Decizia președintelui american Donald Trump de a lansa atacuri asupra Iranului îl pune pe președintele rus Vladimir Putin în fața unui pericol și, în același timp, a unei oportunități: atacurile lovesc un partener strategic al Moscovei, dar pot deschide o fereastră potențială pentru relevanța diplomatică a Rusiei.
În urma atacurilor americane asupra punctelor-cheie ale complexului nuclear iranian, Teheranul se uită înspre Moscova. Ministrul iranian de Externe, Abbas Aragqchi, a declarat duminică că pleacă în Rusia pentru a avea luni consultări cu Vladimir Putin.
Araqchi a declarat la Istanbul, într-o conferință de presă susținută în marja unei reuniuni a Organizației Cooperării Islamice, că va avea „consultări serioase cu președintele rus” cu privire la escaladarea unui conflict care a atras în mod direct Statele Unite.
Ceea ce nu e o surpriză. Iranul și Rusia și-au aprofundat legăturile în ultimele luni, cele două țări încheind un acord de parteneriat strategic în timpul unei vizite la Kremlin, în ianuarie, a președintelui iranian, Masud Pezeshkian. Iar vizita lui Aragqchi pare să fi fost deja în lucru: Andrea Mitchell de la NBC News a declarat vineri că ministrul iranian de Externe i-a spus că va merge la Moscova.
Reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei la atacurile SUA asupra Iranului a fost una de condamnare fără echivoc.
Într-o declarație publicată duminică, MAE rus afirmă că Moscova „condamnă în mod decisiv” loviturile SUA împotriva instalațiilor nucleare iraniene, afirmând că „decizia iresponsabilă de a supune teritoriul unui stat suveran atacurilor cu rachete și bombe, indiferent de argumentele care o înconjoară, încalcă în mod grosolan dreptul internațional, Carta ONU și rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, care au clasificat anterior fără echivoc astfel de acțiuni drept inacceptabile”.
Cuvinte puternice, în ciuda ironiei evidente: un aspect al parteneriatului Moscovei cu Teheranul a fost transferul de tehnologie pentru drone, care a permis armatei ruse să își continue bombardamentele asupra orașelor ucrainene.
Parteneriatul strategic Iran-Rusia nu este, însă, un pact de apărare reciprocă.
De asemenea, guvernul rus a precizat clar în ultimele săptămâni că acordul de parteneriat nu îl obligă să vină în apărarea Iranului dacă acesta este atacat. Iar în cele mai recente comentarii publice privind conflictul Israel-Iran, Putin a adoptat un ton oarecum moderat.
Vineri, la sesiunea plenară a celui de-al 28-lea Forum economic internațional de la Sankt Petersburg, Putin s-a referit la „dreptul legitim” al Teheranului de a face îmbogățirea uraniului pentru dezvoltarea energiei nucleare civile, dar a dat din cap la ceea ce a numit „preocupările Israelului în materie de securitate” cu privire la ambițiile nucleare ale Iranului. Și președintele rus a sugerat - într-o manieră oarecum indirectă - că Rusia ar putea juca un rol de intermediar în încheierea conflictului.
„Ne-am expus poziția față de ambele părți”, a spus el. „După cum știți, menținem legătura cu Israelul, precum și cu prietenii noștri din Iran. Avem anumite propuneri care implică Rusia”.
„Trebuie să subliniez că nu ne poziționăm în niciun caz ca intermediari”, a adăugat Putin. „Noi doar prezentăm idei”.
Înainte de lansarea de către Israel a unei campanii aeriene surpriză împotriva Iranului, pe 13 iunie, diplomații ruși avansaseră deja o propunere concretă: Rusia ar putea prelua în custodie materialul nuclear iranian pentru a-l transforma în combustibil pentru reactoare.
Influența diplomatică a Rusiei asupra Iranului a fost o carte importantă în mâna lui Putin. Rusia a fost unul dintre semnatarii Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), acordul din 2015 pentru reducerea ambițiilor nucleare ale Iranului. Chiar dacă Rusia a fost din ce în ce mai izolată de Occident de la anexarea Crimeei, în 2014, și de la invazia ulterioară la scară largă a Ucrainei, în 2022, influența Moscovei asupra Teheranului a fost adesea privită ca o cheie pentru orice acord negociat cu Iranul.
Într-un comentariu publicat înainte de atacurile americane asupra Iranului, Andrei Kortunov de la Consiliul rus pentru afaceri internaționale, consiliu legat de guvern, a declarat că parteneriatul strategic al Rusiei cu Iranul ar putea oferi Rusiei capacitatea de a juca rolul de „mediator imparțial” pentru rezolvarea sau atenuarea conflictului.
FOTOGALERIE | Uzina iraniană Fordo înainte și după atacurile SUA
„În acest fel, Moscova și-ar consolida influența în regiune după căderea regimului sirian al lui Bashar Assad” anul trecut, a scris Kortunov. „Cu toate acestea, escaladarea continuă este însoțită de riscuri grave și costuri potențiale pentru Moscova. Faptul rămâne: Rusia nu a reușit să împiedice atacul masiv al Israelului împotriva unui stat cu care a semnat un acord de parteneriat strategic cuprinzător în urmă cu doar cinci luni. În mod clar, Moscova nu este pregătită, dincolo de declarațiile politice de condamnare a acțiunilor Israelului, să ofere Iranului și asistență militară.”
S-au schimbat multe de când a fost semnat JCPOA: Trump s-a retras din acordul nuclear iranian în 2018; Iranul a răspuns prin extinderea programului său de îmbogățire a uraniului; iar prăbușirea regimului lui Assad, un client atât al Rusiei, cât și al Iranului, și decapitarea Hezbollah de către Israel au provocat un eșec debilitant așa-numitei „axe a rezistenței” a Iranului.
Conflictul din Orientul Mijlociu evoluează acum și mai rapid ca urmare a intervenției militare directe a SUA. Rusia e acum pe o poziție mai puțin sigură din punct de vedere economic - ministrul rus al Dezvoltării economice, Maxim Reșetnikov, a declarat săptămâna trecută că economia rusă se află în pragul recesiunii - deși o criză în spirală în Orientul Mijlociu ar putea duce la creșterea prețurilor petrolului, o piatră de temelie a puterii economice rusești.
Săptămâna trecută, la Sankt Petersburg, Putin l-a citat pe Mark Twain când a fost întrebat despre impactul războiului din Ucraina asupra economiei Rusiei, spunând: „Așa cum a spus odată un scriitor cunoscut: «Veștile despre moartea mea sunt foarte exagerate»”.
Dar războiul continuă fără încetare, cu un cost uman și economic ridicat pentru Rusia. Odată cu implicarea militară directă a SUA în Iran, nu este clar dacă Putin va continua să se bucure de aceeași influență geopolitică pe care a avut-o în trecut.
La această analiză, publicată pe rferl.org, a contribuit Mike Eckel
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
