Peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în baza unor semnături pe proprie răspundere ale miniștrilor doar în 2024.
Printre „evenimentele neprevăzute” cu care s-a confruntat Guvernul României anul trecut s-au numărat și alegerile prezidențiale și parlamentare – despre care se știa din 2019, respectiv 2020 că vor avea loc.
Ba chiar erau așteptate să aibă loc încă de la modificarea Constituției din 2003, de când mandatul președintelui a devenit de cinci ani.
Tot „urgente” și „neprevăzute” au fost și pensiile – acordate lunar de altfel – pe luna decembrie.
***
Pe 17 decembrie 2024, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, semna un document prin care justifica urgența pentru care cerea 167 de milioane de lei de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului (FRB) – adică de la bugetul statului.
Nota justificativă trebuia să convingă Ministerul de Finanțe că Ministerul Transporturilor are nevoie de mai mulți bani decât îi fusese alocat prin Legea bugetului pe 2024.
Banii erau necesari pentru „susținerea transportului public de călători” – mai precis subvenționarea CFR, inclusiv compensarea pierderilor acestei companii din lunile noiembrie și decembrie 2024.
De ce trimiteau Transporturile la Finanțe o astfel de notă de justificare? Pentru că alocarea de bani prin Fondul de rezervă presupune, teoretic, o situație „neprevăzută” și „urgentă” – pentru a cărei rezolvare Executivul trebuie să aloce fonduri numaidecât.
Iar pentru asta e nevoie de avizul Ministerului de Finanțe.
În 2024, însă, în condițiile unui deficit bugetar scăpat de sub control și cu creșteri de cheltuieli de zeci de miliarde de lei față de cât își asumase la începutul anului, guvernul Ciolacu a alocat peste 50 de miliarde de lei / 10 miliarde de euro instituțiilor din subordine din Fondul de rezervă bugetară.
A făcut-o în baza unui OUG pe care l-a adoptat cu complicitatea Parlamentului și a Curții Constituționale.
Să revenim, însă, la documentul semnat pe 17 decembrie de ministrul Sorin Grindeanu – intitulat „Notă Justificativă privind necesitatea și urgența sumelor care urmează a fi alocate prin proiectul de hotărâre a Guvernului”.
În acel înscris, ministrul Transporturilor spunea că urgența alocării banilor o reprezenta „asigurarea desfășurării circulației în condiții de siguranță a traficului și a publicului călător”.
Nota era una dintre zecile pe care ministrul Grindeanu și alți colegi de ai săi le-au trimis în toamna anului 2024 Ministerului Finanțelor pentru a justifica alocări de zeci de miliarde din Fondul de rezervă pentru diferite cheltuieli publice.
Unele dintre ele, deloc „neprevăzute”, cum spuneam, precum organizarea alegerilor prezidențiale, a celor parlamentare sau plata pensiilor minime pentru luna decembrie.
Dincolo de formalitatea acestor note justificative, surprinde un pasaj pe care acele documente îl includeau și care demonstrează că toți cei care cereau bani din Fondul de rezervă știau că Executivul avea mari probleme bugetare.
În nota de pe 17 decembrie, ministrul Grindeanu scria că Ministerul Transporturilor își asumă „necesitatea, urgența, legalitatea, realitatea și regularitatea categoriilor de cheltuieli menționate în prezenta notă justificativă”.
Continuarea era: „[Ordonatorul de credite] își asumă oportunitatea finanțării acestora prin FRB, are cunoștință de constrângerile bugetare determinate de impactul acestor categorii de cheltuieli asupra deficitului bugetar, în condițiile în care deficitul bugetar la sfârșitul lunii septembrie 2024 era de peste 5,4% din PIB și solicită în aceste condiții finanțarea din FRB a categoriilor de cheltuieli menționate anterior cu toate consecințele legale de rigoare”.
Europa Liberă a intrat în posesia a trei astfel de note justificative; pe lângă cea semnată de ministrul Grindeanu în decembrie 2024, mai publicăm una semnată de ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu, și una în numele ministrei Educației, Ligia Deca.
