UE prelungeşte măsura îngheţării bunurilor lui Ianoukovici
Statele membre UE au prelungit luni cu un an măsura de îngheţare a bunurilor care îl vizează pe fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici şi alte 11 persoane acuzate că au deturnat fonduri publice când au fugit din Ucraina după protestele din Piaţa Maidan din 2014, relatează AFP.
Sancţiunile au fost prelungite până pe 6 martie 2020, precizează comunicatul consiliului Uniunii Europene, organism al statelor membre. Acestea au fost decise în martie 2014 şi prelungite în fiecare an de la această dată.
Douăsprezece persoane, printre care şi fostul preşedinte, "identificate ca responsabile de deturnări de fonduri de stat ucrainene sau de abuz de putere care au provocat pierderi pentru finanţele publice ucrainene", rămân înscrise pe lista neagră a Uniunii, indică comunicatul. Un nume a fost retras de pe listă, dar identităţile nu au fost comunicate.
Bunurile din Europa ale persoanelor aflate pe listă sunt îngheţate şi acestea au interdicţie de intrare pe teritoriul UE.
Putin suspendă participarea Rusiei la Tratatul INF
Vladimir Putin a semnat un decret care prevede suspendarea participării Rusiei la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), după decizia similară a Statelor Unite.
"Dată fiind necesitatea de a aplica măsuri urgente după încălcarea de către Statele Unite a obligaţiilor asumate în cadrul Tratatului semnat de Uniunea Sovietică şi SUA pe 8 decembrie 1987, conformarea Rusiei cu Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare este suspendată prin acest document până când Statele Unite abordează problema încălcării obligaţiilor asumate prin Tratat sau până când Tratatul va fi anulat", se arată în decretul prezidenţial, conform agenţiei de presă Tass. Ministerul rus de Externe va trimite o notificare formală Statelor Unite. Decretul prezidenţial intră în vigoare în momentul semnării.
Vladimir Putin a avertizat recent că Rusia va adopta măsuri simetrice şi asimetrice dacă Statele Unite amplasează rachete atomice în Europa după eventuala anulare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). "Eu am spus deja şi vreau să repet, iar acest lucru este vital să fie repetat: Rusia nu va fi prima ţară care să amplaseze astfel de rachete în Europa. Dacă vor fi produse şi trimise astfel de rachete în Europa, iar Statele Unite au un astfel de plan (...), acest lucru va deteriora puternic situaţia securităţii internaţionale şi va genera ameninţări grave pentru Rusia, dat fiind că anumite rachete pot atinge Moscova în 10-12 minute. Acesta este un pericol foarte grav pentru noi. În acest caz, vom fi nevoiţi şi vreau să subliniez acest lucru, vom fi nevoiţi să adoptăm măsuri simetrice şi asimetrice", a declarat Vladimir Putin. "Rusia va fi nevoită să fabrice şi să amplaseze astfel de tipuri de arme, care vor fi utilizate nu doar asupra regiunilor din care avem o ameninţare directă, ci şi asupra regiunilor care găzduiesc centrele unde sunt luate deciziile de folosire a sistemelor de rachete care ne ameninţă", a atras atenţia liderul de la Kremlin.
Afirmaţiile preşedintelui Vladimir Putin, care a ameninţat că Rusia ar putea ataca Statele Unite şi ţări europene care ar găzdui rachete nucleare americane, sunt "inacceptabile", a replicat Alianţa Nord-Atlantică, respingând acuzaţiile Moscovei privind sistemele antibalistice NATO din România.
Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.
Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
Recent, Administraţia Vladimir Putin l-a convocat pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Printre măsurile propuse de Rusia se numără distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia. "Ministerul rus al Apărării invită partea americană, în perioada premergătoare anulării Tratatului INF, să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a acordului prin distrugerea sistemelor de lansare terestre MK-41 dezvoltate pentru lansarea de rachete Tomahawk, a rachetelor cu raze de acţiune scurtă şi medie şi a dronelor militare care intră sub incidenţa Tratatului. Ataşatul militar al Ambasadei SUA din Moscova a fost invitat la Ministerul rus al Apărării pentru a i se înmâna o notificare", a comunicat Ministerul rus al Apărării.
Alianţa Nord-Atlantică are propria responsabilitate pentru încălcarea Tratatului INF prin instalarea sistemelor balistice americane în România şi Polonia, a acuzat Administraţia Rusiei, îndemnând ţările din Europa să evite transformarea continentului în spaţiu de confruntare militară. "Din nefericire, state membre NATO au demonstrat că nu sunt pregătite pentru un dialog substanţial pe tema sistemelor balistice Mk-41, care sunt amplasate în România şi urmează să fie amplasate în Polonia anul viitor prin încălcarea Tratatului INF.
Aceste instalaţii fac parte din sistemul balistic NATO, astfel că Alianţa este responsabilă direct de distrugerea Tratatului INF", a comunicat Ministerul rus de Externe. "Dacă aliaţii europeni ai Statelor Unite sunt într-adevăr interesaţi să menţină un control al armamentului eficient la nivel internaţional, dacă sunt interesaţi de neproliferare şi dezarmare, atunci nu ar trebui să urmeze orbeşte politicile SUA care au rolul dobândirii supremaţiei militare. În schimb, ar trebui să respecte interesele fundamentale de securitate şi să evite ca Europa să fie transformată din nou într-un spaţiu de confruntare militară, lucru care inevitabil se va întâmpla dacă Statele Unite încep amplasarea acestor tipuri de rachete", a precizat Ministerul rus de Externe.
Zelenski îşi măreşte avansul faţă de principalii contracandidaţi
Actorul de comedie Volodimir Zelenski îşi măreşte avansul faţă de principalii săi contracandidaţi în cursa pentru alegerile prezidenţiale care se vor desfăşura la 31 martie în Ucraina.
Conform sondajului realizat de grupul independent de evaluare 'Rating' din Kiev, actorul (41 de ani), un novice pe scena politică ucraineană, este preferat de 25,1% dintre alegătorii care au declarat că se vor prezenta la urne.
Preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, ce candidează pentru un al doilea mandat, se situează pe locul doi, cu 16,8% din intenţiile de vot, fiind urmat îndeaproape de fostul premier Iulia Timoşenko, cu 16,2% din simpatii.
La alegerile pentru cea mai înaltă funcţie în statul ucrainean concurează în total 44 de candidaţi, ceilalţi însă rămân cu mult în urma primilor trei favoriţi: Iuri Boiko, 11,3% din intenţii, Anatoli Griţenko - 7,7%, Oleg Liaşko - 5,6% Andrii Sadovii - 3% etc.
Dacă niciunul dintre candidaţi nu va obţine 50% din voturi, aşa cum prevăd sondajele, primii doi se vor confrunta într-un al doilea tur de scrutin, programat să aibă loc la 21 aprilie.
Arhiepiscopul Kliment eliberat după reținerea sa la Simferopol
Arhiepiscopul Kliment al Bisericii Ucrainene din Crimeea a fost eliberat astăzi în Simferopol, la câteva ore după ce a fost reținut fără explicații.
Poliția nu a comunicat motivele reținerii arhiepiscopului Kliment, care a fost eliberat fără a i se aduce vreo acuzație.
Rusia refuză să recunoască Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Kliment a declarat luna trecută că autoritățile din Crimeea au anulat contractul de închiriere pentru biserica sa, pentru că el nu a înregistrat parohia în Federația Rusă.
Incidentul a avut loc la aproape două luni după ce în Ucraina a fost înființată o biserică ortodoxă autocefală, după 330 de ani de control religios rusesc.