În timp ce atenția s-a concentrat asupra președintelui rus Vladimir Putin și a liderului chinez Xi Jinping la Organizația pentru Cooperare de la Shanghai și la o paradă militară de săptămâna trecută în China, Beijingul a semnat o serie de noi acorduri în valoare de miliarde de dolari cu guverne și companii din Asia Centrală, în special cu cele din Kazahstan și Uzbekistan.
În timp ce liderul chinez Xi Jinping pășea pe covorul roșu din Piața Tiananmen din Beijing la începutul lunii septembrie, flancat de președintele rus Vladimir Putin și de liderul nord-coreean Kim Jong Un la o paradă militară intens coregrafiată, o altă știre despre influența extinsă a Chinei se desfășura pe margine.
Cu câteva zile mai devreme, la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), oficialii și companiile chineze au semnat noi acorduri de infrastructură și tehnologie în valoare de miliarde de dolari cu guverne și companii din Asia Centrală, anunțând în același timp noi acorduri pentru a reduce barierele pentru ca întreprinderile chineze să opereze în regiune.
„China este acum complet integrată în regiune. Nu se poate nega prezența sa covârșitoare în Asia Centrală”, a declarat pentru RFE/RL Frank Maracchione, expert în relația Chinei cu Asia Centrală la Universitatea din Kent.
Această realitate este cel mai evidentă în cele mai mari două economii ale Asiei Centrale: Kazahstanul și Uzbekistanul.
La summitul SCO și la evenimentele organizate în marja paradei militare masive de la Beijing, președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev a semnat peste 70 de noi acorduri comerciale în valoare de 15 miliarde de dolari, care au inclus investiții în proiecte petroliere și gaziere, produse petrochimice, coridoare de transport, centre logistice și tehnologii digitale.
Președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a plecat, de asemenea, din China cu noi investiții în construcții, energie nucleară, învățământ superior și industria auto, precum și cu sprijin formal la SCO pentru un proiect feroviar de miliarde de dolari, discutat îndelung, care leagă Uzbekistanul de China prin Kârgâzstan, proiect susținut de Tașkent.
„Nu mai este vorba doar de relația Beijingului cu guvernele din Asia Centrală sau doar de marile proiecte de infrastructură”, a spus Maracchione. „Mulți oameni din regiune lucrează pentru companii chineze, cumpără produse chinezești și învață chineza. China face parte din viața de zi cu zi acum.”
Energie nucleară, conducte și multe altele
Această amprentă tot mai mare este observată în datele agenției naționale de statistică a Uzbekistanului, care au arătat că numărul companiilor chineze care operează în țară a depășit numărul firmelor rusești în 2024 și continuă să crească. În 2025, cifrele arată că peste 1.000 de noi companii chineze au fost lansate în țară față de anul precedent.
China reprezintă o sursă vitală de capital pentru Asia Centrală. Kazahstanul, una dintre cele mai dinamice economii ale regiunii, o consideră, de asemenea, un model pentru propriile priorități de dezvoltare, deoarece are în vedere diversificarea economiei, îndepărtându-se de petrolul și gazele care i-au dominat economia de când a devenit independentă în 1991.
Guvernul de la Astana și alte guverne caută expertiză și investiții chineze în energia regenerabilă, un sector în care China a devenit lider mondial. Printre acordurile recente semnate la Beijing s-au numărat acorduri pentru achiziționarea de turbine eoliene, construirea de vehicule electrice și înființarea de fabrici de oțel cu parteneri chinezi.
Kazahstanul a încheiat, de asemenea, o investiție suplimentară de 1,5 miliarde de dolari în proiecte de petrol și gaze cu companii chineze în timpul săptămânii întâlnirilor la nivel înalt din China.
Aceasta include un acord de 1 miliard de dolari cu Corporația Națională de Petrol din China (CNPC) pentru construirea unui complex chimic de gaze în regiunea Aktobe și un alt acord cu Banca de Dezvoltare a Chinei pentru finanțarea construcției conductelor principale pentru transportul de etan și propan în regiunea Atyrau, evaluat la aproximativ 500 de milioane de dolari.
Cooperarea în domeniul energiei nucleare, un sector în care China dorește să se extindă la nivel global, a devenit, de asemenea, un punct central, Mirziyoyev întâlnindu-se cu Shen Yanfeng, președintele Corporației Nucleare Naționale din China (CNNC), pe 2 septembrie.
Discuțiile lor s-au concentrat pe extinderea cooperării și au avut loc în contextul în care ministrul uzbec al Minelor și Geologiei, Bobir Islamov, a anunțat 13 noi acorduri legate de minerit, inclusiv pentru uraniu, cu o valoare raportată de 5 miliarde de dolari.
Uzbekistanul a semnat în iunie un acord cu Rosatom, o companie de stat rusă specializată în energie nucleară, pentru a realiza un studiu de fezabilitate în vederea construirii a patru reactoare în țară, însă sancțiunile internaționale au umbrit viitorul companiei atomice ruse, iar Tașkentul ar putea considera China ca o alternativă.
O saga similară s-a desfășurat în Kazahstan anul acesta, când CNNC a primit contractul pentru construirea celei de-a doua centrale nucleare din Kazahstan. În iulie, viceprim-ministrul kazah, Roman Sklyar, a anunțat că firma chineză va construi a treia centrală nucleară din Kazahstan.
O nouă versiune a aceluiași joc multivector
Pentru Temur Umarov, cercetător la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin, avântul activității din China evidențiază angajamentul constant și previzibil pe care Beijingul l-a avut față de Asia Centrală în ultimii ani, angajament care a făcut ca aceasta să devină un jucător economic, și acum și politic, din ce în ce mai important.
Și, deși guvernele sunt dornice să atragă investiții și să primească noi companii chineze, ele sunt, de asemenea, precaute în privința dependenței excesive de China.
„Toate țările din Asia Centrală au o strategie mai mult sau mai puțin stabilizată și nu încearcă cu adevărat să schimbe nimic în relația cu China”, a declarat el pentru RFE/RL. „[Ele] continuă cu vechea lor politică externă multivectorială.”
Această politică constă în căutarea activă a diversificării partenerilor și a determinat guvernele din Asia Centrală să primească cu bucurie o prezență europeană mai mare și, de asemenea, să caute să mențină legături puternice cu Statele Unite.
În aprilie, Uzbekistanul a găzduit un summit istoric cu liderii din Asia Centrală și UE pentru a discuta acorduri privind energia, mineralele și tranzitul.
Comerțul bilateral dintre Asia Centrală și China, cel mai mare partener comercial individual al său, a crescut constant în ultimii ani, atingând un nivel record de 94,8 miliarde de dolari în 2024, dar, cu cele 27 de state membre ale sale, UE este cel mai mare investitor străin din Asia Centrală.
Președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a vorbit cu președintele american Donald Trump pe 5 septembrie, după ce s-a întors din China, și i-a adresat o invitație de a vizita Uzbekistanul „la un moment convenabil”, potrivit unui raport publicat de biroul președintelui uzbec.
Liderul uzbec a efectuat o vizită oficială la Casa Albă în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, când președintele american l-a lăudat ca fiind un „om foarte respectat”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
