„Kremlinul a încercat să ne dezbine, să ne submineze încrederea – în stat, în instituțiile noastre, unii în alții și în capacitatea noastră de a rezista”, a declarat Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, într-un discurs pe care l-a susținut luni după anunțarea rezultatelor provizorii la alegerile parlamentare.
„Nu ne-am lăsat cumpărați, intimidați sau speriați. Ne-am mobilizat și ne-am apărat țara printr-o alegere onestă și democratică.”
Ea a adăugat că rezultatul a fost „un mandat puternic pentru aderarea Moldovei la UE”.
Duminică, PAS a câștigat pentru a doua oară la rând alegerile parlamentare, obținând peste jumătate de voturi, lucru care îi permite să guverneze singur. Mai important, votul pare să fie o desprindere de orbita Moscovei.
Pe de altă parte, partidul proeuropean aflat la putere a obținut o victorie zdrobitoare asupra prorușilor de la Blocul „Patriotic” în parlamentarele din 28 septembrie.
Prin urmare, în acest dialog indirect, Moscova a răspuns marți că alegerile parlamentare din Moldova au fost „în mod evident” manipulate. O afirmație pentru care ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a oferit dovezi.
De altfel, în prima zi după încheierea alegerilor, pe același ton al așa-ziselor nereguli la vot, reprezentanții Kremlinului spuneau că își vor exprima opinia „după ce vom înțelege cum vor exprima forțele politice poziția lor cu privire la aceste alegeri”.
„Din câte știm, unele forțe politice spun că nu sunt de acord, vorbesc despre posibile nereguli în votare – asta este ceea ce auzim, ar fi greșit să dăm aici evaluări nefondate”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.
Președinția rusă făcea trimitere la pozițiile avute de liderul Blocului „Patriotic”, fostul președinte prorus Igor Dodon, care spune că nu recunoaște rezultatul votului.
Încă din ziua alegerilor, la doar câteva ore după ce a început votul, Dodon a spus că „victoria opoziției este deja evidentă” și a acuzat-o fără dovezi pe președinta Maia Sandu că ar plănui anularea alegerilor din acest motiv.
A chemat oamenii la un protest de „apărare a victoriei”, luni, în fața Parlamentului, care a durat în jur de 15 minute. Igor Dodon a reluat atunci ideea nesusținută că „PAS a pierdut alegerile în țară, dar se menține la putere numai datorită diasporei”.
O diasporă care a preferat partidul proeuropean aflat la guvernare.
Potrivit rezultatelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, în țară, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut 44,13% din voturi, în timp ce partidul lui Dodon a luat 28,29%.
Cu ajutorul voturilor din străinătate, PAS a obținut cele 6 puncte procentuale necesare depășirii pragului de 50%, care îi permite să guverneze fără negocierea unei alianțe cu alte partide care au intrat în legislativ:
- Blocul „Alternativa” al primarului Chișinăului, Ion Ceban (care este interzis în România și în spațiul Schengen);
- Partidul Nostru al lui Renato Usatîi – implicat în multe controverse, una recentă fiind organizarea unui concert, în iulie 2025, la care au urcat pe scenă artiști cunoscuți pentru elogierea liderului rus Vladimir Putin;
- și Partidul Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc, care a avut o creștere fulminantă cu ajutorul TikTok – detaliu care amintește de alegerile anulate din România – și care a fost susținut de partidul AUR, deși la alegeri a candidat și AUR Moldova.
Prin urmare, după ce Kremlinul a sub semnul întrebării rezultatul alegerilor, era puțin probabil ca un mesaj de felicitare să vină de la Moscova.
Au fost puține situații în care alți lideri străini au refuzat să felicite PAS pentru victoria importantă de duminică.
De la Tbilisi, de exemplu, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a declarat că este dificil să felicite Moldova pentru rezultat, invocând că țara continuă să fie membră a Comunității Statelor Independente (CSI).
