La Ramada Plaza Convention Center din București, o noapte de cazare costă între 150 și 270 de euro, în funcție de facilitățile camerei.

Din acești bani, statul român – proprietarul clădirii, al restaurantului și al tuturor celorlalte clădiri și terenuri – încasează doar 15%. Restul, adică 85%, merge în conturile firmei Park Hotels, cea care a modernizat și care administrează hotelul.

Aceleași tarife și același scenariu se repetă la vecinul Crowne Plaza.

Cum a fost posibil acest parteneriat? Răspunsul e simplu: un contract de participațiune semnat în 1998 și reînnoit de două ori, de fiecare dată în defavoarea statului român.

Povestea începe în epoca comunistă.

„Sorbona” turismului românesc

Înființat în 1971 ca „Centrul de Formare și Perfecționare pentru Cadrele din Industria Hotelieră și Turism”, locul era pe lista mândriilor regimului comunist. Presa vremii îl botezase „Sorbona turismului românesc”: nu doar o școală, ci și o bază materială impresionantă, întinsă în inima Capitalei, lângă Romexpo.

După 1990, instituția și-a schimbat numele de mai multe ori: a devenit Institutul Național de Formare și Management în Turism, apoi Centrul Național de Învățământ Turistic, iar din 2009 – Centru Național pentru Învățământ Turistic SA.

Un lucru însă nu s-a schimbat: patrimoniul.

1998 – anul în care statul român a predat baza materială unei firme private

Pe 3 februarie 1998, Institutului Național de Formare și Management în Turism se asociază în participațiune cu compania Centrul de Afaceri Dorobanți.

Contractul a fost semnat din partea Institutului de directorul general de atunci, Marian Dugan, iar din partea Centrului de afaceri Dorobanți – de directorul Dan Codrean.

Ce e o asociere în participațiune

O asociere în participațiune este o formă de colaborare reglementată de Codul civil, prin care două sau mai multe persoane, fizice sau juridice, convin să pună în comun resurse – bani, bunuri, servicii sau know-how – pentru desfășurarea unei activități economice.
Particularitatea acestei forme constă în faptul că nu are personalitate juridică proprie și nu se constituie un patrimoniu distinct; activitatea este derulată de unul dintre asociați, în numele său, dar cu participarea celorlalți potrivit clauzelor contractuale.
Rezultatele obținute – profit sau pierdere – se împart între părți conform înțelegerii stabilite în contract și, în lipsa unor clauze exprese, împărțirea se face proporțional cu aportul fiecăruia.

Ce presupunea asocierea?

Pe hârtie, contractul, care avea o durată inițială de 30 de ani, prevedea că institutul (actualul CNIT SA) venea cu clădirile, terenurile și toate bunurile din patrimoniu plus utilitățile, iar CAD – Centrul de Afaceri Dorobanți (actual Parc Hotels) contribuia cu banii pentru modernizare și amenajare. Institutul intenționa ca, din profitul obținut din exploatarea bazei, să finanțeze procesul de învățământ turistic.

Conform contractului, profitul era împărțit 40% pentru institut, 60% pentru CAD. Era și o clauză de siguranță: dacă afacerea ar fi mers în pierdere, CAD trebuia să vireze o sumă fixă către institut (1,2 miliarde lei vechi/an, echivalentul a puțin peste 100.000 de dolari la cursul de schimb din 1998).

Imediat după semnare, contractul a intrat în vizorul Corpului de Control al Guvernului condus la acea vreme de Victor Ciorbea. Raportul întocmit după control arăta că documentul fusese aprobat de Consiliul de Administrație al Institutului fără bază legală, întrucât ministerul nu aprobase nici regulamentul de funcționare, și nici statutul instituției, scria, în august 1998, Evenimentul Zilei. Practic, procedura era nu era legală.

Mai mult: contractul fusese semnat fără a lua în considerare o altă ofertă – depusă în ianuarie 1998 de Țiriac Holdings. Iar rezultatele financiare ale celor două entități intrate în asociere nu justificau cotele de participare stabilite prin contract, clar în favoarea Centrului de Afaceri Dorobanți, care obținuse 60% din afacere.