Ambele conțin, la final, formulări similare precum cea scrisă de fostul ministru al Transporturilor:
Menționăm că nu doar Grindeanu, Bucura-Oprescu și Deca și-au asumat astfel de documente, ci toți miniștrii care au cerut bani din Fondul de rezervă– au precizat pentru Europa Liberă două surse din fostul Executiv.
Sorin Grindeanu, în prezent lider al Partidului Social Democrat și președinte al Camerei Deputaților, nu a răspuns unei solicitări trimisă de Europa Liberă prin care l-am întrebat cine din Guvern a decis ca notele justificative să includă acea formulare.
L-am contactat și pe fostul ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Acesta a refuzat să comenteze subiectul, dar într-o postare pe Facebook de luni, 7 iulie – în care înșiră ceea ce el consideră că a dus la creșterea deficitului bugetar – Boloș a scris că „deficitul nu s-a născut din neglijență, ci din decizii votate și aplaudate la vremea lor”.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere și de la fostul premier Marcel Ciolacu; îl vom publica imediat ce îl vom primi.
Acum câteva zile, Marcel Ciolacu spunea că anul trecut nu a făcut nicio rectificare bugetară, și că acesta ar fi motivul pentru care s-a folosit Fondul de rezervă.
„La propunerea Ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru (rectificare, n.r.) tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de rezervă, nu prin rectificări”, a spus Ciolacu.
Însă, potrivit unor surse politice, decizia de a acorda bani pe semnătură a apărut în interiorul Guvernului după ce, în august 2024, bugetul României începuse să deraieze de la ținta de deficit asumată la începutul anului.
Ideea de a introduce în cererile de bani asumarea pe propria răspundere a fiecărui ministru în parte ar fi venit dinspre Ministerul de Finanțe.
Ulterior, în septembrie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care i-a facilitat alocarea unor sume mari de bani prin Fondul de rezervă.
Printre altele, cabinetul Ciolacu a decis atunci ca, de pildă, creditele bugetare nefolosite de ordonatorii de credite să fie virate în Fondul de rezervă al Guvernului.
Acei bani aveau să fie folosiți de guvernul Ciolacu pentru a administra nevoile curente ale țării, și nu ca să acopere „urgențele” și „neprevăzutele”.
Cum a ajuns plata pensiilor eveniment „neprevăzut”?
Pe 11 decembrie 2024, ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu cerea alocarea din Fondul de rezervă bugetară a 30 de milioane de lei pentru a vira Casei Naționale de Pensii Publice banii necesari plății integrale a tuturor indemnizațiilor minime sociale aferente lunii decembrie.
Mai exact, banii pe care statul îi alocă pentru ca pensia minimă să fi completată până la valoarea de 1.281 de lei – în cazul pensionarilor care, din contribuție, nu ajung la această sumă.
E vorba de aproape un milion de persoane, printre cele mai sărace din țară.
Fosta ministră a Muncii spune astăzi pentru Europa Liberă că solicitarea sa a respectat legea. Și ea, ca și Ciolacu, a justificat că a fost nevoită să ceară bani din Fondul de rezervă pentru că, în 2024, Guvernul nu a făcut o rectificare bugetară.
„În general, prin bugetele aprobate nu se alocă mereu, de la început, suma integrală, Guvernul urmărind ca ministerele să cheltuiască limitat și eficient, și, după o analiză a execuției bugetare în semestrul I, să aloce buget în continuare în funcție de priorități”, a declarat Bucura-Oprescu.
Ea a mai spus că „dincolo de nemulțumirile și de nedreptatea pe care am fi riscat să le aducem beneficiarilor în prag de sărbători, neplata acelor obligații ar fi atras răspunderea penală și despăgubiri pe care Ministerului Muncii le-ar fi datorat reclamanților.”
Aceasta este, de altfel, și explicația urgenței – pe care o găsim în nota justificativă trimisă de Ministerul Muncii colegilor de la Finanțe pe 11 decembrie 2024.
Ministra scria atunci că, dacă statul nu plătește indemnizațiile, pensionarii pot da în judecată Guvernul și ar putea obține sentințe care ar pune o presiune și mai mare pe bugetul țării. În traducere: alocarea banilor are caracter urgent.
Simona Bucura-Oprescu nu a răspuns însă de ce a fost necesară includerea acelui pasaj prin care miniștrii și-au asumat pe propria semnătură primirea de bani din FRB.
