Îmbrăcat într-un costum albastru, de la înălțimea celor peste 1,80 metri ai săi, fostul premierul român Adrian Năstase iese rapid în evidență în fotografia de grup a invitaților Partidului Comunist de la Beijing de la parada militară de pe 3 septembrie.
A fost un eveniment grandios, la care Beijingul și-a etalat forța militară.
În dreapta fostului oficial român se află Viorica Dăncilă – la rândul ei fost premier.
Două rânduri mai jos, în stânga imaginii – președintele rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război. Pe același rând, în stânga liderului chinez Xi Jinping – dictatorul nord-coreean Kim Jong Un.
Potrivit presei de stat din China, la ceremonie au fost invitați 62 de foști sau actuali oficiali din străinătate: președinți sau premieri, miniștri sau șefi ai unor organizațiilor internaționale.
Pe lângă Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, printre invitați au mai fost liderul autocrat al Belarusului, Alexandr Lukașenko, președintele iranian Masoud Pezeșkian și prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif, prim-ministrul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliyev.
Din Uniunea Europeană, singurul lider de stat prezent a fost premierul slovac Robert Fico.
Și alte state vecine României și-au trimis reprezentanți. Au fost la Beijing ministrul de Externe maghiar Peter Szijjarto și viceprim-ministrul bulgar Atanas Zafirov.
Și președintele sârb Alexandar Vučić se află de câteva zile la Beijing, unde a avut și o întâlnire cu liderul rus Vladimir Putin.
Năstase și Dăncilă nu sunt singurii „foști” invitați la Beijing. Oficialii chinezi au mai chemat și alți ex-oficiali ai unor state care au refuzat să își trimită reprezentanți actuali.
Printre ei – foști premieri din Japonia, Belgia, Grecia, Italia și Noua Zeelandă, precum și un fost ministru de Externe al Australiei.
Liderii SUA, Japoniei, Coreei de Sud, Indiei și Europei Occidentale au lipsit.
Cum au reacționat cei doi foști premieri români
Într-o postare pe blogul său, Adrian Năstase spune că a participat la paradă „în calitate de fost demnitar și deci de persoană particulară”.
„În niciun caz nu am dorit să reprezint conducerea politică actuală. Oricât de mare ar fi influența mea în China, nu cred că pot decide pe cine să invite presedintele Xi în țara sa. Cum nu pot să decid pe cine să invite președintele Trump în Alaska.”
La rândul său, într-o reacție pentru Gândul, Viorica Dăncilă a spus că a mers la Beijing „ca fost prim-ministru”.
„Nu sunt angajata statului român, nu am venit în calitate oficială și eu consider că e normal să avem relații bune cu toate țările lumii, mai ales cu China, care este o țara puternică și cu care putem avea relații bazate pe dezvoltare pentru România.”
Ce înseamnă pentru România vizita celor doi?
Nu doar faptul că cei doi sunt foști premieri – deci reprezentanți ai statului – e relevant, ci și că sunt ex-lideri al Partidului Social Democrat, crede politologul Cristian Pîrvulescu.
PSD este cel mai mare partid din România și poate influența în mod direct guvernarea sau desemnarea șefilor serviciilor secrete.
Politologul Cristian Pîrvulescu explică de ce PSD are „o puternică responsabilitate” de a comunica mai apăsat pe acest subiect:
„PSD ar trebui în mod clar să se dezică de această situație, chiar dacă cei doi nu mai sunt membri ai partidului, pentru că se creează confuzie.”
„Încercarea [Chinei] a fost evidentă. Știm că din UE doar prim-ministrul slovac [Robert] Fico a participat. SMER – partidul pe care îl conduce dl Fico – face parte din Partidul Socialiștilor și Democraților Europeni, ca și PSD”.
Politologul vorbește despre confuzii geopolitice care apar ca urmare a acestei vizite. De ce? „China vrea să demonstreze că începe o nouă ordine mondială, care are capacitatea de aduce țări importante [de partea sa]”.
Întrebat de jurnaliști despre acest subiect, președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a spus că „linia PSD-ul e pro-europeană”.
Despre vizita lui Adrian Năstase și a Vioricăi Dăncilă la Beijing, actualul lider social-democrat a spus că a fost „opţiunea dânşilor, opţiunea personală”.
„Eu, dacă aş fi fost în locul lor, în mod sigur aş fi evitat [să merg]”, a declarat Sorin Grindeanu, la parlament, citat de News.ro.
