Primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 4 mai, are loc într-un context excepțional, după ce alegerile organizate inițial pe 24 noiembrie 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională.
Principala noutate față de alegerile anulate este modificarea orarului de vot în străinătate.
Votanții din diaspora au la dispoziție tot trei zile pentru a-și exprima opțiunea, începând de vineri (2 mai). Numai că în ziua în care se votează în România – duminică, pe 4 mai, votul din diaspora se va încheia la ora 21:00, ora României.
În Statele Unite sau Canada – unde decalajul orar este de 7-10 ore – votarea va lua sfârșit duminică, în jurul prânzului.
Pe de altă parte, în prima zi de vot în străinătate, vineri, votul a început mai devreme, la ora locală 07:00 și nu la 12:00, ca până acum.
Alte modificări vizează faptul că finanțarea campaniei a putut fi făcută doar de către candidat/ partid și din surse clar delimitate de lege, în sensul că banii alocați campaniei trebuie să treacă printr-un cont oficial, iar cheltuielile se fac tot de acolo, așa cum a explicat Europa Liberă pe 6 aprilie.
Guvernul a aprobat, pe 20 februarie, un buget de 237 de milioane de euro (1,18 miliarde de lei) pentru alegerile prezidențiale din 2025, alocați din fondul de rezervă la dispoziția Executivului.
Cei mai mulți bani (147 milioane de euro) au fost destinați cheltuielilor de personal, în condițiile în care aproximativ 200.000 de persoane vor fi implicate în desfășurarea votului.
19 milioane de români cu drept de vot
Puțin peste 19 milioane (19.004.381) de români au drept de vot la alegerile prezidențiale din 4 mai.
Aproape 18 milioane (17.988.031) dintre ei au domiciliul sau reședința în țară, iar un milion de persoane (1.016.350) au domiciliul în străinătate, potrivit datelorAutorității Electorale Permanente (AEP), actualizate pe 1 mai 2025.
Cele 18 milioane de persoane din țară sunt cele care votează pe listele permanente, la care se raportează prezența la urne. Dintre cei de pe aceste liste, la alegerile din noiembrie peste 1,1 milioane au fost tineri cu vârsta între 18-22 de ani, adică aflați la primul vot.
Numărul este similar și pentru alegerile din 4 mai.
Cetățenii români cu drept de vot din străinătate votează pe listele suplimentare. Lor li se adaugă cei care au optat pentru votul prin corespondență – procent care e de regulă infim.
La turul I al alegerilor prezidențiale anulate din noiembrie 2024 prezența la urne a fost de 52,55%. La turul I al prezidențialelor din 2019, prezența fusese de 47,66%.
Prezența la vot va fi afișată în timp real, pe platforma prezenta.roaep.ro. De asemenea, ar urma să fie disponibile în timp real și rezultate ale votării pe secții, afișate pe măsură ce procesele verbale vor fi încărcate în sistemul informatic, măsura fiind introdusă în premieră la alegerile din noiembrie 2024.
Potrivit AEP, în străinătate pot vota la secțiile organizate în afara țării toți cetățenii români cu drept de vot aflați la acel moment în altă țară, pe baza unui act de identitate emis de autoritățile române, aflat în perioada de valabilitate.
Conform legislației, „pot să participe la alegerile pentru Președintele României toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.”
11 candidați, în cursa pentru funcția de președinte
Pe buletinele de vot pe care le veți primi la intrarea în secția de vot sunt 11 candidați, în ordinea stabilită prin tragere la sorți de Biroul Electoral - veți vedea pe buletine numele candidaților, în cazul celor patru independenți, respectiv numele candidaților, siglele și numele partidelor, în cazul celorlalți.
La alegerile prezidențiale s-au înscris inițial alți 12 candidați, însă candidaturile le-au fost respinse. Cele mai cunoscute candidaturi respinse sunt cea ale lui Călin Georgescu – câștigător al turul I al prezidențialelor din noiembrie 2024, anulate ulterior – respectiv a liderei S.O.S., Diana Șoșoacă.
Votul în diaspora se încheie la 21:00 ora României
În România, votul se va desfășura duminică, 4 mai, de la ora 07:00 până la ora 21:00.
Principala noutate a alegerilor de pe 4 mai o reprezintă programul de vot în străinătate. Printr-o Ordonanță de Urgență din 16 ianuarie 2025, Guvernul a stabilit că în cele trei zile dedicate votului din diaspora programul de vot are o nouă structură:
- vineri și sâmbătă (2 și 3 mai) - între orele 07 :00-21:00;
- duminică (4 mai) - între orele 07:00 și ora locală 21:00, „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00.”
