Principalele idei:
- Președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au vorbit pentru câteva minute în fața presei, după întâlnirea lor de 2 ore și 45 de minute la o bază aeriană americană din Alaska, dar nu au răspuns întrebărilor.
- Cei doi lideri au dat puține detalii după prima lor întâlnire de la declanșarea războiului din Ucraina și cea dintâi din ultimii șase ani.
- Trump a declarat că echipa sa a făcut „progrese semnificative” în direcția încheierii războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar că „nu am ajuns încă la final” și că nu s-a ajuns la niciun acord.
- Putin a vorbit despre insistența Rusiei asupra respectării a ceea ce el numește „cauzele fundamentale” ale războiului – limbajul Kremlinului pentru limitarea puterii militare a Ucrainei și dorința sa de a împiedica aderarea acestei țări la NATO.
- Volodimir Zelenski a vorbit cu cu Donald Trump imediat după summitul din Alaska și a anunțat că luni va merge la Washington.
- Trump a invitat și liderii europeni să participe la întâlnirea de luni cu Zelenski - Reuters
- Liderii „Coalition of the Willing” vor discuta duminică după amiază
- Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, i-a scris lui Vladimir Putin cu privire la destinul copiilor ucraineni. Scrisoarea i-a fost dată de către Trump.
- În afara discuției cu omologul american, Vladimir Putin a mai avut câteva opriri și mici discuții în Alaska, după care s-a întors în Rusia.
Mult așteptatul summit Trump-Putin s-a încheiat fără un acord în ceea ce privește încetarea focului în Ucraina și fără ca vreunul dintre cei doi președinți să răspundă întrebărilor jurnaliștilor.
Nici Putin, nici Trump nu au oferit aproape niciun detaliu despre ceea ce s-a convenit exact sau care au fost punctele de dezacord.
Declarațiile celor doi președinți au durat câteva minute și nu au adus prea multe elemente noi, însă sunt câteva indicii.
„Nu e niciun acord până nu se ajunge la unul”, a prefațat Donald Trump.
„Au mai rămas doar câteva [probleme] de rezolvat. Unele nu sunt atât de importante. Una dintre ele este probabil cea mai importantă, dar avem șanse foarte mari să ajungem la un acord”, a mai spus președintele SUA.
Criticat în unele capitale europene pentru că s-a întâlnit cu Putin fără a implica Ucraina în discuții, Trump a declarat că îi va suna pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe aliații europeni din NATO pentru a-i informa cu privire la rezultate.
„Voi începe să dau câteva telefoane și să le spun ce s-a întâmplat, dar am avut o întâlnire extrem de productivă și am căzut de acord asupra multor puncte”, a spus el.
În declarațiile făcute alături de Putin, liderul american nu a amintit nici de sancțiunile cu care a amenințat Moscova în repetate rânduri, nici de tarifele care ar putea fi impuse partenerilor Rusiei, dacă Moscova nu va înceta agresiunea împotriva Ucrainei.
„Având în vedere ce s-a întâmplat astăzi, nu cred că trebuie să ne gândim la asta acum”, a spus Trump la Fox News.
Până la summitul cu Putin din 15 august, el a amânat astfel de măsuri, spre frustrarea Kievului și a Bruxellesului, exprimându-și îngrijorarea că sancțiunile economice împotriva Moscovei ar putea bloca eforturile diplomatice în care a investit atât de mult timp.
Trump: Dacă totul va decurge bine, vom programa o întâlnire cu Putin
Într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social, președintele american a spus că a fost „o zi măreață și foarte reușită în Alaska”.
„Întâlnirea cu președintele Vladimir Putin a decurs foarte bine, la fel și convorbirea telefonică ulterioară cu președintele Zelenski și cu diverși lideri europeni, inclusiv cu foarte respectatul secretar general al NATO.”
„Toți au convenit că cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului îngrozitor dintre Rusia și Ucraina este să se ajungă direct la un acord de pace, care ar pune capăt războiului, și nu la un simplu acord de încetare a focului, care de multe ori nu este respectat”, a mai spus Trump.
Președintele american a confirmat invitația de „luni după-amiază” pentru Volodimir Zelenski la Washington, în Biroul Oval.
„Dacă totul va decurge bine, vom programa o întâlnire cu președintele Putin. Potențial, viețile a milioane de oameni vor fi salvate”, a spus el.
