O parte a opoziției ar putea avea un singur candidat la președinție
Mai mulți politicieni ai opoziției ar putea ajunge la un acord pentru nominalizarea unui singur candidat la președinție.
Cel mai probabil candidat unic al opozitiei va fi liderul miscarii ”Poziția Civică”, Anatoli Grițenko.
Nu există încă o confirmare oficială a acestor informații – se stie doar că joi a avut loc o întâlnire între Grițenko și un alt candidat la președinție, liderul Partidului ”Samopomoșci” și primarul orașului Lviv, Andrei Sadov. Potrivit unor informații, la intalnire ar fi participat și liderul Partidului ”Forța și Onoare”, fost șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei în perioada 2003-2005, Igor Smeșko, de asemenea înregistrat drept candidat la președinție.
Joi, la prânz, Grițenko a scris pe pagina sa de Facebook: „A sosit timpul să ne unim eforturile și să învingem pe pradatori pentru a oferi Ucrainei o șansă”. El a adăugat că „o decizie importantă și responsabilă” va fi luată la întâlnirea cu Sadov.
Tot joi, a devenit cunoscut faptul că din fracțiunea parlamentara „Blocul Poroșenko“ au plecat trei deputați. Ei s-au alaturat grupului „Euro-optimiștii“. Este vorba despre unul dintre activiștii Maidanului de la Kiev, Mustafa Naiem, și reprezentanții partidului „Alianța Democratică“ Svetlana Zalișuk și Serghei Leșcenko.
Bielorusia nu acceptă amplasarea de rachete cu rază medie și mică de acțiune în Ucraina
Amplasarea de rachete cu rază medie și mică de acțiune în Ucraina ar fi o catastrofă – a declarat preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, la o întâlnire cu experți.
„Trebuie să se înțeleagă faptul că rușii nu pot admite ca aceste rachete să fie amplasate în Ucraina. Noi vom fi solidari cu rușii", a spus Lukașenko.
Liderul de la Minsk și-a exprimat speranța că Ucraina nu va deveni „un loc de joacă pentru statele mari”. „Ucrainenii nu merită acest lucru„, a mai adăugat Lukașenko.
Lukașenko a prezis că victoria în apropiatele alegeri prezidențiale din Ucraina îi va aparține lui Petro Poroșenko.
Naftogaz Ucraina câștigă procesul de la Haga cu Rusia
„Naftogaz Ucraina” a câștigat procesul împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Haga, a anunțat șeful consiliului de administrație al companiei de stat de petrol și gaze de la Kiev, Andrei Kobolev.
„Naftogaz Ucraina” a acționat în judecată Rusia pentru acapararea abuzivă a activelor sale în peninsula Crimeea, după anexarea acesteia de către Moscova în 2014. Tribunalul a recunoscut jurisdicția Ucrainei, a spus Kobolev, adăugând că Rusia ca stat se face vinovată de pierderea activelor de către Naftogaz-Ucraina și trebuie să-i ofere compensații.
Potrivit lui, suma compensațiilor urmează să fie stabilită într-o viitoare ședință a Curții de la Haga, care va avea loc fie anul acesta, fie anul viitor. „Naftogaz-Ucraina” în estimează pierderile sale în Crimeea și pe coasta Mării Negre la circa 5 miliarde de dolari.
Unsprezece miniștri de externe condamnă Rusia
Unsprezece miniştri de Externe, printre care şi cel al României, Teodor Meleşcanu, au semnat o declaraţie comună, publicată în The Guardian, prin care condamnă Rusia pentru anexarea Crimeei şi acuză Kremlinul că nu respectă dreptul internaţional.
Miniştrii de Externe din România, Letonia, Ucraina, Estonia, Lituania, Polonia, Suedia, Danemarca, Canada, Marea Britanie şi Cehia consideră că Ucraina, deşi mai are reforme de implementat, nu a fost niciodată mai aproape de Europa şi de valorile europene, în ciuda agresiunilor Rusiei. Din contră, susţin ei, Crimeea merge în cealaltă direcţie, cetăţenii de acolo fiind izolaţi, iar situaţia drepturilor omului continuând să se deterioreze.
Documentul aminteşte că, cu cinci ani în urmă, Rusia a început agresiunile împotriva Ucrainei şi a anexat Peninsula Crimeea, ceea ce a reprezentant "o ameninţare la adresa securităţii Europei".
