159 de observatori internaţionali acreditați la alegerile prezidențiale
159 de observatori internaţionali au fost acreditaţi de Autoritatea Electorală Permanentă la alegerile prezidențiale din 4 mai.
Printre obsevatorii acreditaţi pentru alegerile de duminică se numără:
- RECEF (Le Réseau des compétences électorales),
- A-WEB (Asociaţia Mondială a Organismelor Electorale)
- Swiss Democracy Foundation
- Autorităţi electorale din SUA, Estonia, Lituania, Malta, Mexic, R. Moldova, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Africa de Sud, Ungaria și altele.
În același timp, la Programul de observare a alegerilor participă reprezentanţi ai misiunilor diplomatice la Bucureşti ale Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei, Franţei, Norvegiei, Suediei, Ungariei, Turciei şi Republicii Kazahstan.
De asemenea, procesul electoral din România este observat şi de reprezentanţi ai OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi ai Adunării Parlamentare a OSCE, dar şi de jurnalişti străini acreditaţi de către AEP.
Pentru observarea alegerilor prezidenţiale de duminică au fost acreditaţi 87 de jurnalişti străini.
Peste 400 de mii de votanți în diaspora, până duminică dimineața, la ora 6.00
Totul despre votul de azi
Primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 4 mai, are loc într-un context excepțional, după ce alegerile organizate inițial pe 24 noiembrie 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională.
Principala noutate față de alegerile anulate este modificarea orarului de vot în străinătate. Votanții din diaspora au la dispoziție tot trei zile pentru a-și exprima opțiunea, începând de vineri, 2 mai.
Totuși, duminică, 4 mai, votul în diaspora se va încheia la ora 21, ora Românei.
Prin urmare, în țări precum Statele Unite sau Canada, unde decalajul orar este de 7-10 ore față de România, votarea va lua sfârșit duminică, în jurul prânzului, ora locală.
Ordinea candidaților pe buletinul de vot:
- poziţia 1 - George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor);
- poziţia 2 - George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte);
- poziţia 3 - Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România);
- poziţia 4 - Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român);
- poziţia 5 - Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal);
- poziţia 6 - Victor Viorel Ponta (candidat independent);
- poziţia 7 - Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
- poziţia 8 - Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale);
- poziţia 9 - John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
- poziţia 10 - Petru Daniel Funeriu (candidat independent);
- poziţia 11 - Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).
Toate detaliile despre votul la alegerile prezidențiale, aici:
Necunoscutele alegerilor
În ultimii ani, diaspora românească a devenit un jucător electoral important, mai ales la alegerile prezidențiale.
O demonstrează prezența la vot peste hotare, precum și creșterea numărului de secții deschise în străinătate. La turul I al ultimelor alegeri prezidențiale anulate, cele din noiembrie 2024, în diaspora au votat 821.703 de persoane.
Prezența plasează diaspora pe poziția a doua în clasamentul realizat de Autoritatea Electorală Permanentă al județelor, după București, cu 929.642 de votanți, și cu mult în fața celorlalte două clasate – Cluj pe poziția a treia, cu 353.549 de votanți și Iași, cu 351.195 de votanți.
În 2019, la turul I, au votat 675.348 de persoane din diaspora, iar în 2014 – o cifră la jumătate.
Ce spun sociologii despre votul din diaspora, aici:
?