Ultima vizită a președintelui Ucrainei în Biroul Oval, din februarie, a fost dezastruoasă și s-a încheiat cu un schimb de replici severe în fața presei. Atunci, Trump i-a reproșat lui Zelenski că nu este recunoscător pentru sprijinul SUA în războiul Ucrainei împotriva Rusiei.
Zelenski merge luni la Washington. Trump a discutat și cu liderii europeni
Casa Albă a informat sâmbătă dimineață că Donald Trump a discutat cu liderii europeni din NATO și că a vorbit deja cu președintele ucrainean, de la bordul Air Force One.
Trump a discutat mai mult de o oră cu Zelenski, premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Volodimir Zelenski a anunțat pe canalul său de Telegram că a avut o discuție „lungă și substanțială” cu Donald Trump, mai întâi între patru ochi, apoi și cu participarea liderilor europeni. „În total, am discutat mai mult de o oră și jumătate, aproximativ o oră cu președintele Trump.”
„Ucraina confirmă din nou că este gata să lucreze cât mai productiv pentru pace. Președintele Trump m-a informat despre întâlnirea sa cu liderul rus, despre principalele puncte ale discuției. Este important că puterea Americii influențează evoluția situației”, a spus el.
Președintele ucrainean a menționat că susține propunerea președintelui american privind o întâlnire trilaterală între Ucraina, America și Rusia și că acest format „este potrivit”. Într-o reacție rapidă, Kremlinul a spus că o astfel de întâlnire tripartită nu a fost un subiect de discuție în timpul discuțiilor din Alaska.
„Toate detaliile privind încetarea uciderilor și a războiului le voi discuta cu președintele Trump la Washington, luni”, a menționat Zelenski.
„Este important ca europenii să fie implicați în toate etapele pentru a garanta în mod fiabil securitatea împreună cu America. Am discutat semnalele pozitive din partea americană cu privire la participarea la garantarea securității Ucrainei. Continuăm să ne coordonăm pozițiile cu toți partenerii. Mulțumesc tuturor celor care ne ajută!”, a mai spus Zelenski.
Trump a invitat la discuțiile de luni, cu președintele Zelenski, și lideri europeni, anunță Reuters și New York Times, care au citat surse apropiate liderului SUA.
Declarație comună a liderilor europeni: Rusia „nu poate avea drept de veto” asupra aderării Ucrainei la UE și NATO
Mai mulți lideri europeni s-au angajat sâmbătă să continue sprijinul acordat Ucrainei și să mențină presiunea asupra Rusiei, în urma summitului din Alaska între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin.
„Vom continua să înăsprim sancțiunile și măsurile economice pentru a exercita presiuni asupra Rusiei până la instaurarea păcii. Frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, se arată în scrisoarea comună a președintei Comisiei Europene și a liderilor din Germania, Franța ori Marea Britanie.
„Nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Moscova nu poate avea drept de veto asupra procesului de aderare a Ucrainei la UE sau NATO”, mai spun aceștia.
„Suntem pregătiți să colaborăm cu președintele Trump și președintele Zelenski în vederea organizării unui summit trilateral cu sprijinul Europei”, se menționează în scrisoarea comună.
Liderii țărilor din „Coalition of the Willing” – un grup de țări care s-au angajat să sprijine Ucraina – vor discuta duminică după-amiază, înaintea vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, luni.
Întâlnirea va fi condusă de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul britanic Keir Starmer.
Trump îl îndeamnă pe Zelenski să încheie un acord
Într-o scurtă intervenție la Fox News, imediat după summitul din Alaska, Donald Trump a repetat că nu s-a ajuns la niciun acord, dar a afirmat că „s-au negociat multe puncte” și că „s-a convenit asupra unuia sau a două aspecte destul de importante”, din nou, fără să ofere alte detalii.
Trump a adăugat că „acum, depinde cu adevărat de președintele Zelenski să ducă lucrurile la bun sfârșit”. „Și aș spune că și țările europene trebuie să se implice puțin. Dar depinde de președintele Zelenski.”
Întrebat ce sfat i-ar da lui Zelenski după summitul din Alaska, el a răspuns: „Să încheie un acord”.
Președintele SUA a descris Rusia ca fiind „o putere foarte mare, iar ei nu sunt. Ei luptă împotriva unei mașini de război uriașe.”
