Bulgaria vrea să investească 1,4 miliarde euro în gazoductul rusesc TurkStream 2
Rusia presează pentru construirea gazoductului TurkStream 2, o conductă de gaze naturale care să treacă prin teritoriul Bulgariei și să aprovizioneze Europa de Vest, potrivit Deutsche Welle. Bulgaria ia în considerare propunerea Rusiei și, conform Ministrului de Energie bulgar, este pregătită să investească 1,4 miliarde euro în proiect.
Prim-ministrul rus Dimitri Medvedev va efectua o vizită în Bulgaria săptămâna următoare pentru a discuta proiectul. Cu toate acestea, completarea proiectului are nevoie de aprobare din partea autorităților, inclusiv a Comisiei Europene. Experții se îndoiesc de profitabilitatea proiectului, sugerând că guvernul de la Sofia face jocul Moscovei.
Gazoductul inițial TurkStream are o lungime de 910 km și trece prin Marea Neagra, conectând Rusia si Turcia. Proiectul acesta are ca termen de finalizare sfârșitul anului, alături de gazoductul Power of Siberia, care face legătura între Rusia si China, cât și Nord Stream 2, dintre Rusia si Germania. Turcia este al doilea cel mai mare client al Gazprom, după Germania.
TurkStream 2 are rolul de a transporta gaze către Europa. Gazprom are două opțiuni de a ajunge în Europa de Vest: prin Grecia și Italia sau prin Bulgaria, Serbia, Ungaria și Austria. Luna trecută, CEO-ul Gazprom Alexei Miller a avut o întâlnire cu președintele sârb Aleksandar Vucic pentru a discuta proiectul. Însă liderul principalului partid de opoziție din Grecia, Noua Democrație, a declarat joi la Moscova că țara sa se gândește dacă să permită construcția conductei sau nu.
UE importă majoritatea gazelor naturale consumate. Conform Eurostat, în primul semestru din 2018, 40.6% din importuri proveneau din Rusia, urmată de Norvegia și Algeria. Până recent, majoritatea gazului rusesc ajungea în UE prin Ucraina. Evenimentele din 2014 au dus la răcirea relațiilor dintre cele două țări. Alternativele Nord Stream si TurkStream permit Rusiei să evite trecerea gazului prin Ucraina, ceea ce ar aduce un profit de miliarde de euro.
Aproximativ 67% din veniturile fiscale ale Rusiei vin din exportul energetic, ceea ce reprezintă un instrument politic puternic pentru Kremlin. Companiile din domeniu operează sub supravegherea Kremlinului. Mai mult, susținătorii Nord Stream din Germania și Ungaria, incluzându-l și pe Viktor Orban, au fost acuzați că permit Rusiei să-și facă jocul geopolitic.
Bulgaria este profund dependentă de importul energetic; peste două treimi din gazul consumat provin din Rusia. În ajunul intrării Bulgariei în UE, ambasadorul Rusiei la Bruxellex, Vladimir Chizhov, numea Bulgaria „calul nostru Troian în UE, într-un sens bun”.
În 2014 guvernul bulgar a abandonat predecesorul TurkStream, conducta South Stream, în urma presiunilor din partea Uniunii.
Lobby-ul pro-Rusia este o forță puternică în politica bulgară. Vladimir Putin se bucură de admiratori influenți în Bulgaria, precum CEO-ul Lukoil Bulgaria (Valentin Zlatev) sau liderul partidului populist Ataka (Volen Siderov).
Conform Transparency International, Bulgaria continuă să fie cea mai coruptă țară din UE. Dacă relațiile dintre autoritățile bulgare și cele rusești se bazează pe pragmatism, majoritatea populației bulgare încă simpatizează Rusia.
Cu toate acestea, două probleme între Rusia și Bulgaria pot complica progresul TurkStream 2. Vice-președintele partidului de guvernământ din Bulgaria, GERB, a atenționat că următoarele alegeri europarlamentare sunt vulnerabile la interferență din partea Rusiei. Mai mult, otrăvirea traficantului de arme bulgar Emilian Gebrev în 2015 a fost corelată cu cazul de anul trecut al lui Sergei Skripal și al fiicei sale din Regatul Unit. Se presupune că atât Skripal, cât și Gebrev au fost ținte ale serviciilor rusești.
Situația pe front în Donbas astăzi
Klimkin: Rusia și Belarus au ieșit din Ucraina
Rusia și Belarus au apărut după separarea de Rusia Kieveana, al cărei suucesoare în prezent este Ucraina, a spus ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin.