În cazul ei, dacă citiți nota justificativă pe care Europa Liberă o publică, veți vedea că formularea pe care și-a asumat-o este:
„Vă facem cunoscut că OPC (operatorul de credite, n.r.) din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale își asumă necesitatea și oportunitatea categoriilor de cheltuieli în sumă de 30.000 de mii de lei care urmează a fi finanțate din FRB menționate în prezenta notă justificativă, răspunde potrivit legii de necesitatea, urgența, legalitatea realitatea și regularitatea categoriilor de cheltuieli menționate în prezenta notă justificativă, își asumă oportunitatea finanțării acestora din FRB, are cunoștință de constrângerile bugetare determinate de impactul acestor categorii de cheltuieli asupra deficitului bugetar, în condițiile în care deficitul bugetar la sfârșitul lunii septembrie 2024 era de peste 5,4% din PIB și solicită în aceste condiții finanțarea din FRB a categoriilor de cheltuieli menționate anterior cu toate consecințele legale de rigoare”.
Cea de-a treia notă care a intrat în posesia Europei Libere, semnată în numele ministrei Educației, Ligia Deca, justifica o alocare de urgență în valoare de 30 de milioane de lei pentru transferul unor sume aferente unor proiecte ale universităților câștigate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În mod ciudat, documentul nu are număr de înregistrare, însă este semnat și ștampilat.
Ca și colegii din celelalte ministere, Deca își asuma următoarea formulare: „Ministerul Educației [...] răspunde potrivit legii de necesitatea, urgența, legalitatea, realitatea, și regularitatea categoriilor de cheltuieli menționate [...] are cunoștință de constrângerile bugetare determinate de impactul acestor categorii de cheltuieli asupra deficitului bugetar.”
Cum răspundea Ministerul de Finanțe
Aceste note de justificare care ajungeau la Ministerul de Finanțe de la ordonatorii de credite erau urmate de alte documente care, citite astăzi – când noul Guvern spune că România riscă să intre în incapacitate de plată – arată că fostul Executiv știa, cel puțin de la mijlocul anului trecut, că țara se află pe marginea prăpastiei bugetare.
Procedural, Ministerul de Finanțe trebuia să dea un aviz ministerelor care solicitau bani din Fondul de rezervă.
Ulterior acelui aviz, solicitarea era discutată în ședință de guvern, unde premierul avea ultimul cuvânt.
Europa Liberă nu a identificat solicitări care să fi fost respinse în Guvern.
Începând cu partea a doua a lunii decembrie (adică după anularea alegerilor, criza politică și deficitul de credibilitate pe plan extern), în mod ciudat, unele proiecte prin care ministerele cereau bani au fost trecute pe ordinea de zi a ședințelor de guvern ca „Analize”; din acest motiv, documentele justificative ale acestor proiecte au scăpat regulii de a fi publicate pe site-ul Guvernului, deci nu au mai ajuns la cunoștința presei și a publicului.
Cererile de bani din Fondul de rezervă au însă adoptate fără amânare – cele 167 de milioane cerute pe 17 decembrie de ministrul Grindeanu, de pildă, au fost alocate de Guvern în ședința de a doua zi, printr-un proiect intitulat „ANALIZA referitoare la PROIECTUL DE HOTĂRÂRE A GUVERNULUI privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii”.
Revenind la avizele de la Ministerul de Finanțe, pe care miniștrii solicitanți și-au pus semnătura, acestea sunt catalogate ca „neobișnuite” pentru un act de guvernare firesc. Este termenul folosit de un fost oficial al statului român care a discutat cu Europa Liberă cunoscând bine situația, și care a insistat să nu își decline identitatea.
Avizul acordat Ministerului Educației pentru cele 30 de milioane de lei, de pildă, a fost trimis de Ministerul de Finanțe pe 11 decembrie.
Dacă nota prin care se cerea avizul era semnată doar de ministru (în numele ei) și un șef de serviciu din minister, avizul propriu zis emis de Finanțe are nouă semnături – de la ministru, la secretari de stat, până la diverși directori din minister.