„Raportul organului de control al Guvernului precizează că grupul de firme (Centrul de Afaceri Dorobanți, n. red.) avea, la data de 30 iunie 1997, o pierdere netă de 5,331 miliarde de lei, iar INFMT un profit net de 1,235 miliarde de lei. Același raport mai subliniază participarea nejustificată la profit și pierderi a SC CAD SA cu 60%, iar a INFMT cu numai 40%”, scria în august 1998, Evenimentul Zilei.

Corpul de Control cerea la finalul raportului blocarea temporară a afacerii.

Ministrul Turismului de la acea vreme, Akos Birtalan, a anunțat că a cerut Consiliului de Administrație al Institutului reevaluarea urgentă a contractului.

Raportul a fost, însă, contestat vehement de secretarul de stat în ministerul Turismului, de la acea vreme, Mirel Tariuc, care a declarat că argumentele Corpului de Control al Guvernului sunt „niște inepții”, întrucât legea nu interzice instituțiilor statului să facă „asocieri în participațiune și nu prevede nicăieri obligativitatea organizării unor licitații.”

Contractul a rămas în vigoare.

De la 40% la 25%. Și apoi la 15%

Contractul de asociere în participațiune semnat în 1998 n-a rămas mult timp în aceeași formă. În 2000 are loc semnarea primului act adițional, prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Turism de atunci, Cornel Găină.

Cota de participare la profit/pierderi devine 75% Parc Hotels (fost CAD) – 25% CNIT (de la 60/40).

Justificarea adusă pentru modificarea contractului a fost necesitatea continuării lucrărilor de reabilitare la Hotel Turist, pentru ridicarea standardului de la una la două stele.

Prin aceeași anexă s‑a extins și termenul asocierii la 49 de ani (de la 30).

Pe 17 decembrie 2008, cele două părți semnează al doilea act adițional. De data aceasta, modificarea e aprobată prin ordinul ministrului pentru ÎMM, Comerț, Turism și Profesii Liberale – Ioan Ovidiu Silaghi.

Statul pierde din nou din cota de profit a asocierii. Ajunge la o participațiune de 15%, iar termenul total al contractului e prelungit la 74 de ani.

De data aceasta, justificarea modificării vine din necesitatea unor „viitoare investiții”.

22 de ani mai târziu, Curtea de Conturi a României descoperă afacerea proastă a statului român

În 2020, Curtea de Conturi a României a făcut un control la Centrul Național de Învățământ Turistic, iar raportul întocmit este un adevărat rechizitoriu.

Inspectorii Curții de Conturi au evaluat la 78,4 milioane de lei (valoare aferentă anului 2008, când s-a modificat ultima oară contractul) bunurile mobile și imobile aduse de CNIT în participațiune. Au calculat atunci și aportul adus până la acel moment de Parc Hotels – bunuri, numerar, investiții – 21,7 milioane de lei.

Astfel, în opinia Curții de Conturi, cota de participare corectă ar fi trebuit să fie, în 2008, conform aporturilor reale la participațiune:

• CNIT (adic statul român): 78,31%
• Parc Hotels: 21,69%.

Adică aproape invers față de cum erau.

Inspectorii Curții de Conturi au cerut reevaluarea cotelor de participare și recuperarea diferenței de repartizare a profitului, pe ultimii trei ani – 12,7 milioane de lei, ca urmare a celor două acte adiționale, considerate ilegale.

CNIT a cerut în instanță anularea raportului Curții de Conturi. În 2024 a pierdut definitiv.

La finalul lui 2023, CNIT a răspuns unei solicitări a Europei Libere și a anunțat că a acționat în instanță cele două persoane din conducerea Centrului considerate responsabile pentru prejudiciul de 12 milioane de lei, descoperit de Curtea de Conturi.

Procesul a ajuns pe rol la Curtea de Apel București și s-a încheiat prin respingerea cererii de chemare în judecată. Pârâți au fost Ioan Daniel Antonescu și Florin Cotorobai.

2002 – anul în care și obiectul de activitate a CNIT a fost cedat unei firme private

După patrimoniu, în 2002, a fost înstrăinată și întreaga activitate a CNIT. Tot printr-un contract de participațiune, încheiat inițial pe 20 de ani.