„Vom aștepta până când Moldova va părăsi CSI, iar apoi vom vedea, vom reconsidera problema felicitării”, a mai spus Kobakhidze, liderul Visului Georgian, partid acuzat că a sabotat aderarea Georgiei la UE și împotriva căruia georgienii proeuropeni au ieșit în stradă luni de zile.
CSI este o organizație formată din nouă state succesoare ale fostei Uniuni Sovietice. Georgia s-a retras în urma invaziei ruse din august 2008. Deși formal încă este membră, Chișinăul a anunțat că se va retrage din organizație în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
În schimb, mesajele de felicitare au curs din partea liderilor europeni – începând cu liderii UE și terminând cu noul președinte al Poloniei, euroscepticul Karol Nawrocki.
„Felicit forțele prooccidentale pentru victoria în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Polonia sprijină constant Chișinăul pe calea reformelor și integrării europene. Sper într-o cooperare fructuoasă cu președinta Maia Sandu”, a spus el, într-un mesaj în limba română.
Mesaje de felicitare din România
La București, mesajele de felicitare pentru PAS au venit dinspre președintele Nicușor Dan, de la premierul Ilie Bolojan și de la ceilalți lideri ai coaliției de guvernare, precum Sorin Grindeanu, președintele PSD, și Dominic Fritz, președintele USR.
Politicienii români au felicitat fie direcția pro-europeană aleasă de moldoveni, fie i-au lăudat pe președinta Maia Sandu și pe reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate.
Au lipsit însă mesajele de felicitare pentru câștigătorii alegerilor din partea Alianței pentru Unirea Românilor, un partid declarat unionist.
Pe pagina de Facebook a președintelui AUR, George Simion, subiectul alegerilor din R. Moldova nu a fost menționat deloc în apropierea zilei de 28 septembrie.
După aflarea rezultatelor preliminare, George Simion a transmis un singur mesaj de felicitare, în limba engleză:
„Felicitări lui Vasile Costiuc și colegilor săi din partidul Democrația Acasă pentru rezultatul excelent obținut la alegeri și intrarea istorică în viitorul Parlament din Chișinău”, a scris Simion pe X.
În ziua scrutinului, liderul AUR a încurajat cetățenii R. Moldova să voteze acest partid, considerat o surpriză a alegerilor.
„Fraților care voiați să puneți ștampila duminică pe AUR sau pe oricare alt candidat, uitați, imediat după PAS, e acolo Democrația Acasă, DA. Pac!”, a transmis George Simion, într-un mesaj postat pe TikTok în ziua alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
„Democrația Acasă”, surpriza alegerilor – suspiciuni ale unei campanii inautentice pe TikTok
Partidului „Democrația Acasă” nu era cotat în sondaje să treacă pragul pentru intrarea în Parlamentul Republicii Moldova, însă a obținut șase mandate.
Mai multe analize ale experților în influență digitală semnalează că alegerile parlamentare din acest an din R. Moldova au fost marcate de campanii online sofisticate – parte dintr-un peisaj regional în care actorii (statali sau non-statali) folosesc canale sociale, mesaje virale și, uneori, conținut deepfake/automatizat pentru a modela percepțiile.
Campanie aproape exclusiv online
Unic într-un fel în peisajul electoral moldovenesc, PPDA și-a desfășurat campania aproape exclusiv pe rețelele sociale.
„Pentru prima dată avem în alegeri un partid care a trecut pragul electoral doar cu campanie online, ignorând televiziunea, radioul și dezbaterile publice”, a remarcat Igor Boțan, director ADEPT, citat de IPN.
Apariția fulgerătoare a PPDA în topul preferințelor ridică însă întrebarea dacă amplificarea online a fost organică sau rezultatul unor strategii plătite/coordonate.
Două investigații distincte – una a grupului de experți PROMPT, cealaltă realizată de Expert Forum România (EFOR) – au documentat posibile tehnici de manipulare pe TikTok, în favoarea „Democrația Acasă”.