Afectați, în duminica votării, vor fi românii din toate țările vestice – cu fus orar cu o oră sau chiar două (Marea Britanie) în urma României, dar mai ales cei din America. De exemplu, duminică, pe 4 mai, românii din California vor avea la dispoziție doar patru ore pentru a vota – până la ora locală 11:00, iar cei din New York și Washington șapte ore – până la ora 14:00.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a precizat că decizia a fost luată la propunerea AEP, „pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influenţare a votului atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secţiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente.”
BEC a parafat decizia Guvernului printr-o hotărâte din luna martie, în care a menționat că românii din străinătate care duminică, la ora 21:00 României, sunt încă la secțiile de votare, vor putea vota în baza unor bonuri de ordine care vor atesta ordinea în care vor intra la urne.
Dacă la ora închiderii oficiale a votului – duminică, 4 mai, la 21:00, ora României – mai sunt alegători în sediul secției de votare sau care așteaptă la rând, aceștia vor putea vota, însă până cel târziu la ora 23:59, printr-o decizie a președintelui secției de vot.
Potrivit procedurilor transmise de AEP și BEC, atât în țară cât și în străinătate, duminică 4 mai, la ora 21:00, ora României, doi membri ai secțiilor de votare vor număra persoanele care mai așteaptă să voteze, la secții.
Le vor înmâna bonuri de ordine, pe care aplică ștampila de control a secției și se vor asigura că la rând nu se mai așează și alte persoane.
Cu ce documente poți vota
Alegătorii din România pot vota cu cartea de identitate, simplă, electronică sau provizorie, buletinul (valabil), respectiv cu documente speciale precum pașaportul diplomatic sau de serviciu, respectiv carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).
Cu pașaportul – simplu, electronic sau temporar – pot vota în România doar românii care au domiciliul în străinătate.
Alegătorii români din străinătate pot vota cu cartea de identitate – simplă, electronică sau provizorie, buletinul de identitate, dar și cu pașaportul simplu, electronic sau temporar, respectiv documente speciale precum pașapoartele de serviciu sau diplomatice sau carnetul de serviciu militar.
Câte secții vor fi deschise și unde poți vota
La alegerile prezidențiale din 4 mai vor fi deschise aproape 20.000 de secții de vot, în țară și în străinătate.
Sunt aproape 19.000 (18.979) de secții de votare în țară , dintre care 1.289 doar în București. În afara Capitalei, cele mai multe secții sunt în județul Iași – 784, iar cele mai puține la Covasna – 214.
În străinătate vor fi 965 de secții de votare, cu 15 mai mult decât la alegerile anulate din noiembrie 2024. Cele mai multe sunt în Italia, peste 160, urmată de Spania, cu aproape 150 și Marea Britanie, cu puțin peste 100, Republica Moldova – 64 și SUA – 50.
Vor fi secții de vot și în Rusia – două, Belarus – una, în Australia – patru, China – trei, Cuba, Coreea de Sud sau Zimbawe – câte una.
De asemenea, va exista o secție de vot și la Ramallah, în Cisiordania, oraș aflat sub autoritatea palestiniană.
Alegătorii din țară pot vota:
- în localitatea unde au domiciliul sau reședința, doar la secția unde le este arondată strada și adresa - o pot afla prin introducerea CNP-ului pe registrulelectoral.ro;
- în altă localitate decât cea de domiciliu sau reședință, la orice secție de vot, pe listele suplimentare. În cazul Bucureștiului, sectoarele nu sunt asimilate localităților distincte, astfel că nu se poate vota la o secție din alt sector decât cel de domiciliu sau reședință, dar se poate vota în alt județ;
- la orice secție, în cazul celor cu mobilitate redusă.
În țară, persoanele care nu se pot deplasa din motive obiective - invaliditate sau boală la secția de votare – pot solicita urna specială (urna mobilă).
Cererea trebuie semnată și datată de solicitant, dar poate fi depusă de orice persoană la secția de vot unde este arondat solicitantul, în preziua votării (3 mai), între orele 18:00 și 20:00. Prin excepție, cererea poate fi depusă și la sediul Biroului Electoral județean/ al sectoarelor din București, până pe 2 mai, la ora 17:00.
Solicitarea trebuie să fie însoțită de o adeverință de la mediul de familie sau de o copie a unui act medical, din care să rezulte afecțiunea care împiedică deplasarea.