Firma Tourism, Hotel and Restaurant Consulting Group SRL (THR-CG) a obținut 75% din afacere – aport în know-how, licențe, cursuri. CNIT a primit 25%, iar aportul Centrului a fost în natură: drept de folosință asupra imobilelor - săli, amfiteatru, laboratoare.

Contractul CNIT-THR-CG a fost prelungit pe 16 decembrie 2008, printr-un act adițional aprobat prin Ordinul Ministrului pentru ÎMM, Comerț, Turism și Profesii Liberale, la 69 de ani în total.

Justificările aduse pentru prelungire:

• THR-CG „a intrat într-o etapă de dezvoltare”;
• „este foarte activ în accesarea fondurilor europene (Phare, Leonardo etc.)”;
• „urmează investiții majore pentru modernizarea sălilor de clasă, amfiteatrului, laboratoarelor, IT (hardware și software)”.

„Prin contractul de asociere nr. 1078/28.05.2002 cu THR-CG SRL, CNIT S.A. a transferat, în fapt, obiectul principal de activitate către asociat […] Prin clauzele contractului, CNIT S.A. a cedat asociatului THR-CG SRL nu doar baza materială, ci și derularea activității principale prevăzute prin H.G. nr. 748/2008 de înființare a CNIT S.A.

Art. 1.3 și 5.2 din contract prevăd transmiterea către THR-CG SRL a atribuțiilor CNIT S.A., inclusiv cursurile, programele și contractele comerciale în derulare”.

sursă: raport al Curții de Conturi din 2020

În momentul semnării contractului în participațiune, firma THR-CG îl avea asociat unic pe Marian Bugan.

Din 2016, în acționariatul THR-CG a intrat Parc Hotels SA. În prezent, firma e deținută de Parc Hotels SA - 99,97%, Anca Bugan – 0,02% și Cătălin Bugan – 0,01%.

Administratorul firmei este același de la Parc Hotels SA – Dan Codrean.

Cu ce se ocupă acum CNIT și cine o conduce

În 2021, Claudiu Năsui, ministru al Economiei la acel moment, a trimis Corpul de control la CNIT, după ce a aflat din presă că acolo nu prea se întâmplă nimic.

„Erau mai mulți ani la rând în care aproape nu avuseseră cursuri deloc, plăteau doar salarii”, spune Claudiu Năsui pentru Europa Liberă România. „Corpul de control s-a întors fără să găsească nimic relevant”, continuă el.

• Între 2014 și 2017, Centrul nu a organizat niciun curs. În această perioadă a avut în medie 15 angajați. Patru dintre ei – persoane de conducere.
• În 2018 și 2019, Centrul a avut 20 de angajați și a organizat în total trei cursuri.
• Anii de pandemie au fost cu zero cursuri.
• În 2022 au fost organizate două cursuri.
• În perioada 2023, 2024, 2025, CNIT a organizat un total de 20 de cursuri de formare profesională, la care au participat 342 de persoane.
• „Până la finalul anului 2025, sunt deja constituite grupe pentru cursuri suplimentare care vor însuma aproximativ 162 participanți. De asemenea, sunt în curs de completare grupe noi la alte cursuri, unde estimăm un număr total de circa 75–100 participanți suplimentari până la finalul acestui an”, a răspuns CNIT la solicitarea Europa Liberă.
• În 2024, jumătate din cheltuielile totale (11 milioane de lei) au fost salariile angajaților.

*datele de mai sus provin din Rapoartele administratorilor și din răspunsul CNIT la întrebările Europa Liberă din septembrie 2025.

La întrebarea cum își justifică Centrul existența în condițiile în care sunt organizate doar câteva cursuri pe an, CNIT spunea în 2023 că, pe lângă activitatea de formare, „are și alte activități, cum ar fi administrarea celor două contracte de asociere în participațiune, participarea la proiecte cu finanțare europeană, închirierea spațiilor proprii etc.”.

La conducerea CNIT au fost, în ultimii ani, oameni numiți exclusiv politic. Abia acum, Centrul e în proces de recrutare conform ordonanței corporative.

Director general, din 2024, este Valentin Avram.

