Uniunea Europeană este în vacanță aproape toată luna august, iar Parlamentul European nu ține ședințe plenare, Consiliul nu se întrunește și comisiile nu se reunesc.
Pe scurt, în aceste săptămâni nu se discută nimic important și cu atât mai puțin se iau decizii.
Însă, odată ce diplomații și funcționarii se vor întoarce la birourile lor în septembrie, vor trebui luate decizii dificile.
RFE/RL analizează cinci aspecte care vor fi de urmărit în lunile următoare.
Vor fi dezghețate activele Rusiei?
Active rusești înghețate în valoare de peste 200 de miliarde de euro sunt deținute de Uniunea Europeană de când blocul a început să aplice sancțiuni împotriva Moscovei, în februarie 2022, pentru invazia pe scară largă a Ucrainei.
De atunci, s-a purtat o dezbatere aprinsă cu privire la ce se va face cu banii.
Miniștrii de externe ai UE se reunesc în Danemarca în perioada 29-30 august pentru o întâlnire informală, cunoscută sub numele de Gymnich, care servește adesea ca act de deschidere a toamnei UE.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a clarificat că acesta este momentul pentru a decide soarta activelor: acestea oferă blocului un puternic atu de negociere pentru viitor, dar ridică și unele dileme juridice.
Multe state membre ale UE, în special cele din est, cu o poziție mai agresivă, doresc să confiște banii pentru a plăti fie armele destinate Ucrainei, fie reînarmarea blocului.
Ideea este că acest lucru ar putea acoperi potențialul deficit american în cheltuielile pentru Ucraina și că este mai echitabil ca banii ruși să fie folosiți în acest scop, decât ca contribuabilii europeni să suporte costurile.
Alții, însă, în special statele membre mai mari, nu sunt încă dispuși să pună mâna pe bani. Ei susțin că banii reprezintă biletul Europei către pace sau negocierile de încetare a focului, întrucât Moscova încearcă să recupereze o parte din ei.
Alții subliniază că aceștia ar putea fi folosiți pentru a determina Kremlinul să coopereze cu noul tribunal de război. Ei spun, de asemenea, că activele ar trebui să rămână înghețate pentru a plăti reconstrucția Ucrainei odată ce luptele se vor încheia.
Banca Centrală Europeană (BCE) își exprimă temerile cu privire la efectele pe care confiscarea activelor suverane le-ar avea asupra euro ca monedă mondială. Ar descuraja aceasta țările să investească în zona euro?
Belgia, sediul depozitarului central de valori mobiliare Euroclear, care deține cea mai mare parte a fondurilor rusești, este, de asemenea, reticentă față de o acțiune unilaterală.
Argumentul belgienilor este că activele înghețate sunt o găină cu ouă de aur, deoarece profiturile neașteptate obținute din acestea, în valoare totală de 1-2 miliarde de euro pe trimestru, ajung direct în vistieria Kievului.
Moldova și Ucraina vor fi decuplate?
Până în prezent, Ucraina și Moldova au parcurs împreună drumul către aderarea la UE.
Ambele țări au obținut statutul de candidate în 2022, iar la sfârșitul anului 2023 statele membre ale UE au convenit că ar trebui să înceapă negocierile de aderare cu cele două țări.
Majoritatea diplomaților europeni se așteptau ca primul dintre cele 33 de capitole de aderare să fie deschis atât cu Chișinăul, cât și cu Kievul în prima jumătate a acestui an.
Însă Ungaria blochează începerea acestor negocieri din cauza a ceea ce Budapesta consideră a fi o lipsă de drepturi pentru minoritatea vorbitoare de limbă maghiară din Ucraina.
Deoarece Moldova și Ucraina sunt „cuplate” până în prezent, acest blocaj afectează și Chișinăul. În primăvara acestui an, au existat discuții despre separarea celor două țări, astfel încât cel puțin Moldova să poată avansa, dar nu s-a ajuns la un consens.
Ungaria a indicat că nu va ceda în această chestiune, în special după un referendum fără caracter obligatoriu organizat la începutul acestui an, în care 95% dintre respondenți s-au opus aderării Ucrainei la blocul comunitar. Majoritatea oficialilor UE consideră acum că această poziție nu se va schimba până la alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026.
Între timp, Moldova organizează alegeri pe 28 septembrie, guvernul pro-UE urmărind să fie reales.
La Bruxelles circulă zvonuri că Ucraina și susținătorii săi au acceptat o decuplare, în care Moldova avansează singură pentru moment.
Această decizie ar putea fi luată la începutul lunii septembrie, pentru a înclina balanța în favoarea forțelor pro-UE în alegerile din Moldova.
Ce va face UE în privința Georgiei?
Bruxelles va continua să se confrunte cu regresul Georgiei în această toamnă, iar unele decizii ar putea reflecta acest lucru.
Comisia Europeană a trimis o scrisoare guvernului georgian în iulie, solicitându-i să respecte până la sfârșitul lunii august opt criterii stabilite la sfârșitul anului 2024, inclusiv necesitatea de a abroga controversata lege privind „agenții străini” și pachetul legislativ la fel de contestat privind „valorile familiei și protecția minorilor”.
Puțini la Bruxelles se așteaptă ca Tbilisi să ia măsuri semnificative în vreuna dintre aceste chestiuni, așa că întrebarea rămâne: cum va reacționa UE și când?
Nu au fost impuse sancțiuni oficialilor sau judecătorilor din partidul de guvernământ Visul Georgian, considerați responsabili pentru persecutarea opoziției și a demonstranților, deoarece Ungaria și Slovacia le-au blocat, și se așteaptă ca acestea să facă același lucru și de data aceasta.
