După negocieri care au durat mai bine de o lună, cele patru partide considerate pro-europene de președintele Nicușor Dan și invitate la guvernare au ajuns la consens, iar lista noului Executiv e gata: un guvern cu 16 ministere și cinci vicepremieri (doi fără portofoliu) – o noutate absolută în România de după 1990.
Premier
Vicepremieri:
Marian Neacșu (PSD) Cătălin Predoiu (PNL)
Ionuț Moșteanu (USR) Tanczos Barna (UDMR)
Dragoș Anastasiu
Miniștri:
Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății, Radu Marinescu – ministrul Justiției
Bogdan Ivan – Cercetării, Inovării și Digitalizării, Florin Barbu – ministrul Agriculturii
Florin Petre Manole – ministrul Muncii, Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor
Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor, Dragoș Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene
Daniel David – ministrul Educației, Diana Buzoianu – ministrul Mediului
Oana Țoiu – ministrul de Externe, Radu Miruță – ministrul Economiei
Demeter András Istvan – ministrul Culturii, Cseke Attila – ministrul Dezvoltării
*Dă click pe ministrul care te interesează pentru a citi portretul.
Partidul Social Democrat (PSD) a negociat șase fotolii ministeriale plus unul pentru un viceprim-ministru fără portofoliu. Social democrații au venit în noul Guvern doar cu bărbați și cu trei nume noi. I-au menținut în executiv pe Marian Neacșu, Florin Barbu, Bogdan Ivan (cu portofoliu schimbat) și Radu Marinescu și au făcut alte propuneri pentru portofoliile deținute până acum de Alexandru Rafila, Sorin Grindeanu și Simona Bucura Oprescu.
„PSD îl consideră valoros pe Marian Neacșu, un om cu experiență, care poate monitoriza Guvernul. Știe cum funcționează administrația. Neacșu nu numai că va supraveghea și monitoriza acțiunile guvernului și ale primului-ministru, dar cred că va trebui să liniștească și trupele (membrii PSD, n.red), pentru că vor avea nevoie de cineva acolo”, explică profesorul Cristian Pîrvulescu de ce crede că PSD l-a menținut pe listă pe Marian Neacșu.
Cât despre scoaterea din schemă a lui Sorin Grindeanu, politologul Pîrvulescu spune că a fost, de fapt, dorința acestuia.
„Grindeanu trece la conducerea Camerei Deputaților, care e o poziție mult mai importantă decât cea de ministru”, spune el.
Și cei de la Partidul Național Liberal (PNL) vin cu o listă de propuneri care adună nume noi și nume vechi. Prezența în continuare în guvern a lui Cătălin Predoiu demonstrează forța acestuia în partid, crede Pîrvulescu.
Iar PNL păstrează, după plecarea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria, un loc important – președinția Senatului, care ajunge la Mircea Abrudean.
„El nu a fost lider de partid. A fost secretar general al Guvernului, iar această numire este, de fapt, un premiu pentru organizația PNL Cluj și pentru organizațiile afiliate. Și atunci, evident, trebuia să se transmită un semnal și către PNL-ul regățean, iar acest semnal este transmis prin poziția pe care o are Predoiu”, explică Cristian Pîrvulescu.
PNL a nominalizat și un tehnocrat, la Fonduri Europene, în persoana lui Dragoș Pîslaru. Era curtat de mult de PNL, spune politologul.
„Este unul dintre cei care au o foarte bună imagine la Bruxelles și care poate comunica eficient cu instituțiile europene. Altfel spus, poate să se înțeleagă foarte bine cu Comisia, mai bine decât au reușit ceilalți miniștri care au fost acolo. Este recunoscut și respectat, unul dintre tehnocrații care a intrat în Parlamentul European, ce-i drept, prin intermediul domnului Cioloș, nefiind un tehnocrat venit de la Bruxelles, ci din România”, explică Cristian Pîrvulescu. Ceea ce ar putea îmbunătății relația dintre Guvernul României și Comisia Europeană.
Singurul partid care a propus femei în noul executiv este Uniunea Salvați România (USR) – e vorba despre Oana Țoiu și Diana Buzoianu. Dacă numirea celei din urmă la Mediu are legătură cu activitatea sa anterioară, Oana Țoiu nu are experiență legată de Externe, portofoliul la care a fost nominalizată.
„Vreau totuși să apreciez în mod special modul în care USR a făcut numirile – faptul că avem două femei și că au avut curajul să propună o femeie la Externe, care, deși aparent nu are experiență, are de partea ei tinerețea și poate aduce dinamism într-un minister care era anchilozat de prea multe numiri făcute din interior. Gândiți-vă că până și Cristian Diaconescu, înainte de a deveni politician, provenea din interiorul ministerului. De la Cioroianu încoace, de fapt, nu a mai fost alt politician numit acolo. Și când vorbim de Cioroianu, vorbim de anul 2007”, spune Cristian Pîrvulescu.
Cine sunt cei 18 care vor conduce România?
Marian Neacșu (PSD) - vicepremier, fără portofoliu
De profesie economist, Marian Neacșu (61 de ani) a lucrat, până în 1989, la IAS Slobozia. În 1990 a ajuns director la SC Morărit și Panificație Slobozia, apoi la SC Morăritul SA, unde a lucrat până în 2004. S-a mutat apoi director la Europro Invest SRL și, în paralel, la propria firmă, SC Extrella Impex SRL. După 2008 se dedică politicii, pe care o începuse la Partidul Agrar încă 1991. S-a mutat la Partidul Democrat Social Român (PDSR) în 1998, devenit apoi Partidul Social Democrat (PSD).
În CV-ul său oficial apar două cursuri de pregătire în nutriția animalelor, în 2002 și 2003, organizate de două firme private. În 2013 a absolvit cursul de master în „Studii de Securitate și Apărare” la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.