Și președintele României a reacționat. Nicușor Dan a spus că Năstase și Dăncilă „sunt două persoane fizice, în libertate, care nu au acţionat în numele statului român”.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan a spus că Năstase şi Dăncilă sunt două persoane fizice, chiar dacă au fost demnitari.
„Au libertatea să facă ceea ce consideră de cuviinţă, să se ducă la evenimentele pe care le consideră frecventabile sau la care doresc”, a spus premierul Ilie Bolojan, la Europa FM.
„Această imagine nu angajează sub nicio formă România pentru că nu au o reprezentare instituţională într-o funcţie publică”, a mai spus Ilie Bolojan.
Cristian Pîrvulescu crede că, deși mandatele lui Năstase și Dăncilă s-au încheiat acum 21, respectiv șase ani, importanța simbolică a vizitei lor la Beijing nu ar trebui ignorată de autoritățile române, care ar trebui să reacționeze.
Adrian Năstase a fost lider al PSD și premier al României între 2000 și 2004. El a fost înlăturat de la șefia partidului după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2004. În 2014, el a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare într-un dosar de corupție.
Năstase a fost acuzat în acest caz că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.
Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
La rândul său, Viorica Dăncilă a fost premier între ianuarie 2018 și noiembrie 2019, când a demisionat și de la șefia PSD. În același an, ea a candidat la alegerile prezidențiale, fiind învinsă de Klaus Iohannis. Dăncilă a fost, între 2021 și 2022, consultantă a guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu.
La câteva ore după ce imaginile cu Năstase și Dăncilă s-au rostogolit în social media și în presă, ministra de Externe, Oana Țoiu, a reacționat.
Oana Țoiu spune că cei doi premieri au mers la Beijing în calitate de „persoane private” și că niciun reprezentant în funcție al statului român nu a onorat invitația autorităților chineze, care a fost transmisă ambasadei României la Beijing.
„România nu este şi nu poate fi reprezentată de politicieni care se aşează onorați în poză lângă Putin astăzi”, a declarat Oana Țoiu.
„Au mers acolo ca persoane private şi se reprezintă doar pe ei inşişi, dar probabil că invitația a fost bazată și pe rolul de foști premieri şi indică o intenție de a arăta influența asupra României – dar Putin a reușit să arate doar că legăturile lor sunt legate de trecut și nu de viitorul României.”
Oficialul român a mai adăugat că „România şi-a ales clar calea: Uniunea Europeană, parteneriatul strategic cu SUA, susținerea democrațiilor și a vecinilor noștri în acestă perioadă dificilă. Pentru a construi acest viitor în continuare, politicienii prieteni cu Putin nu ne reprezintă!”
De asemenea, în postarea de pe blogul său, Adrian Năstase a criticat reacția ministrei de externe: „Cred ca MAE nu a înțeles, evenimentul a avut loc la Beijing, și nu la Moscova.”
Pentru Marius Ghincea, expert în politici publice afiliat Institutului Universitar European din Florența, este clar că Adrian Năstase și Viorica Dăncilă „și-au menținut contactele la Beijing” din perioada în care erau premieri.
„Știm că premierii PSD, în general, au avut relații bune cu China”, spune Ghincea.
Politologul vede această vizită în două feluri.
Pe de o parte – o încercare a lui Adrian Năstase și a Vioricăi Dăncilă de le a arăta românilor că ei mai au o relevanță politică. „În special dl Năstase, care în ultimii ani a fost marginalizat complet”, spune Ghincea.
Pe de altă parte, crede Marius Ghincea, China vrea să arate prin invitarea celor doi – foști premieri într-o țară membră NATO și UE – că Beijingul are influență în România și, implicit, în zona occidentală.
„China a vrut întotdeauna să își extindă influența în Europa Centrală și de Est. Din punctul acesta de vedere, invitația din partea părții chineze pentru cei doi foști premieri vine ca o încercare de a arăta că are influență și în țări care declară că susțin poziția americană în această competiție globală dintre China și SUA.”
Marius Ghincea consideră că România nu are o poziție externă „foarte clară” referitoare la China și că, în general, Bucureștiul „a încercat să își mențină relații cordiale cu Beijingul fără a le crește amplitudinea”.
Năstase & Dăncilă și apropierea de China
Apropierea de China a celor doi foști premieri nu este o noutate.
Viorica Dăncilă a fost prim-ministru al României între 29 ianuarie 2018 și noiembrie 2019, perioadă în care guvernul pe care îl conducea era controlat, de fapt, de fostul lider PSD Liviu Dragnea.
