Umăr la umăr cu liderul chinez Xi Jinping, președintele rus Vladimir Putin a transmis un mesaj sfidător la adresa Occidentului cu privire la invazia sa în Ucraina – la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), care are loc în aceste zile în China, cei doi lideri demonstrează legăturile strânse pe care le au.
Pe 1 septembrie, adresându-se celorlalți lideri la summitul de două zile de la Tianjin, Putin a declarat că războiul din Ucraina nu a izbucnit „ca urmare a unui atac rus”, ci din cauza unei lovituri de stat susținute de Occident la Kiev – o referire inexactă la protestele în urma cărora a fost înlăturat de la putere, în 2014, președintele ucrainean pro-Moscova Viktor Ianukovici, care a renunțat la planurile pentru un acord comercial cu UE și a ales Rusia, scrie într-un comentariu agenția rusă de știri Tass.
El a adăugat că încercările Occidentului de a atrage Ucraina în NATO reprezintă o „amenințare directă la adresa securității Rusiei”, o afirmație pe care alianța militară a negat-o în repetate rânduri.
Putin a continuat să laude SCO – ai cărei membri sunt Belarus, China, India, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Uzbekistan și Tadjikistan – ca model pentru un multilateralism autentic care ar putea crea „un sistem care ar înlocui modelele eurocentrice și euro-atlantice depășite”, referindu-se la organizațiile financiare și de securitate susținute de Occident care au modelat instituțiile globale de la al Doilea Război Mondial încoace.
Aceste comentarii se adaugă la ceea ce era deja o reuniune a SCO axată pe influența diplomatică în creștere a Chinei, care a inclus numeroase momente gândite în așa fel în cât să demonstreze relația tot mai strânsă dintre Beijing și Moscova, prin etalarea relației personale apropiate dintre Putin și Xi.
Imaginile de pe 31 august, de la recepția de bun venit, îi înfășțișează pe cei doi mergând unul lângă altul, după ce au participat la fotografia de grup cu ceilalți lideri de țări.
Iar imaginile difuzate de la eveniment îl arată pe Xi făcându-i semn lui Putin să i se alăture în timp ce trecea pe lângă ceilalți reprezentanți.
Summitul a reprezentat, de asemenea, o oportunitate pentru Xi de a se prezenta ca un lider al Sudului Global, care acordă prioritate stabilității economice, încercând să contrasteze cu incertitudinea provocată de regimul tarifar al președintelui american Donald Trump și reducerea ajutorului extern al SUA.
„Ar trebui să valorificăm puterea piețelor noastre de dimensiuni uriașe și complementaritatea economică dintre statele membre și să îmbunătățim facilitarea comerțului și a investițiilor”, le-a spus Xi liderilor prezenți la summit, într-un discurs care a durat 14 minute.
Liderul chinez a promis 2 miliarde de yuani (280 de milioane de dolari) în subvenții pentru statele membre ale SCO în acest an și 10 miliarde de yuani (1,4 miliarde de dolari) în împrumuturi pentru un consorțiu bancar al SCO.
El a solicitat și crearea cât mai curând posibil a unei bănci de dezvoltare a SCO.
Un pas înainte pentru Xi, Putin și SCO?
De la înființarea sa în 2001, SCO a avut puține realizări concrete și a fost adesea criticată ca fiind un forum de discuții fără substanță, în care se adună liderii autocrați pentru a se opune ordinii globale conduse de Occident.
Beijingul încearcă cu siguranță să depășească această etichetă la summitul de anul acesta de la Tianjin.
Dincolo de anunțul lui Xi privind noi investiții, Liu Bin, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Chinei, a declarat că liderii prezenți la summit vor adopta un plan de dezvoltare pe 10 ani și ar putea dezvălui alte inițiative economice și de securitate.
Dar blocul se bazează și mai mult pe valoarea sa simbolică, întrucât urmărește să consolideze contururile unei ordini globale alternative în care China este prima între egali.
Xi a promis să se opună „hegemonismului”, „mentalității Războiului Rece” și „practicilor de intimidare” – termenii standard folosiți de Partidul Comunist Chinez pentru a critica Statele Unite fără a le numi în mod specific.
Prezența prim-ministrului indian Narendra Modi sporește greutatea diplomatică a summitului.
E prima vizită a lui Modi în China în șapte ani și vine în contextul în care atât Beijingul, cât și New Delhi au căutat să repare relațiile deteriorate în fața tarifelor rigide impuse de SUA și a atenției occidentale asupra relațiilor lor cu Rusia.
Modi și Xi s-au întâlnit pe 31 august și au declarat că intenționează să continue normalizarea relațiilor, deși analiștii observă că multe diferențe majore rămân încă nerezolvate.
Cu toate acestea, Modi părea să accepte coregrafia evenimentului. El l-a lăudat pe Xi în comentariile sale din 1 septembrie și a fost văzut salutându-l călduros pe Putin înainte ca cei doi să meargă mână în mână să-l salute pe Xi și să poarte o conversație prietenoasă.
E de așteptat ca SCO să emită o declarație comună în onoarea acestei aniversări, iar summitul va fi urmat de un alt eveniment diplomatic de mare anvergură în China, pe 3 septembrie: o paradă militară masivă care comemorează 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
De asemenea, mulți dintre liderii prezenți – inclusiv Putin – vor rămâne în China după summit pentru a participa la paradă.
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.