Analiza EFOR ridică însă semne de întrebare asupra felului în care partidul a reușit această ascensiune, punând accent pe influența campaniilor digitale, aparent inautentice.
„Vedem reacțiile surpriză din spațiul public legate de performanța Partidului Democrația Acasă, un partid în sondaje pus sub pragul parlamentar. Întrebarea este: ce rol au avut campaniile online în acest rezultat?”, notează autorii raportului.
„Când un partid cu 1,8–3% în sondaje poate genera 16 milioane de vizualizări într-o țară cu 2,3 milioane de cetățeni, întrebările devin inevitabile. Este vorba de mobilizare autentică sau de manipulare algoritmică?”, subliniază EFOR.
Experții PROMPT – o coaliție de universități, publicații media și specialiști în tehnologie – au analizat 2.000 de postări de TikTok publicate de rețeaua de social media care manipulează algoritmii în favoarea lui Vasile Costiuc.
Analiza PROMPT a scos la iveală, în acest caz, repetarea unei informații false, exagerarea constantă a narativelor toxice sau manipularea emoțională utilizate pe TikTok.
Investigația PROMPT a arătat că „rețeaua Costiuc” a reciclat masiv conținut, publicând același mesaj de sute de ori prin conturi interconectate.
- 337 de înregistrări duplicate au fost identificate pe mai multe conturi.
- Unele profiluri și-au repostat propriile materiale de până la 200 de ori.
- A fost documentat modelul de „conturi gemene” și „conturi cluster”, semn al unui control centralizat.
Unul dintre mesajele recurente, observate atât de EFOR, cât și de PROMPT, este prezentarea lui Vasile Costiuc ca victimă a unui „sistem nevăzut” sau a unei persecuții orchestrate.
Experții Prompt au mai constatat că narațiunile de victimizare promovate pe TikTok erau reflectate și în presa afiliată Kremlinului, precum rețeaua Pravda.
În iulie-august 2025, Vasile Costiuc a apărut de cel puțin șapte ori în articole care îl prezentau ca persecutat sau redus la tăcere. Această suprapunere ridică semne de întrebare asupra conexiunilor informaționale dintre rețelele locale și infrastructurile de propagandă externe, spun autorii.
Cine este Vasile Costiuc?
Vasile Costiuc (44 de ani) este liderul și figura publică a PPDA: fost jurnalist, profesor autodeclarat și activist civic și politic, cunoscut pentru pozițiile unioniste afișate (susținerea unirii R. Moldova cu România) și pentru retorica populistă, potrivit experților, care i-a definit campaniile anterioare.
Partidul pe care îl conduce există din 2011, dar până în 2025 nu a reușit rezultate electorale semnificative.
La prezidențialele românești din primăvară, Vasile Costiuc l-a susținut deschis pe liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), ultranaționalistul George Simion.
În iulie, „Democrația Acasă” a fost printre organizatorii conferinței Make Europe Great Again (MEGA), de la Chișinău, la care au participat mai mulți conservatori și suveraniști europeni și despre care autoritățile moldovene au spus că ar fi „o acțiune hibridă a Rusiei”.
La începutul lui 2022, Vasile Costiuc fusese reținut într-un dosar referitor la vânzările dubioase de terenuri la Durlești, acuzații respinse ca fiind „fabricate”.
Sursa: Europa Liberă Moldova
Și comunicatul partidului AUR felicită exclusiv Partidul Democrația Acasă: „Nutrim aceleași sentimente unioniste și facem parte din aceeași familie europeană cu Partidul DA, iar relația noastră de cooperare este de notorietate.”
De asemenea, AUR respinge acuzațiile la adresa lui Costiuc și precizează în comunicat că „nu a făcut campanie ilegală în Republica Moldova și, mai ales, nu am desfășurat nicio acțiune de campanie în ziua votului”.