Ministrul a subliniat că Ucraina, pe parcursul istoriei sale, a jucat un „rol crucial” în formarea Europei și a valorilor europene. În special, el a subliniat rolul Ucrainei în protejarea Europei de invazia tătară-mongolă. De asemenea, a remarcat Klimkin, ucrainenii s-au opus întotdeauna „totalitarismului comunist” și au luptat pentru democrație.
Potrivit ministrului, modelul european de dezvoltare al Ucrainei a determinat adoptarea creștinismului în 988.
„După crestinarea de la Kiev, creștinismul a început să se răspândească la celelalte triburi ale slavilor estici, care populau zonele de la nord și est de Rusia de Kieveană, unde secole mai târziu au apărut Belarus și Rusia”, a spus Klimkin.
Anterior, analistul politic ucrainean, Oleg Soskin, a declarat că numele „Rus”, a fost luat de împăratul Petru cel Mare (Petru I al Rusiei) de la ucraineni.
In realitate, raportul între ruși și ucraineni este istoric inversat, pentru că într-adevăr cultura kieveană stă la baza culturii și civilizației rusești.
Cel mai bine a rezumat-o unul din părinții doctrinei „eurasiatice”, adoptată actualmente de Kremlin: prințul exilat și mare lingvist Nikolai Trubetzkoy. Acesta, într-o scrisoare către celălalt mare lingvist rus exilat, Roman Jakobson, scria:
„Literatura rusă de după Petru cel Mare este de fapt o continuare a literaturii occidentalizante a Kievului, iar nu o continuare a literaturii veliko-ruse (велико-русская) moscovite. Același fenomen poate fi remarcat în istoria picturii, a muzicii, a arhitecturii religioase și, în sfârșit, în istoria ritualului religios.
In realitate, putem vorbi de o „ucrainizare” a întregii culturi spirituale a Rusiei Mari moscovite la cumpăna veacurilor XVII-XVIII. Cultura rusă pe care ucrainenii „autentici” o prezintă drept străină și impusă cu forța este în realitate ucraineană în originile sale.”
Poroşenko acuzat de fraudă electorală de Iulia Timoşenko
Iulia Timoşenko l-a acuzat de fraudă pe rivalul ei, Petro Poroşenko, amplificând tensiunile cu mai puţin de o lună înainte de primul tur al unui scrutin ce se anunţă imprevizibil.
Timoşenko a mers vineri la sediul central al Poliţiei de la Kiev pentru a prezenta, potrivit afirmaţiilor sale, "dovezi şi mărturii care atestă că el (Petro Poroşenko) pregăteşte fraude şi cumpărări de voturi la scară largă".
"Astăzi, corupţia este sistemică în toată Ucraina", a spus ea, susţinând că un deputat al partidului lui Poroşenko se află la originea unui "vast sistem piramidal, destinat să distribuie bani" pentru cumpărarea de voturi înainte de scrutinul din 31 martie.
Poliţia ucraineană a confirmat că a demarat o anchetă, care este "doar una printre zecile" de dosare privind "încălcări ale legii electorale", deschise după plângeri ale candidaţilor.
Echipa preşedintelui Petro Poroşenko, instalat la putere în 2014 şi foarte criticat după eşecul înregistrat în lupta împotriva corupţiei, a "dezminţit categoric" acuzaţiile Iuliei Timoşenko. "Nu există niciun fapt care să demonstreze tentative de cumpărare de alegători din partea echipei lui Poroşenko", a afirmat purtătorul de cuvânt al campaniei preşedintelui ucrainean, Oleg Medvedev.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat la rândul său că a întreprins în februarie mai mult de 30 de percheziţii în toată ţara, în cadrul unei anchete pentru ingerinţă electorală.
Dacă SBU nu a precizat ce candidat este vizat, un deputat regional al partidului Iuliei Timoşenko a confirmat că unul dintre "biroul voluntarilor" candidatei a fost percheziţionat în sudul ţării.
Un alt semn al creşterii tensiunilor odată cu apropierea primului tur, la 31 martie, este acela că imaginea preşedintelui Poroşenko a fost săptămâna aceasta afectată de un scandal ce îl implică pe unul dintre apropiaţii săi, care, potrivit jurnaliştilor, s-ar afla la originea unei operaţiuni de contrabandă cu echipament militar provenind din Rusia.
Potrivit unui sondaj al Institutului Internaţional de Sociologie de la Kiev, publicat săptămâna aceasta, Petro Poroşenko se află pe locul doi în intenţiile de vot, cu 18%, în timp ce Iulia Timoşenko se află pe locul trei, cu 13%. Favorit în sondaje este actorul Volodymyr Zelenski, creditat cu 26% din intenţiile de vot.