Dăncilă a fost un premier prietenos cu China. Atât de prietenos încât, la câteva săptămâni de la preluarea mandatului, a mers în vizită la Ambasada Chinei, unde – la un eveniment de Ziua Femeii – a gătit produse tradiționale chineze alături de „surorile chinezoaice”.
Dincolo de simbolistică, la câteva luni de la preluarea mandatului, în martie 2018, Dăncilă a înființat un comitetul interministerial pentru proiectele de cooperare economică cu Republica Populară Chineză.
„Comitetul are ca obiectiv îmbunătățirea coordonării interdepartamentale în scopul promovării coerente și eficiente a intereselor României în cooperarea cu Republica Populară Chineză”, se menționa în decizia premierului Viorica Dancilă.
În vara aceluiași an, la Sofia, guvernul Dăncilă a semnat și un memorandum de colaborare în domeniul transportului cu China.
Ca premier, Dăncilă a dat undă verde unui acord între România și China pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și unuia pentru construcția autostrăzii Ploiești - Brașov de către o asociere de firme turco-chineză.
România nu era singura țară est-europeană care, la acea vreme, se apropia de China. Încă din 2012, Beijingul a format un grup internațional de dialog cu mai multe țări europene pentru a-și promova investițiile în infrastructură.
Formatul s-a numit 17 + 1, după aderarea Greciei, însă a devenit un mecanism muribund după 2020, când mai multe țări europene s-au îndepărtat de Beijing.
Pe lângă Grecia, țările europene care participau la mecanism erau Cehia, Polonia, Ungaria, Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania, România, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Slovacia și Slovenia.
De altfel, nici marile planuri de investiții chineze în România dorite de Dăncilă nu au mai devenit realitate. România s-a îndepărtat de China după ce guvernul a fost preluat, la finele anului 2019, de Ludovic Orban.
În 2021, guvernul de la București a semnat un memorandum privind excluderea companiilor chineze din lista potențialilor investitori în proiecte de infrastructură.
Totodată, România a adoptat o legislație prin care a exclus companiile chineze din infrastructura 5G a țării – un subiect important pentru SUA și ceilalți parteneri occidentali ai României.
Adrian Năstase a fost premier în perioada 2000-2004, când China încă își creștea forța geopolitică de azi.
Totuși, după ce a ieșit din politică, Adrian Năstase nu s-a ferit să își exprime simpatiile față de regimul comunist de la Beijing.
Într-un interviu din mai 2023 acordat televiziunii CGTN – controlată de statul chinez – Adrian Năstase critica SUA și lăuda programul chinez Belt and Road (BRI) prin care Beijingul urmărește – prin investiții în infrastructură în diferite țări – să își crească influența geopolitică.
„Știu din experiența noastră din România că, în unele cazuri, americanii au folosit ceea ce am numit condiționalitate democratică, în sensul că nu primești sprijinul necesar pentru că ai părul negru, de exemplu”, spunea Năstase în urmă cu doi ani.
El adăuga: „Europa se află într-o situație foarte dificilă; sper că vor înțelege că, în ceea ce privește relațiile cu China, Europa ar trebui să-și dezvolte propria strategie”.
Ce s-a întâmplat în capitala Chinei?
De la primele ore ale dimineții de 3 septembrie 2025, Piața Tiananmen din Beijing – locul în care în 1989 a fost zdorbit protestul maraton pentru democrație al studenților – a fost decorată cu mii de steaguri și scaune roșii și verzi, iar cifrele „1945” și „2025” aminteau trecerea a opt decenii de la sfârșitul războiului.
Participanții au fluturat steaguri chineze și au cântat imnuri patriotice anti-japoneze din Al Doilea Război Mondial.
Președintele Chinei, Xi Jinping, îmbrăcat într-un costum tradițional chinezesc gri-închis, a salutat trupele dintr-o limuzină decapotabilă.
Iată câteva imagini de la eveniment:
Defilarea a inclus rachete balistice intercontinentale, lansatoare de rachete, tancuri și drone, multe prezentate pentru prima dată publicului.
Momentul culminant a fost apariția uriașei rachete DF-5C, urmată de eliberarea a zeci de mii de porumbei „ai păcii” și de o formație aeriană de elicoptere care a desenat cifra „80” pe cer.
Armata Populară de Eliberare (PLA) a trecut printr-o modernizare și extindere de amploare sub conducerea lui Xi Jinping, dar a fost și afectată de probleme de corupție.
De asemenea, în ultimii ani au existat epurări ale oficialilor și personalului militar la niveluri asemănătoare cu cele din epoca președintelui Mao Zedong.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