Conținutul acelui aviz este similar cu cel dat altor ministere care cereau bani, potrivit surselor Europa Liberă.
E ușor de identificat tonul alarmist.
Iată un citat:
„Precizăm că Ministerul Finanțelor avizează proiectul de act normativ din punct de vedere al corectitudinii încadrării în clasificație bugetară a sumelor solicitate și al disponibilității fondurilor solicitate în soldul Fondului de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, oportunitatea deciziei de alocare a sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului aparține în exclusivitate Guvernului”.
După acest pasaj, în același aviz, cei nouă șefi din Ministerul Finanțelor aminteau că România se află în procedură de deficit excesiv „și sunt necesare eforturi suplimentare de reducere a cheltuielilor bugetare”.
La final, MF atrăgea atenția că „deficitul estimat la bugetul general consolidat pe 11 luni ale anului 2024 reprezintă 7,11% din PIB, față de aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul bugetar a fost de 4,58% din PIB”.
Menționăm că alte avize similare trimise de Ministerul Finanțelor sunt semnate doar de ministru sau în numele acestuia.
Liga Deca nu a răspuns unei solicitări prin care i-am cerut un comentariu cu privire la sumele solicitate de Ministerul Educației din Fondul de rezervă bugetară în perioada în care era ministră.
De ce a fost administrată România prin Fondul de rezervă? E legal?
Geneza legislativă care avea să permită alocarea, în 2024, a aproximativ 53 de miliarde de lei prin Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului este OUG 73/2023, adoptată de Guvernul Ciolacu pe 14 septembrie 2023.
Ordonanța a fost inițiată de Ministerul Finanțelor, condus pe atunci de Marcel Boloș, și a fost gândită ca o alternativă la rectificarea bugetară.
Diferența? Prin Fondul de rezervă, banii se alocă prin hotărâre de guvern, adică sunt la discreția Executivului, pe când rectificarea bugetară se aprobă în ședință comună a celor două camere ale Parlamentului. Guvernul Ciolacu a vrut să evite a doua variantă.
OUG 73/2023 stabilea că „din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se pot aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite.”
Ordonanța a fost din capul locului foarte controversată, tocmai pentru că dădea dreptulul Guvernului de a aloca sume în mod discreționar.
Uniunea Salvați România și Forța Dreptei au contestat-o la Curtea Constituțională în toamna anului 2023, acuzând că „a fost introdus un tertip prin care Guvernul ocolește necesitatea adoptării rectificării bugetare”, rectificarea bugetară fiind un demers transparent.
„Utilizarea nerezonabilă a rezervei bugetare poate avea consecințe negative pe termen lung, inclusiv deteriorarea ratingului de credit al țării și creșterea costurilor de împrumut”, reclamau cele două partide.
Ceea ce, un an și jumătate mai târziu, știm că s-a și întâmplat.
Pe 31 ianuarie 2024, prin Decizia 56/2024, Curtea Constituțională a României a respins, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate invocată de partidele de opoziție.
În motivarea acelei decizii, CCR a făcut o distincție între Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului – prin care se repartizează bani în cazul unor calamități naturale – și Fondul de rezervă bugetară la dispoziție Guvernului.
Chiar dacă OUG 73/2023 nu era neconstituțională în sine, potrivit CCR, decizia Curții scria negru pe alb în ce condiții poate fi folosit Fondul de rezervă.
Iată un citat relevant:
„Curtea observă că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar”.
„Urgente și neprevăzute”, în această logică constituțională, au fost însă și alegerile din 2024, pentru care Guvernul a alocat din Fondul de rezervă bugetară 3,5 miliarde de lei.
Cea mai mare sumă, peste 2,5 miliarde de lei, a fost primită de Ministerul Afacerilor Interne.
Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, ne-a promis luni, 7 iulie, că va răspunde unei solicitări a Europei Libere privind folosirea de către MAI a banilor din fondul de rezervă pentru alegerile „neprevăzute și urgente”.
Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
De menționat că Decizia 56/2024 nu a fost votată în unanimitate.
Într-o opinie separată, judecătoarea Elena Simina Tănăsescu scrie că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2023 a fost adoptată fără respectarea prevederilor art. 115 alin.(4) din Constituție – respectiv în absența unei situații extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