"Astăzi, oamenii din Ucraina sunt mai uniţi ca niciodată în orientarea lor europeană. Ucraina mai are multe cerinţe de îndeplinit şi reforme de implementat, dar a fost făcut un progres impresionat, în pofida agresiunilor din partea Rusiei. Ucraina de astăzi este diferită în profunzime de Ucraina de dinainte de 2014 şi nu a mai fost niciodată atât de aproape de Europa şi valorile europene. În contrast, Crimeea aflată sub ocupaţie rusă este în declin. Oamenii de acolo nu au fost niciodată mai izolaţi, iar situaţia privind respectarea drepturilor omului şi condiţiile socio-economice continuă să se deterioreze", susţin miniştrii.
"Anexarea ilegală a Crimeii, un act condamnat de comunitatea internaţională, a pus în pericol sistemul bazat pe reguli internaţionale. Referendumul ilegitim din Crimeea, de la data de 16 martie 2014, a fost judecat şi nevalidat de comunitatea internaţională. În aceşti cinci ani comunitatea a făcut apel, în cei mai puternici termeni, la restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Sancţiunile şi politica de nerecunoaştere a membrilor UE, NATO şi G7 reflectă efortul nostru comun şi refuzul de a accepta că o ocupaţie ilegală a oricărui teritoriu al unei alte ţări poate deveni o normă în secolul 21", se arată în text.
"Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului şi alte organizaţii internaţionale au raportat încălcarea drepturilor în Crimeea, împotriva minorităţii etnice tătare crimeene, a etnicilor ucraineni, a ortodocşilor non-ruşi şi a activiştilor civili. Au fost înregistrate arestări arbitrare, disparţii, rele tratamente şi tortură şi cel puţin o execuţie în afara sistemului judiciar. Un mare număr de prizonieri politici şi deţinuţi care îşi aşteptau procesul au fost transferaţi în Rusia, în pofida faptului că astfel de practici sunt interzise de dreptul internaţional umanitar".
Un caz particular la care se referă documentul este acela al producătorului de filme ucrainean Oleg Sentsov, care, aflat într-o închisoare rusească în care execută o pedeapsa de 20 de ani pentru terorism, a fost desemnat laureatul premiului Saharov pentru libertatea de gândire pe 2018.
"Anul trecut a existat o intensificare a tensiunilor în zona mării Azov. Construirea podului din strâmtoarea Kerci, de către Rusia, nu reprezintă doar o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, ci de asemenea a fost folosită drept o modalitate de a crea întârzieri artificiale de trafic din şi spre porturile Ucrainei de la Marea Azov, afectând libertatea navigării şi impunând obstacole suplimentare economiei Ucrainei, în special în porturile din oraşele Mariupol şi Berdyansk. Atacul nejustificat asupra vaselor ucrainene de la 25 noiembrie 2018, capturarea şi reţinerea ilegală a echipajelor constituie o încălcare gravă a drepturlui internaţional", au mai afirmat miniştrii, făcând încă odată apel la eliberarea marinarilor ucraineni.
„Acum cinci ani, Rusia a pus în pericol ideea unei Europe libere şi paşnice. Prin anexarea Crimeei, Rusia a demonstrat că nu respectă principiile dreptului internaţional şi că reprezintă o ameninţare serioasă pentru securitatea Europei”, se arată în comunicat.
Miniştrii subliniază că anexarea Crimeei a pus în pericol dreptul internaţional, iar referendumul ilegitim din Crimeea din 2014 a fost declarat ilegal şi invalid de comunitatea internaţională, care în ultimii ani a cerut în cei mai puternici termeni ca integritatea teritorială a Ucrainei să fie restaurată.
ONU şi alte organizaţii internaţionale au informat cu privire la încălcări ale drepturilor omului pentru membrii comunităţii etnice a tătarilor, a ucrainenilor, a minorităţilor de ortodocşi care nu sunt ruşi şi a activiştilor din societatea civilă.
„Un număr mare de deţinuţi politici au fost transferaţi din Crimeea în Federaţia Rusă, deşi această practică este interzisă de dreptul umanitar internaţional”, se arată în declaraţia miniştrilor.
Cu privire la tensiunile din 2018 dintre Rusia şi Ucraina în Marea Azov, miniştrii au afirmat: „Construirea podului Kerci de către Rusia nu este doar o nouă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar a fost folosită şi ca instrument pentru a crea întârzieri artificiale în traficul din porturile ucrainene în Marea Azov”.
Numind capturarea de către Rusia a unor nave ucrainene şi a marinarilor ucraineni drept „o nouă încălcare a dreptului internaţional”, miniştrii afirmă: „Cerem Rusiei să elibereze marinarii ucraineni arestaţi, să returneze navele şi să îşi respecte angajamentele internaţionale prin a asigura navigaţia liberă în Marea Azov şi Strâmtoarea Kerci”.
Semnatarii sunt miniştrii de Externe din Letonia, Ucraina, Estonia, Lituania, Polonia, Suedia, Danemarca, Canada, România, Marea Britanie şi Republica Cehă.