Alegătorii români din străinătate pot vota:
- la orice secție de vot deschisă în străinătate, fără obligația de a avea domiciliul sau reședința stabilite acolo, pe listele suplimentare;
- pe bază de înregistrare, neobligatorie însă, în secția de vot unde persoana este arondată, dacă alegătorii s-au înregistrat în prealabil în Registrul electoral ca alegători în străinătate
- prin corespondență, dacă alegătorii s-au înregistrat în prealabil.
În străinătate, nu este posibil votul cu urna mobilă.
Pe cine vei întâlni în secțiile de vot
Conform AEP, birourile electorale ale celor aproape 20.000 de secții de votare din țară și străinătate au în componență maximum nouă membri: un președinte, un locțiilor – cei doi figurează în Tabloul experților electorali – și până la șapte membri din partea formațiunilor politice care participă la alegeri.
În fiecare secție, personalul Biroului Electoral este completat de câte un operator pe calculator, cel care scanează documentele alegătorilor la intrarea în secția de vot.
Vor fi și operatori de calculator desemnați suplimentar, pentru a acoperi situații neprevăzute.
Astfel, în secțiile de vot vor fi prezenți:
- aproximativ 40.000 de președinți și locțiitori ai Birourilor secțiilor;
- circa 140.000 de membri ai Birourilor respective:
- aproximativ 20.000 de operatori de calculator, care vor scana documentele alegătorilor la intrarea în secție.
Lor li se adaugă membrii celor 48 de Birouri electorale, județene, ale celor șase sectoare din București – fiecare cu câte 11 membri – respectiv Biroul electoral pentru românii din străinătate.
Întreg procesul de vot este coordonat de Biroul Electoral Central – compus din 17 membri, din care cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele și vicepreședintele AEP și 10 membri ai partidelor politice.
De asemenea, Birourile electorale județene (BEJ) și de sector au în componență și personal auxiliar, care include, obligatoriu și infiormaticieni.
Cu cât este plătit personalul implicat în alegeri
Conform Ordonanței de Urgență aprobate de Guvern pe 16 ianuarie, președinții și locțiitorii secțiilor de votare vor încasa 248 de lei/ zi.
Membri secțiilor de votare vor încasa 180 de lei pe zi, iar președinții, locțiitorii și membrii BEJ-urilor câte 225 de lei pe zi.
Banii se acordă pentru cel mult cinci zile la turul I și cel mult trei zile la turul al doilea. Pentru aceste sume se plătește doar impozitul pe venit.
Sumele sunt cu 25% mai mici decât cele prevăzute la alegerile anulate din noiembrie, respectiv la alegerile parlamentare de la finalul anului 2024.
Pe lângă banii respectivi, personalul implicat în desfășuarea votării, atât din birourile electorale cât și din structurile MAI cu activități conexe votării beneficiază de o sumă de protocol de 35 de lei pe zi.
Pașii votării, pe scurt
La intrarea în secțiile de vot, alegătorii îi vor prezenta operatorului pe computer documentul pe baza căruia votează. Operatorul îl introduce într-un dispozitiv electronic care scanează CNP-ul alegătorului, iar dacă documentul nu permite acest lucru, va introduce datele manual.
Alegătorul merge apoi la membrii Comisiei electorale a secției de votare, semnează pe lista electorală permanentă sau suplimentară, după caz, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea VOTAT.
Își exprimă opțiunea în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei pe patrulaterul corespunzător candidatului pe care îl alege.
Dacă din motive obiective, pe care le constată președintele secției de votare, alegătorul cere să fei însoțit în cabina de vot, acest lucru îi poate fi permis, urmând să fie menționat în lista de vot.
După ce iese din cabina de vot, alegătorul introduce buletinul de vot în urna disponibilă, predă ștampila președintelui sau unuia din membrii biroului secției de votare.
Pe documentul de identitate îi va fi lipit un autocolant cu inscripția VOTAT - pe cărțile de identitate electronică nu se aplică autocolantul - după care alegătorul își recuperează documentul și poate părăsi secția de votare.
După închiderea sălii unde se votează, preşedintele biroului secției, în prezenţa membrilor biroului electoral, face urmăroarele operaţiuni: numărarea buletinelor de vot şi consemnarea rezultatului votării.
Operațiunile sunt înregistrate audio-video de către operatorul pe calculator, iar procesul verbal de consemnare a rezultatului este încărcat în platforma informatică.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