La Bruxelles se lucrează la o posibilă suspendare a liberalizării vizelor pentru Georgia în cadrul blocului. Pentru aceasta este nevoie doar de o majoritate calificată a statelor membre ale UE (55% din statele membre, reprezentând 65% din populația totală a UE), iar această majoritate calificată pare să fie deja asigurată.
Ar fi pentru prima dată când UE suspendă liberalizarea vizelor pentru o țară candidată la aderare, dar Bruxellesul elaborează în mod clar cadrul juridic necesar.
Este posibil ca blocul să suspende anumite părți ale acordului de asociere UE-Georgia, inclusiv aspectele referitoare la liberul schimb. Întrebarea este însă când se va întâmpla acest lucru: miniștrii de externe ai UE nu se vor reuni oficial în format de consiliu până la sfârșitul lunii octombrie, ceea ce ar putea oferi Tbilisi mai mult timp pentru a răspunde.
Până atunci, Georgia va fi organizat și alegeri locale (pe 4 octombrie), un alt indicator al direcției în care se îndreaptă republica din Caucazul de Sud.
Implementarea sistemului de intrare/ieșire
După numeroase întârzieri, pe 12 octombrie va fi în sfârșit implementat Sistemul de intrare/ieșire (EES) al UE.
Acest lucru este important pentru toți cetățenii din afara UE care călătoresc în cele 24 de țări membre participante (toate statele membre, cu excepția Ciprului și Irlandei, Danemarca putând opta pentru aderarea la sistem ulterior) și în patru țări din afara UE (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein).
EES elimină ștampilarea manuală a pașapoartelor și are scopul de a face loc unui sistem IT complex în fiecare aeroport internațional, port și punct de trecere a frontierei terestre, care înregistrează intrările, ieșirile, amprentele digitale și imaginile faciale.
Implementarea va fi graduală în următoarele șase luni. Statele membre ale UE care găzduiesc mari noduri de transport internațional se tem de un colaps dacă introducerea ar avea loc dintr-o dată.
Multă vreme, sistemul IT al EES nu a fost considerat fiabil din punct de vedere tehnic, dar oficialii UE sunt acum încrezători că totul funcționează corespunzător.
Dacă implementarea EES va fi finalizată în primul trimestru al anului 2026, se poate presupune că ETIAS (Sistemul european de autorizare a călătoriilor) va fi lansat mai târziu în același an, deoarece cele două sisteme sunt interconectate.
ETIAS este echivalentul european al Sistemului electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) din Statele Unite și va avea un impact major asupra călătorilor care vin în UE fără viză.
Se estimează că 1,4 miliarde de persoane, inclusiv cetățeni din Marea Britanie, Georgia, Moldova, Ucraina, Statele Unite și statele din Balcanii de Vest care nu fac parte din UE, vor avea nevoie de această autorizație înainte de a intra pentru prima dată în blocul comunitar. Valabilă timp de trei ani, aceasta va costa 7 euro.
V4 revine cu forțe noi?
În această toamnă nu sunt prea multe alegeri în Europa, ceea ce este destul de rar. Moldova organizează alegeri cruciale în septembrie (așa cum s-a menționat mai sus), iar la sfârșitul lunii octombrie vor avea loc alegeri anticipate în Țările de Jos, în care partidul populist de dreapta PVV ar putea ieși învingător, dar este probabil ca o coaliție de centru-stânga/verde să formeze guvernul.
Poate că cele mai interesante alegeri vor avea loc în Republica Cehă, în perioada 3-4 octombrie. Toate sondajele indică faptul că populistul Andrej Babis va reveni la putere.
Principala problemă de urmărit este dacă partidul său ANO va guverna singur, cu sprijinul unor forțe și mai radicale de stânga și de dreapta pe scena politică, sau dacă vreun partid din actuala coaliție guvernamentală pro-europeană îi va acorda sprijin.
Acest lucru va determina, la rândul său, ce tip de Republică Cehă va apărea pe scena europeană.
Robert Fico din Slovacia și Viktor Orban din Ungaria ar fi probabil încântați să aibă un partener cu aceeași viziune la Praga. D
eoarece populistul Karol Nawrocki a fost recent investit în funcția de președinte al Poloniei, cu intenția de a bloca legislația premierului liberal Donald Tusk, la Varșovia circulă zvonuri că guvernul acestuia ar putea cădea, deschizând calea pentru revenirea Partidului Conservator Lege și Justiție.
Din toate acestea reiese încă o dată o grupare Visegrad Four (V4) destul de omogenă.
Blocul celor patru țări din Europa Centrală a jucat un rol important în conturarea politicilor UE timp de mulți ani, dar, din cauza recentelor divergențe politice, V4 a fost în mare parte un concept inactiv. Acum ar putea fi din nou unul de urmărit.
Desigur, există încă diferențe, nu în ultimul rând în ceea ce privește relațiile cu Rusia, iar Varșovia rămâne oarecum o excepție, întrucât se așteaptă ca Tusk să continue să lupte.
Dar dacă Babis reapare cu un mandat popular clar în această toamnă, vor exista trei capitale din Europa Centrală cu o atitudine sceptică clară față de Bruxelles și Kiev.
Desigur, acest lucru s-ar putea schimba din nou când Ungaria va vota în cadrul alegerilor parlamentare mult așteptate din primăvara anului 2026, dar într-un moment crucial pentru Europa, țările din Grupul de la Vișegrad ar putea fi sursa multor surprize în viitor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