Referitor la cât de aproape este de încheierea unui acord, Trump a spus: „Întotdeauna spun că, dacă sunt foarte aproape, spun 50:50, pentru că se pot întâmpla multe lucruri. Dar cred că președintele Putin ar dori să rezolve problema”.
Kremlinul vede o întâlnire „pozitivă”. Următoarea întâlnire la Moscova?
La rândul său, Putin a vorbit despre „o înțelegere” cu Trump în privința războiului, fără să intre în detalii, și a spus că speră ca Ucraina și aliații săi europeni să nu „torpileze” niciun plan de pace.
El a afirmat că Rusia va continua să insiste asupra eliminării a ceea ce numește „cauzele profunde” ale conflictului – ceea ce în limbajul Kremlinului înseamnă încheierea oricăror discuții ale Ucrainei de a adera la NATO și o limitare excesivă a forței armatei ucrainene – aspecte pe care Kievul spune că sunt de neacceptat.
Președintele rus a mai spus că „multe puncte au fost convenite”, dar „câteva” rămân, precizând că „unul este cel mai important” fără a detalia despre ce este vorba.
Vladimir Putin a susținut, totodată, că este „cu adevărat interesat” să pună capăt conflictului, pe care l-a descris drept „o tragedie”.
Putin a adăugat și că „securitatea Ucrainei trebuie, de asemenea, asigurată”, în condițiile în care deseori a pus sub semnul întrebării chiar dreptul Ucrainei de a exista.
În plus, el spus că e de acord cu afirmația des repetată a președintelui american potrivit căreia războiul nu ar fi început dacă Trump ar fi rămas la putere după alegerile din 2020.
„Data viitoare, la Moscova”, i-a transmis Putin lui Trump la finalul declarațiilor.
„O propunere foarte interesantă. Probabil că voi fi criticat, dar cred că este foarte posibil”, a răspuns președintele SUA.
Ulterior, Iuri Ușakov, consilierul Kremlinului pe probleme de politică externă, a afirmat că tema summitului trilateral nu a fost încă discutată.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a descris întâlnirea ca fiind „pozitivă”.
El a declarat că, deși nu au fost anunțate rezultate concrete în conferința comună, au fost făcute declarații cuprinzătoare, motiv pentru care jurnaliștilor nu li s-a permis să pună întrebări.
Peskov a afirmat că discuțiile le-au permis celor doi lideri să rămână încrezători în căutarea comună a unor soluții.
Reacția României: Stabilitatea și securitatea regiunii Mării Negre sunt esențiale
Ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a salutat invitația transmisă președintelui ucrainean Zelenski la Washington din partea lui Donald Trump, într-o primă reacție a diplomației românești la summitul din Alaska.
„Privesc cu încredere către noile evoluții ale dialogului internațional privind pacea în Ucraina. Rămânem convinși că prin unitate transatlantică și solidaritate europeană putem reconstrui împreună un viitor în care pacea și securitate durabilă să fie baza prosperității în regiune”, a spus Oana Țoiu.
Ea a menționat că „România va fi parte activă a acestui efort comun” și că „pentru pace și creștere economică, stabilitatea și securitatea regiunii Mării Negre sunt esențiale”.
„Uniunea Europeană are un rol puternic şi implicarea liderilor europeni a influențat deja formatul negocierilor dar multiplele formate diferite de discuții trebuie consolidate, precum şi formatele de dialog pe flancul estic”, a adăugat ministrul român.
„Poziția noastră a rămas neschimbată, în sprijinul Ucrainei și a principiilor legate de suveranitate și integritate teritorială şi ajungerea la o încetare necondiționată a ostilităților”, a scris președintele României, Nicușor Dan, sâmbătă după amiază, pe pagina sa din rețeaua X.
„Aceste negocieri trebuie să țină cont de interesele Ucrainei, dar și ale europenilor. Ucraina trebuie sa își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto.
De aceea, este important că Președintele Zelenski se va duce la Washington pentru a discuta cu Președintele Trump despre pasii următori.
Pentru Ucraina este, de asemenea, esențial ca Președintele Donald Trump si pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european.
Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii, iar atacurile asupra civililor și infrastructurii civile trebuie să înceteze”, a mai scris Nicușor Dan.
