Conform datelor legate de execuția bugetului de stat, trimise de ANAF, în 2023 s-au colectat aproximativ 2,78 miliarde lei iar în 2024, suma a crescut la peste 3,1 miliarde lei.
Aceste sume provin din contribuția specială pe care firmele o datorează atunci când nu respectă obligația de angajare a persoanelor cu dizabilități.
În plus, în urma controalelor fiscale efectuate în această perioadă, organele de inspecție fiscală au identificat nereguli în declarații care au dus la obligații fiscale suplimentare de aproape 70 de milioane de lei.
Potrivit legii, indiferent dacă sunt din sectorul public sau privat, angajatorii care au minimum 50 de angajați, au următoarele obligații:
- Să angajeze persoane cu dizabilități în proporție de minimum 4% din totalul angajaților.
- Dacă nu angajează persoane cu dizabilități, trebuie să plătească lunar o contribuție echivalentă cu 50% din salariul de bază minim brut pe țară, înmulțit cu numărul de locuri neocupate din cota de 4%.
Această sumă este direcționată către bugetul de stat sub denumirea de „vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate”.
Cum se calculează numărul de angajați
Potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), numărul de angajați se calculează ca media aritmetică a efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, inclusiv în zilele nelucrătoare.
Nu se includ în calcul salariații aflați în concediu fără plată, în grevă, detașați în străinătate sau cu contractul suspendat. Salariații cu normă parțială sunt incluși proporțional cu timpul lucrat. De exemplu, doi salariați cu normă de 4 ore echivalează cu o normă întreagă.
Sumele plătite de companii în anii în 2023 și 2024, potrivit ANAF și calculelor Europa Liberă, arată că aproximativ 300.000 de locuri de muncă cu normă întreagă nu au fost oferite persoanelor cu dizabilități în cei doi ani la care se referă datele.
Dincolo de obligația fiscală, legea urmărește însă și un obiectiv social: integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități. Principiul este acela că angajatorii care aleg să respecte această obligație prin angajare, nu doar că economisesc sume importante, dar contribuie activ la o societate mai incluzivă.
Reprezentanții organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități atrag atenția că unii angajatori evită angajarea persoanelor cu diazbilități și din cauza unor prevederi legale neclare.
Nu există o procedură privind orele pe care le pot lucra persoanele cu dizabilități, în funcție de capacitatea de muncă evaluată de specialiștii Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
„Nu știm exact câte ore pot munci persoanele încadrate în gradele unu, doi și trei (de handicap, n.red.). Există niște procente în lege, dar noi nu știm cum să le transpunem și nici angajatorii. Angajatorii ne întreabă pe noi”, a explicat pentru Europa Liberă președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, Daniela Tontsch.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