„În perspectiva viitorului românesc și proeuropean al Republicii Moldova, solicităm autorităților de la Chișinău să întreprindă măsuri urgente pentru ca procesul de decuplare de Federația Rusă să se producă rapid și convingător. În primul rând, considerăm necesară ieșirea de urgență a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) – o organizație construită, patronată și controlată de la Moscova”, adaugă AUR.
„Este o tactică de delegitimare, nu un accident”
Nicolae Țîbrigan, doctor în sociologie și specialist în analiza dezinformării, spune că lipsa unui mesaj de felicitare din partea lui George Simion și a partidului său pentru câștigătorul alegerilor din Moldova are, parțial, o motivație personală.
„Este convins că Maia Sandu i-ar fi furat «victoria» la alegerile prezidențiale și ar avea nevoie de o vendetă”, spune Țîbrigan, făcând referire la faptul că, în turul al doilea al prezidențialelor din România, Sandu i-a îndemnat pe cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie să-l voteze pe Nicușor Dan.
„George Simion nu a fost doar un spectator, ci a vrut să joace cartea unui «actor destabilizator» al scrutinului. Deși are interdicție de intrare până în 2028 (în R. Moldova, n.red.), Simion a încercat să influențeze campania electorală din R. Moldova prin proxy-uri și rețele digitale maligne, atacând-o direct pe președinta Maia Sandu și indirect guvernarea PAS”, completează sociologul pentru Europa Liberă.
El amintește raportul Expert Forum, potrivit căruia Vasile Costiuc a fost „transformat brusc în «vedetă» pe TikTok”: într-o singură săptămână, 17 conturi afiliate rețelei AUR au produs 417 clipuri, care au ajuns la peste 1 milion de vizualizări pentru un electorat de 3,3 milioane de persoane.
„A fost același mecanism testat de AUR în România [...] menit să creeze iluzia unei popularități explozive.”
„Vorbim, așadar, de folosirea inclusiv a instituțiilor statului român, cum ar fi Parlamentul României, în «exportul» de propagandă și actori destabilizatori dincolo de Prut. Și asta e o chestiune extrem de gravă”, menționează Nicolae Țîbrigan.
El spune că au fost și legături indirecte între AUR și gruparea oligarhului Ilan Șor de corupere a alegătorilor, demantelată de anchetele poliției din R. Moldova.
„Mesajele pro-Simion erau distribuite în grupuri online de către rețeaua lui Șor, exact aceeași care pompează bani rusești în destabilizarea Moldovei și subminarea proiectului integrării europene asumat de PAS”, subliniază Țîbrigan.
„Poliția moldovenească a descoperit în telefoanele unor coordonatori ai acestei rețele mesaje prin care cetățenii români din Moldova erau îndemnați să-l voteze pe Simion la prezidențialele din mai. Coincidență? Nu prea cred. Pentru mine este dovada că Simion și AUR au devenit utili Kremlinului în războiul hibrid dus împotriva României și R. Moldova.”
Sociologul mai aduce ca argument conferința MEGA de la Chișinău din luna iulie – organizată cu oameni din cercul lui Șor: „Simion a fost «deschizătorul» oficial, printr-un discurs video. Din nou, nu unionism, ci o mimare a unionismului pentru a da legitimitate unei rețele de influență pro-Kremlin”.
„Această suprapunere între AUR și «partidele TikTok» de la Chișinău arată că liderul AUR joacă, conștient sau nu, rolul de cal troian al rușilor”, mai spune Țîbrigan.
Cercetătorul subliniază că „de aici vine și refuzul de a valida voința populară a moldovenilor de peste Prut”.
„Simion s-a grăbit să-l felicite pe Costiuc, dar nu a recunoscut victoria PAS – un gest care se înscrie perfect în logica trolului de serviciu care contestă legitimitatea instituțiilor democratice. Este o tactică de delegitimare, nu un accident”, adaugă el.