Din actualul Consiliu de Administrație fac parte:

• Diana Ștefana Baciuna – prim-vicepreședinte PNL București, fost consilier local la Primăria Sectorului 4, a fost consilier juridic al europarlamentarului Daniel Buda (2015–2022), iar în 2020 a fost administrator provizoriu la Formenerg SA. Acum este secretar de stat la Ministerul Culturii;
• Simona-Valentina Butacu – fostă consilieră personală a fostului ministrului Gabriela Firea (2017–2020, 2022), fost director general la Compania Municipală Agrement București, apoi producător la Metropola TV și consilier local la Primăria Sectorului 6. A fost și subsecretar de stat la Agenția pentru Egalitate de Șanse și consilier la Ministerul Familiei.
• Florentina Sloată – declarată neafiliată politic, este membră și în Consiliul de Administrație al Arsenal Reșița;
• Vasile-Felix Cozma – este și președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Centrul de afaceri Dorobanți aka Parc Hotels SA

Din toamna anului 1999, Centrul de Afaceri Dorobanți (CAD) și-a schimbat numele în Parc Hotels SA. Acționarii companiei erau, în acel moment, mai multe firme: Dorobanți SA, Business Development and Trading SRL, International Business and Trading SRL, Alltrom SRL și Globe Trading SRL:

• Dorobanți SA era o firmă controlată de Radu Dimofte;
• Business Development and Trading SRL era deținută de o firmă cu sediul în insulele Turks and Caicos și de Ligia Popoviciu, mama lui Puiu Popoviciu;
• International Business and Trading SRL, firmă cu sediul în insulele Turks and Caicos, era reprezentată de Andrei Mihai Bejenaru;
• Alltrom SRL era deținută de Nicolae Badea (ginerele lui Ion Dincă, fost demnitar comunist) și Bogdan Popoviciu (tatăl lui Puiu Popoviciu, un alt ginere al aceluiași Ion Dincă).

Din 2003, proprietarii societății Parc Hotels se schimbă – companiile de mai sus își cedează acțiunile către:

• Tatika Investments Ltd – firmă cu sediul în Cipru, controlată de Radu Dimofte;
• Bladon Enterprises Ltd – firmă cu sediul în Cipru, reprezentată de Radu Florin Bărbulescu, un partener de afaceri al Ligiei Popoviciu, într-o altă firmă înregistrată în Cipru;
• Zerlin Dimofte – tatăl lui Radu Dimofte;
• Aurel Eugen Popoviciu;
• Valentin Trandafir.

Acționariatul firmei s-a schimbat de mai multe ori, iar în prezent, Parc Hotels este deținută de Descanso LTD Cipru (99,98% din acțiuni) și Radu Dimofte (0,012% din acțiuni).

Descanso LTD a intrat în acționariat în decembrie 2024. Un anume Christodoulakis Theodorou este director și la Descanso Ltd și la Tatika Investments.

Cine sunt personajele principale?

Radu Dimofte este un antreprenor român de succes, cunoscut drept „părintele francizelor”. În anii '90, a adus francizele internaționale KFC și Pizza Hut, pe care le-a extins rapid în țară și în Italia. Ulterior, grupul a încorporat și alte branduri internaționale, precum Hard Rock Café, Cinnabon și Paul.

Averea lui a fost estimată în 2020 la aproximativ 450–470 milioane de euro, conform Top 300 Capital.

Dimofte este principalul acționar al Sphera Franchise Group, compania care operează aceste francize, și unul dintre cei mai mari proprietari de spații comerciale din București. În februarie 2025, a primit dividende de aproape 8 milioane de lei de la Practic București, compania sa imobiliară.

Practic SA este fostă firmă cu capital de stat care a avut în patrimoniu fostul Comaliment – toate spațiile comerciale în care funcționaseră, în perioada comunistă, magazinele alimentare.

În 2000, Fondul Proprietății de Stat (FPS) a vândut majoritatea acțiunilor Practic SA către Andrei Mihai Bejenaru, asociat al unor firme offshore, despre care se presupune că ar fi fost controlate de Puiu Popoviciu.

Achiziția a fost făcută prin negociere directă, fără licitație publică, cu un preț considerat subevaluat, de aproximativ 40.000 de euro, echivalentul de la acel moment al unui apartament obișnuit din centrul Bucureștiului. Spațiile comerciale au fost apoi închiriate și transformate în locații profitabile – bănci și farmacii.