Reacții din Europa
Oficialii de la Kiev și ai Uniunii Europene au urmărit cu nervozitate, de la distanță, summitul Trump-Putin, temându-se de orice evoluții care ar putea pune în pericol securitatea sau suveranitatea Ucrainei.
Având în vedere diferența de fus orar, până sâmbătă dimineață la publicarea acestui articol au existat puține reacții ale oficialilor europeni.
Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a declarat că „este prea devreme să spunem dacă întâlnirea dintre Trump și Putin a dus la vreun progres”.
„Punctul nostru de vedere este clar: este important să continuăm să exercităm presiuni asupra Rusiei și chiar să le intensificăm, pentru a transmite Rusiei un semnal clar că trebuie să plătească prețul.”
Oficialul norvegian a menționat că „trebuie să ascultăm dorințele și nevoile Ucrainei. Știm că președintele Putin dorește să divizeze Europa și Statele Unite. Împreună cu toți aliații noștri, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a evita acest lucru”.
Discuțiile din Alaska au arătat că președintele rus nu caută pacea și dorește să slăbească unitatea occidentală, a declarat ministrul ceh al Apărării, Jana Černochová. Ea a completat că Occidentul trebuie să continue să sprijine Ucraina.
„Discuțiile dintre Trump și Putin din Alaska nu au adus progrese semnificative în direcția încheierii războiului din Ucraina, dar au confirmat că Putin nu caută pacea, ci mai degrabă o oportunitate de a slăbi unitatea occidentală și de a-și răspândi propaganda”, a scris ministrul ceh al Apărării pe X.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a salutat summitul dintre Vladimir Putin și Donald Trump, deși s-a încheiat fără o posibilă cale de a pune capăt războiului din Ucraina.
„De ani de zile am asistat la demontarea cadrului de cooperare dintre cele două mari puteri nucleare și la schimbul de mesaje ostile între acestea. Acum, acest lucru a luat sfârșit. Astăzi, lumea este un loc mai sigur decât era ieri”, a declarat Orbán, unul dintre puținii lideri pro-Kremlin din Europa, pe X.
Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, a reluat mesajul: „Lumea este un loc mai sigur atât timp cât există un dialog la cel mai înalt nivel între SUA și Rusia”.
„Meritul pentru organizarea acestui summit revine ambilor președinți. Astăzi s-a confirmat încă o dată: războiul din Ucraina nu se va rezolva pe câmpul de luptă, ci la masa negocierilor. Pacea poate fi obținută numai prin negocieri, dialog și menținerea canalelor diplomatice deschise.”
„Ungaria a susținut acest lucru timp de trei ani și jumătate, spre deosebire de Bruxelles și de politicienii europeni pro-război”, a acuzat el.
Primele concluzii ale analiștilor
Luke Coffey, analist senior la Institutul Hudson, a declarat pentru RFE/RL că Putin pare să fie marele câștigător al summitului și „a garantat practic” că Rusia nu va mai fi supusă niciunor sancțiuni sau tarife.
„A câștigat mai mult timp pentru a-și continua războiul și acum are legitimitatea internațională – cel puțin din partea președintelui Statelor Unite – pe care și-o dorea. Și a făcut toate acestea fără a da nimic în schimb.”
Mihail Alexseev, profesor la Universitatea de Stat din San Diego, a declarat că lipsa progreselor indică faptul că Putin nu și-a moderat cererile maximaliste.
„Practic, asta îmi spune că Rusia și-a repetat pozițiile obișnuite. Nu și-a schimbat atitudinea”, a declarat el pentru RFE/RL.
„Putin a obținut cu siguranță ceea ce și-a dorit de la această întâlnire. A fost întâmpinat cu covorul roșu. A primit strângeri de mână. Și, în esență, acest lucru îi normalizează poziția de lider mondial. Pune în umbră întregul război [și] distrage atenția de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Alexseev.
