„Din păcate, avem informații despre o persoană care a murit în urma atacului”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare din Kiev, pe Telegram.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis că patru districte ale orașului au fost vizate, cu clădiri rezidențiale, un chioșc și o grădiniță în flăcări. Intrarea în stația de metrou Lukyanivska a fost, de asemenea, avariată.
Duminică, 20 iulie, armata rusă a atacat regiunea Dnipropetrovsk cu drone, artilerie și rachete a declarat Serhi Lysak, șeful administrației militare regionale.
Regiunea Nikopol a fost, de asemenea, vizată, cu atacuri care au dus la rănirea a două persoane.
În regiunea Zaporojie, parțial ocupată de Rusia, două femei au fost rănite după ce o dronă a lovit o casă. În provincia Harkov, alte două persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o clădire rezidențială. În Sumy, o dronă a lovit o piață centrală, rănind o femeie și pe fiul ei de 7 ani și lăsând circa 100 de gospodării fără electricitate.
În replică, Ucraina a vizat Moscova cu drone de atac. Primarul capitalei Rusiei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 20 de drone ucrainene au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Una dintre ele a lovit o clădire rezidențială în Zelenograd, fără a provoca victime.
Atacurile au perturbat traficul aerian la cele patru aeroporturi ale Moscovei și au dus la redirecționarea zborurilor către alte orașe.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a doborât 117 drone în timpul nopții, inclusiv 30 deasupra regiunii Moscovei, după ce a doborât 172 de drone, inclusiv 30 deasupra regiunii Moscovei, cu o zi înainte.
Câteva mii de persoane au rămas blocate în estul îndepărtat al Rusiei din cauza anulării zborurilor în Rusia europeană. Mai multe trenuri suplimentare au fost trimite pentru a aduce pasagerii înapoi la Moscova din orașul Sankt Petersburg, din nordul Rusiei.
Zelenksi a propus o nouă rundă de negocieri de pace
Aceste atacuri vin la câteva zile după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o nouă rundă de negocieri de pace cu Moscova. Până acum, două runde de discuții la Istanbul nu au dus la un armistițiu, ci doar la schimburi de prizonieri și acorduri pentru repatrierea trupurilor soldaților uciși.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat duminică, 20 iulie, că Rusia este deschisă la pace cu Ucraina, dar prioritatea rămâne atingerea obiectivelor sale.
„Președintele Vladimir Putin a vorbit în mod repetat despre dorința sa de a aduce conflictul din Ucraina la o concluzie pașnică cât mai curând posibil. Este un proces lung, necesită efort și nu este ușor. Principalul lucru pentru noi este să ne atingem obiectivele. Obiectivele noastre sunt clare”, a spus Peskov într-un interviu la televiziunea de stat rusă.
Kremlinul insistă ca orice acord de pace să includă retragerea Ucrainei din cele patru regiuni anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, renunțarea la aderarea la NATO și limitarea strictă a forțelor sale armate, cereri respinse de Kiev și aliații săi occidentali.
De asemenea, președintele american Donald Trump a dat Rusiei un ultimatum de 50 de zile, pe 14 iulie, pentru a ajunge la un acord de pace, amenințând cu „tarife severe” care ar viza partenerii comerciali ai Moscovei pentru a izola Rusia pe plan economic.
Trump a anunțat, de asemenea, un plan de livrare a unor cantități mari de echipamente militare americane către Ucraina, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană Patriot, esențiale pentru contracararea dronelor și rachetelor rusești.
Anterior, livrările de arme fuseseră întârziate din cauza preocupărilor Pentagonului privind stocurile reduse ale SUA.
Uniunea Europeană a adoptat vineri, 18 iulie, un al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care vizează băncile rusești și reduce plafonul prețului pentru exporturile de petrol, în încercarea de a limita capacitatea Rusiei de a finanța războiul.
Articol scris cu informații oferite de AFP, dpa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