Zerlin Dimofte, tatăl lui Radu Dimofte, este inginer și antreprenor. El a emigrat în Statele Unite înainte de 1989. A revenit în România după Revoluția din 1989 și a devenit un jucător important în domeniul afacerilor imobiliare și al francizelor internaționale. Zerlin Dimofte a fost asociat cu Puiu Popoviciu – ambii au fost implicați în dezvoltarea unor proiecte importante, precum Băneasa Shopping City, hotelurile Ramada și Howard Johnson (actualmente Sheraton), dar și în francizele KFC, Pizza Hut și Hard Rock Café. De asemenea, a fost asociat cu fiul său în diverse afaceri.

Puiu Popoviciu este un om de afaceri cunoscut pentru implicarea în sectorul imobiliar, în special în proiecte de amploare în zona Băneasa, din nordul Bucureștiului. A fost căsătorit cu una din fiicele lui Ion Dincă, lider comunist, cunoscut cu porecla „Dincă-te-leagă”.

În 2017, a fost condamnat la șapte ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa” – a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu și dare de mită. Înainte de pronunțarea sentinței, a plecat din România și a fost localizat în Marea Britanie, de unde autoritățile române au încercat fără succes să îl extrădeze.

În iulie 2024, Curtea de Apel București a anulat sentința, iar în ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut achitarea, motivând că fapta nu există.

În prezent, Popoviciu continuă să fie asociat cu proiecte imobiliare semnificative, inclusiv dezvoltarea terenului de 224 de hectare din Băneasa, evaluat la aproximativ 700 de milioane de euro.

Andrei Mihai Bejenaru este fost director în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București. În perioada 2000–2004, a fost implicat într-un scandal de corupție legat de transferul ilegal al unei suprafețe de 224 de hectare de teren de la stat la o companie privată, SC Băneasa Investments SA, controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu. Bejenaru a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată.

În 2025, ICCJ a desființat sentința.

Ligia Popoviciu este mama afaceristului Puiu Popoviciu. Antena3 CNN susține că a fost croitoreasa Elenei Ceaușescu, soția dictatorului comunist. A fost implicată în diverse afaceri imobiliare și comerciale, adesea în calitate de acționar sau asociat alături de fiul său sau de parteneri de afaceri apropiați.

CNIT așteaptă ca Ministerul Economiei să decidă renegocierea contractului

În 2023, la cererea Europa Liberă, Centrul a răspuns că a început diligențele pentru revizuirea celor două contracte în participațiune.

„Au fost inițiate întâlniri cu reprezentanții celor doi asociați, în vederea renegocierii clauzelor celor două contracte de asociere în participațiune. De asemenea, CNIT a înaintat către asociați o propunere de recalculare a rezultatelor asocierii, conform cotelor de participare inițiale, aceasta aflându-se în analiză. Precizăm că în acest moment, Consiliul de Administrație, împreună cu acționarul, analizează și angajarea unor specialiști în vederea consilierii pentru modificarea contractului, în sensul celor două dispuse în Decizia Curții de Conturi”.

sursa: răspuns CNIT pentru Europa Liberă, 2023

În 2025, contractele sunt încă în vigoare. Iar CNIT aruncă mingea renegocierii în curtea acționarului unic, Ministerul Economiei și Turismului, care ar fi primit deja documentația de modificare a clauzelor contractuale, dar nu a luat încă nicio decizie.

„CNIT nu are atribuția legală de a decide unilateral denunțarea contractelor, ci acționarul unic, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, prin structurile sale de specialitate, este cel care trebuie să analizeze și, dacă este cazul, să decidă asupra oportunității unei rezilieri sau a unei renegocieri”, spune CNIT în răspunsul din septembrie 2025 pentru Europa Liberă.

Centrul a elaborat toate documentele necesare renegocierii (act adițional, reconciliere contabilă, clarificări juridice), se menționează în răspunsul pentrul Europa Liberă, iar „toată documentația a fost transmisă acționarului unic, în conformitate cu competențele legale, pentru analiză și decizie privind modificarea clauzelor contractuale și eventualele măsuri de recuperare”.

Ministerul Economiei și Parc Hotels SA nu au răspuns solicitării Europei Libere până la publicarea acestui articol. Vom publica punctele de vedere respective de îndată ce le vom avea.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.