„Și, dacă privim la episodul cu mesajele distribuite de rețeaua Șor în favoarea lui Simion, tabloul devine complet: lipsa de felicitare nu e doar orgoliu lui personal, este o strategie. În loc să apere interesul național și să salute victoria proeuropeană a Moldovei, Simion preferă să lase deschisă falsa narațiune cu «alegerile fraudate», alimentată de aceeași rețea care îl promovează acum pe el”, mai spune Nicolae Țîbrigan.
AUR a intrat „deghizat” în Parlamentul de la Chișinău
Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic, completează că lipsa unui mesaj de felicitare din partea AUR pentru partidul proeuropean PAS se înscrie în „în parcursul cât se poate de constant” al partidului.
„Îmi pare rău să spun, AUR nu este un partid proeuropean. AUR nu a susținut niciodată forțe proeuropene în Republica Moldova. Inclusiv unionismul AUR nu este unul autentic, nu are nicio legătură cu parcursul european. Este un unionism fals, de factură rusească, la fel cum are și partenerul lui din Republica Moldova, Vasile Costiuc”, spune Ileana Racheru pentru Europa Liberă.
Racheru explică și performanța la vot a partidului AUR Moldova, care a luat 0,1% din voturi (1.604 voturi) și a ratat intrarea în Parlament, și așa-zisul anunț de retragere al acestui partid din cursa electorală, care a venit dinspre AUR România: „Eu cred că strategia a fost făcută ca nu cumva AUR din Moldova să ia voturi de la Costiuc”.
Experta completează că între partidul AUR de la Chișinău și partidul AUR de la București nu mai este „nicio legătură, nici juridică, nici de nicio altă natură”.
„Ei s-au despărțit cumva de AUR din Republica Moldova, probabil pe fondul unor dispute cu președintele AUR din Moldova, Boris Volosatîi, care n-a mai fost pus pe un loc eligibil la alegerile de la noi. Volosatîi a fost în Parlament în legistratura trecută. Anul trecut n-a mai luat încă un mandat”, spune experta în spațiul ex-sovietc.
Ea mai spune că și Vasile Costiuc, președintele Democrația Acasă, a candidat la alegerile parlamentare românești de toamna trecută, pe listele de diaspora, însă fără succes.
„Altfel spus, este greșit să credem că AUR nu a intrat în Parlamentul din Republica Moldova. A intrat, dar a intrat cumva deghizat sub acest partid. Și cred că s-a preferat această variantă și pentru că AUR în Republica Moldova și mai ales George Simion sunt nefrecventabili și atunci era mai ușor cumva să păcălească cu Costiuc și Democrația Acasă”, afirmă Ileana Racheru.
De ce nu a funcționat pe deplin asaltul informațional rusesc în Moldova?
Nicolae Țîbrigan: „Asaltul informațional rusesc nu a funcționat în R. Moldova pentru că, pentru prima dată după mult timp, statul, societatea și diaspora au acționat concertat, ca o orchestră democratică.
Kremlinul a aruncat tot ce avea la dispoziție: bani murdari pompați prin bănci rusești sancționate, rețeaua Șor folosită ca vehicul de corupere electorală, partide de buzunar și «candidați TikTok» umflați artificial prin rețele de conturi false, dar și presiuni hibride – alarme false cu bombă, atacuri cibernetice, propagandă agresivă și mesaje conspiraționiste distribuite pe Facebook, Instagram și TikTok. Tot arsenalul, într-un singur scrutin. Și totuși, Moldova a rezistat.
De ce? În primul rând, instituțiile-cheie au înțeles că alegerile nu erau doar o competiție politică, ci un test de securitate națională. Comisia Electorală Centrală, instanțele și serviciile de ordine au reacționat ferm, au scos din joc formațiuni toxice, au investigat fluxuri de bani și au expus public conexiunile cu rețeaua Șor chiar în timpul campaniei și preziua alegerilor. Spre deosebire de România, unde partide cu finanțări opace sunt tolerate, Chișinăul a aplicat sancțiuni clare și a arătat că legea electorală nu e facultativă.