Câteva titluri din presa internațională:
The Wall Street Journal: Trump i-a întins covorul roșu lui Putin, dar a primit puține în schimb
The New York Times: Trump și Putin au afișat o demonstrație de prietenie, dar nu au ajuns la niciun acord
Associated Press: Trump și Putin, strângeri de mână pe covorul roșu și o plimbare comună cu limuzina, apoi un final brusc
Financial Times: Trump nu reușește să încheie acordul cu Ucraina la summitul din Alaska cu Putin
The Guardian: Trump spune că nu există niciun acord cu privire la Ucraina după discuțiile cu Putin și îi recomandă lui Zelenski să încheie un acord
BBC: Trump spune că nu s-a ajuns la un acord, dar că s-au înregistrat „progrese” după discuțiile cu Putin privind Ucraina
Editorial Kyiv Independent: Întâlnirea a fost revoltătoare. Putin a fost încântat
„Trump nu a pierdut, dar Putin a câștigat în mod clar”, a declarat John Bolton, fost ambasador al SUA la ONU și consilier pentru securitate națională, pentru CNN.
„Trump nu a obținut nimic, în afară de mai multe întâlniri. Putin a făcut, cred, un pas important în restabilirea relației, ceea ce am considerat întotdeauna că este obiectivul său principal. A scăpat de sancțiuni, nu se confruntă cu un armistițiu, următoarea întâlnire nu este stabilită. (...) Aș spune că Putin a obținut aproape tot ce și-a dorit, iar Trump a obținut foarte puțin.”
„Și aș mai spune un lucru. Trump părea foarte obosit acolo”, a adăugat Bolton. „Nu dezamăgit, obosit. Și va trebui să reflectăm asupra a ceea ce înseamnă asta.”
După ce Putin a sosit la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Trump l-a întâmpinat pe pista acoperită cu un covor roșu.
Într-o mișcare surprinzătoare, Putin s-a alăturat apoi lui Trump în limuzina prezidențială americană ultra-securizată - cunoscută sub numele de „Bestia” - discutând în mod relaxat în timp ce se îndreptau spre locul întâlnirii, o onoare rară pentru un lider al unei națiuni adversare.
Deși Trump și Putin au vorbit la telefon de cel puțin cinci ori din ianuarie, întâlnirea din 15 august a fost prima lor întâlnire față în față din al doilea mandat al lui Trump. Detalii mai multe, în format live text, în articolul următor.
Scrisoarea Melaniei Trump pentru Putin
Melania Trump, Prima Doamnă a Satelor Unite, a ridicat problema situației dificile a copiilor din Ucraina și Rusia într-o scrisoare personală adresată președintelui rus Vladimir Putin, scrie Reuters citând oficiali ai Casei Albe.
Președintele Trump i-a înmânat personal scrisoarea lui Putin în timpul summitului din Alaska.
Oficialii americani nu au divulgat conținutul scrisorii, limitându-se să spună că aceasta menționează răpirile de copii ca urmare a războiului din Ucraina.
În cele 43 de luni de război deschis cu Rusia, precum și după anexarea Crimeei din 2014, Ucraina a acuzat Moscova că a răpit zeci de mii de copii, care au fost duși în Rusia sau sunt ținuți în teritoriile ocupate de Rusia fără consimțământul familiilor sau tutorilor.
Kievul acuză o crimă de război care se încadrează în definiția genocidului din tratatul ONU și, de altfel, acesta este și unul dintre motivele pentru care Vladimir Putin are un mandat internațional de arestare pe numele său.
În timpul vizitei sale în Alaska, Vladimir Putin a avut și câteva vizite secundare.
El a depus flori la mormintele soldaților sovietici din Cimitirul Memorial Fort Richardson și la mormintele piloților și marinarilor sovietici care au murit în timpul celui de-al doilea război mondial.
De asemenea, Putin s-a întâlnit cu arhiepiscopul Alexei al Bisericii Ortodoxe Ruse din America din Episcopia Alaska.
Ulterior, sâmbătă dimineață, presa de stat din Rusia a relatat că Putin a vizitat districtul autonom Ciukotka, învecinat cu Alaska și separat de teritoriul american doar de Strâmtoarea Bering.
Între timp, Rusia a lansat 85 de drone și o rachetă balistică împotriva Ucrainei, potrivit comunicatului furnizat sâmbătă dimineață de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
61 dintre drone au fost distruse.
Țintele atacurilor din timpul nopții au fost regiunile Sumî, Donețk, Cernigău și Dnipropetrovsk.
De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au interceptat și distrus 29 de drone ucrainene în timpul nopții în diferite regiuni rusești, inclusiv 10 doborâte în regiunea Rostov.
Știre scrisă cu sprijinul relatărilor RFE/RL, Reuters și AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
