„Budapesta? Poate că nu toată lumea își amintește, dar în 1994 Ucraina a primit deja asigurări privind integritatea teritorială din partea SUA, Rusiei și Regatului Unit. La Budapesta”, a scris premierul polonez Donald Tusk, miercuri, pe Twitter.
„Poate că sunt superstițios, dar de data aceasta aș încerca să găsesc un alt loc”, a completat el.
Memorandumul de la Budapesta
Tratatul internațional adoptat pe 5 decembrie 1994, cunoscut ca Memorandumul de la Budapesta, a fost semnat de către Statele Unite, Regatul Unit, Rusia și Ucraina.
Prin acest memorandum, Statele Unite, Regatul Unit și Rusia au recunoscut aderarea Ucrainei la Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare și au oferit garanții de securitate acestor țări în schimbul renunțării la arsenalul nuclear sovietic în favoarea Rusiei.
În articolul 1 al acordului se spune că Statele Unite, Marea Britanie și Federația Rusă își „reafirmă angajamentul față de Ucraina, în conformitate cu principiile Actului final al CSCE, să respecte independența și suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei”.
În cel de-l doilea este menționată „obligația lor de a se abține de la amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a Ucrainei”.
Belarus și Kazakhstan, de asemenea foste republici în Uniunea Sovietică, au semnat la rândul lor documente similare.
Astfel, guvernul de la Varșovia respinge din start varianta unui summit Putin-Zelenski organizat în Budapesta, în capitala Ungariei, apărută încă din seara discuțiilor de la Washington. Întâi ca zvon, apoi ca o confirmare.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat marţi seara, la Fox News, că Budapesta „ar putea” să găzduiască întâlnirea Putin-Zelenski, la care să participe inclusiv președintele american Donald Trump.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu vede deloc cu ochi buni Budapesta. Într-o discuție cu Donald Trump din ianuarie 2025, el a spus că renunțarea la armele nucleare a fost „absolut stupidă, ilogică și foarte iresponsabilă”.
„Dacă aș putea să mă întorc în 1994, aș schimba armele noastre nucleare doar pentru ceva care ar putea descuraja cu adevărat orice agresor, indiferent de puterea sa politică, dimensiunea teritorială sau forța militară”, a declarat Zelenski.
Donald Trump i-a răspuns atunci: „Da, înțeleg ce spui. Nu poți face aceeași greșeală de trei ori”.
Capitala Ungariei a mai fost propusă ca loc de discuții între Moscova și Kiev. Pe 25 februarie 2022, la o zi după ce Rusia a atacat Ucraina, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a sugerat că Budapesta ar fi un loc sigur „atât pentru partea ucraineană, cât și pentru cea rusă”.
Totodată, Ungaria este văzută ca fiind prea apropiată de Rusia. Premierul maghiar Viktor Orban, și cel slovac Robert Fico, sunt singurii lideri din Uniunea Europeană care au călătorit la Moscova după ce Rusia a declanșat invazia la scară largă în Ucraina.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.