În al doilea rând, presa independentă și ONG-urile au făcut exact ceea ce trebuia: au documentat, au investigat, au expus. Cazul lui Vasile Costiuc este grăitor. Doar că, în Moldova, aceste manipulări au fost imediat scoase la lumină de experți și jurnaliști, ceea ce a redus eficiența operațiunii. Când publicul află că vizualizările sunt cumpărate și că melodiile sunt generate cu inteligență artificială, mitul «popularității autentice» se reduce simțitor.
În al treilea rând, diaspora moldovenească din Occident a fost factorul decisiv. Peste 278.000 de moldoveni au votat peste hotare, iar aproape 80% dintre ei au susținut PAS. Este electoratul cel mai imun la propaganda rusă, cel mai atașat de proiectul european și, în același timp, un rezervor de legitimitate pe care Moscova nu are cum să îl controleze.
Nu în ultimul rând, sprijinul european și validarea OSCE au contat enorm. Procesul electoral a fost certificat ca fiind competitiv și corect, chiar dacă s-a desfășurat sub presiuni hibride. Această recunoaștere internațională a tăiat din fașă narațiunile despre «alegeri furate» și a dat un semnal clar că rezultatul nu poate fi contestat la modul serios. Fapt observat și la acele proteste penibile organizate de opoziția pro-rusă în frunte cu Igor Dodon.
Pe scurt, Rusia a pariat pe frică și confuzie, dar a găsit în față o societate care și-a transformat frica în mobilizare. De aceea, propaganda nu a prins. Moldova nu a câștigat doar un scrutin, ci a demonstrat că o democrație mică, dar vigilentă, poate respinge cel mai sofisticat asalt informațional orchestrat de Kremlin.
Poate fi interpretat și ca cel mai dur test de reziliență democratică din regiune după 2022. Aceste alegeri din Moldova a demonstrat că dezinformarea nu e invincibilă, iar solidaritatea democratică poate învinge și cel mai bine finanțat mecanism de manipulare. De aceea, recomandarea mea pentru statele europene este să-și ia cât mai multe notițe și să-și regândească serios propriile mecanisme de apărare și reziliență democratică.
Ileana Racheru: „Eu cred că au fost o sperietoare alegerile de la noi (din România, n.r.) pentru ei (moldoveni, n.r.), pentru că s-au temut că, dacă s-a întâmplat ce s-a întâmplat în România, anul trecut, cu atât mai repede sau probabil, mai facil, se va întâmpla în Republica Moldova, care nu-i membru UE și nu este membru NATO. Și era de așteptat ca securitatea României să fie mai sigură, mai puternică.
Pe de altă parte însă, la nivel de mental al populației, să știți că ei sunt mult mai pregătiți, că ei s-au confruntat din '91 și până acum cu propaganda Rusiei. Pentru ei nu este o mare noutate, ca să spun așa, ca să afle de la goarnele Kremlinului, indiferent unde se exprimă ele, că Uniunea Europeană «o să le facă foarte mult rău».
O altă chestie ține și de faptul că în Republica Moldova nu prea cred că prinde chestia asta cu suveranismul, neutralitatea, familia tradițională și chestiunea asta cu Biserica... De-a lungul timpului, au fost promovate de Igor Dodon, care este un «bisericos». Bine, omul joacă doar un rol, nu-i nimic autentic acolo, însă nu are și dimensiunea asta mesianică cum a avut-o Călin Georgescu. Deci cumva și în special moldovenii din Occident, ei știu ce înseamnă, cine promovează suveranismul, familia tradițională, neutralitatea și relația asta cu Biserica.
Combaterea corupției electorale a fost un instrument important care a securizat votul de acum. O parte a rețelei ȘOR de corupție, în special de cumpărare a votului, a fost demantelat. În același timp, oamenii s-au și speriat pentru că a fost amendat codul electoral și erau amenzi mari. Unii chiar au primit amenzile, s-au trezit în niște situații absolut disperate și așa mai departe, pentru că le plăteau pur și simplu copiii amenzile.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
