Cifra nu reflectă nici pe departe adevărata dimensiune a fenomenului, avertizează CNSAS, pentru că, în multe cazuri, statisticile fostei Securităţi sunt incomplete.
De asemenea, de multe ori, colaboratorii din rândul elevilor nu au avut un dosar personal propriu-zis, ci doar o fişă a colaboratorului şi nu au fost cuprinşi în bazele de lucru ale Securităţii.
Chiar și așa, cercetătorii CNSAS au identificat 6.121 de persoane care au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”.
Majoritatea elevilor au fost recrutaţi pentru deservirea aparatului de Securitate pe diverse „linii de muncă”:
1. Informaţii interne - aproximativ 3.580 persoane. Peste 80% dintre ei au activat în problema numită „corp didactic, studenţi, instituţii de învăţământ”, adică elevi recrutaţi pentru a furniza informaţii despre colegi şi, eventual, profesori.
2. Contrainformaţii în sectoarele economice - aproximativ 1.500 de elevi de la licee cu specific industrial şi agricol.
3. Contrainformaţii militare - aproximativ 340 de elevi de la licee şi alte instituţii de învăţământ cu specific militar.
Alte linii de muncă în care au fost cooptaţi elevii au fost: contraspionaj (în probleme precum radioamatori, filatelişti), antiterorism, paşapoarte, securitate şi gardă, spune CNSAS.
În plus, în bazele de date mai sunt cuprinse aproximativ 600 de înregistrări, elevi pentru care „linia de muncă” pentru care au fost folosiţi nu a fost precizată.
În rândul elevilor care au colaborat cu Securitatea, în funcţie de calităţile individuale, adică de posibilităţile de informare, se pot distinge câteva categorii:
- 5.550 au fost încadraţi la categoria „persoane de sprijin”
- 230 la categoria colaboratori
- 6 informatori gazdă în casele de întâlniri
- alţii cu calitate neprecizată.
Interesantă este şi repartizarea pe unităţile recrutoare ale securităţii a elevilor folosiţi drept surse.
Pentru că informaţiile disponibile în evidenţa electronică nu sunt complete, CNSAS redă „cu rezerve” numărul de elevi recrutaţi de diverse unităţi, pentru perioada 1980-1989:
- 450 de colaboratori de pe linia contrainformaţiilor militare;
- 400 de inspectoratul școlar județean Galaţi;
- 300 de inspectoratul școlar județean Vrancea;
- 300 de inspectoratul școlar Sibiu.
Cei mai puţini, conform datelor identificate, au fost recrutaţi la nivelul judeţelor Teleorman (39), Caraş-Severin (10), Hunedoara (2).
Un număr improbabil de recrutări reiese la Securitatea Municipiului Bucureşti, care, conform înregistrărilor disponibile, ar fi recrutat în perioada menţionată doar în jur de 100 de surse dintre elevi.
Un capitol aparte este reprezentat de „abandonare”, respectiv încetarea colaborării. Pentru aproximativ 5.300 de persoane nu se păstrează date legate de motivul abandonării. Este posibil să fi continuat colaborarea sau cei însărcinaţi cu actualizarea informaţiilor nu au mai completat evidenţele, speculează CNSAS.
Acolo unde există menţiuni, dintre motivele invocate de autorităţi pentru încetarea legăturii, cele mai dese au fost: lipsa posibilităţilor informative (380), au devenit membri PCR (150), și-au schimbat locul de muncă sau au murit sau au fost deconspirați.
Securitatea nu s-a dat în lături nici de la recrutarea şi folosirea copiilor cu vârste sub 16 ani:
- I.C. născut în aprilie 1976 şi recrutat 17 septembrie 1988 de Securitatea judeţului Galaţi (12 ani şi 5 luni);
- Ş.V. născut în septembrie 1975 şi recrutat pe 9 august 1988 de către Securitatea judeţului Vrancea (12 ani şi 11 luni);
- F.B. născut în mai 1974 şi recrutat pe 26 noiembrie 1987 de către Securitatea judeţului Timiş (13 ani şi 6 luni);
- P.M. născut în august 1970 şi recrutat pe 12 decembrie 1984 de către Securitatea judeţului Călăraşi (14 ani şi 4 luni);
- D.E. născută în februarie 1971 şi recrutată pe 5 noiembrie 1985 de către Securitatea judeţului Sibiu (14 ani şi 9 luni).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