Revenind la cariera lui politică – Marian Neacșu a câștigat, în 2008, primul mandat de deputat și a rămas în Parlament până în 2016.
A renunțat la o nouă candidatură după ce, în februarie 2016, a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
Ancheta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începuse în 2013, după o sesizare a Agenției Naționale de Intergritate (ANI). Potrivit procurorilor, Marian Neacșu, în calitate de deputat, „a formulat cererea de angajare a fiicei sale, Cristina Monica Neacșu, în cadrul biroului său parlamentar și apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată (iulie 2009 - decembrie 2012) în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta”.
„În primul rând, să înţeleg că, dacă domnul Neacşu a avut fiica angajată patru luni, nu este specialist şi este doar un penal. Domnul Neacşu cu adevărat nu a fost atât de norocos ca alţii să nu… este reabilitat juridic, cazierul domnului Neacşu este curat”, a explicat, în decembrie 2021, Marcel Ciolacu, fost președinte al partidului și fost premier, reabilitarea politică a lui Marian Neacșu.
Într-un interviu la Aleph News, Liviu Dragnea a spus că celebra Ordonanță 13, cea care a scos în stradă sute de mii de români în 2017, a fost ideea lui Marian Neacșu și a lui Marcel Ciolacu. Relația dintre Neacșu și Liviu Dragnea a fost una strânsă până în 2018.
Considerat până atunci mâna dreaptă a liderului PSD, Neacșu a fost acuzat de colaborare cu opoziția și exclus din partid în noiembrie 2018. După excludere, Neacșu a comparat, într-o postare pe Facebook, PSD cu fostul Partid Comunist Român.
S-a refugiat la partidul lui Victor Ponta, Pro România. Un an mai târziu, în 2019, a ajuns în conducerea ANRE, instituția care reglementează piața energiei, cu votul PSD. Acolo avea să câștige, doar în 2021, un venit declarat de 523.734 de lei.
Din decembrie 2021, Marian Neacșu a ocupat poziții strategice la vârful statului: secretar general al Guvernului (până în iunie 2023), vicepremier (din iunie 2023), șef interimar la Ministerul Muncii (iulie 2023), și deputat PSD (din decembrie 2024).
Marian Neacșu are un apartament în Slobozia și o casă de vacanță de 240 de metri pătrați în judetul Tulcea, deținută în coproprietate cu Vespasian Purice.
Neacșu este acționar în trei firme: Estrella Impex SRL, Pui Carne Slobozia SA și Delta Travel, unde e coacționar cu Vespasian Purice. Delta Travel administrează o pensiune în Delta Dunării.
În declarația sa de avere din 2024, Marian Neacșu declară că a investit în aceste firme aproape un milion de lei.
Într-una din firme a rămas asociat cu fosta soție, Nicoleta Radu, care apare și în conducerea POOL-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale SA, societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăților de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuință.
Și fratele său, Mihai Neacșu, a ajuns într-o funcție bine plătită de la stat. În 2022, a fost numit în conducerea Autorității Aeronautice Civile Române, cu un mandat de patru ani, semnat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Jurnaliștii de la G4media.ro scriau la acea vreme că, de fapt, Mihai Neacșu este expert în cereale.
„Da, este fratele meu! Nu am absolut nicio legătură cu numirea lui niciunde și nu cunosc amănunte, suntem asociați formal în acea societate de care se ocupă exclusiv! Nu păstrăm o legătură strânsă și ne vedem fiecare de viața lui!”, le-a transmis Marian Neacșu jurnaliștilor de la Libertatea.
Marian Neacșu este, din decembrie 2021, membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) — structură consultativă din cadrul EximBank. În 2024, a încasat peste 250.000 de lei, indemnizație pentru această funcție.
Cătălin Predoiu (PNL) - vicepremier, portofoliu la Interne
Avocat, doctor în Drept, Cătălin Predoiu (56 de ani) este ministrul cu cea mai mare experiență la guvernare din actualul executiv. Cariera sa de avocat a început în 1995, când a înființat casa de avocatură Racoți Predoiu. În 2005, Predoiu a intrat prin fuziune de firme în colaborare cu socrul său, Călin Zamfirescu, și a format casa de avocatură Zamfirescu, Racoți Predoiu.
La numirea sa, în 2008, ca ministrul al Justiției, Predoiu a ieșit din firmă, dar numele lui a rămas în titulatură până în 2013. Cătălin Predoiu și-a deschis în 2012 propriul cabinet de avocatură, iar din 2016 a înființat casa de avocatură Predoiu & Stoian.
Într-un interviu pentru Europa FM, în ianuarie 2023, Predoiu a spus că Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT, Georgiana Hosu, acuzat de trafic de influență, ar fi fost achitat de instanță în apel. Procesul nu era însă încheiat în acel moment, iar următorul termen de judecată fiind stabilit abia pe 7 februarie.
A revenit cu o explicație care nu a făcut lumină asupra situației.
„Ministrul Justiţiei nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în dosare. Eu am aplicat acest principiu şi iau martor întreg sistemul judiciar, toţi cei care au interacţionat cu mine. Nu a existat niciodată nici cea mai mică nuanţă pe care să o fi făcut în legătură cu vreun dosar. A fost pur şi simplu o gafă de memorie”.
Și a rezistat în funcție.
În prima sa declarație de avere, depusă în 2008, la numirea sa la Ministerul Justitției, veniturile sale erau: un milion de lei de la casa de avocatură plus alte colaborări, plus aproape 900.000 de euro obținuți din cesionarea acțiunilor sale în firmă.
Ministrul declara și o casă care valora 300.000 de euro, bijuterii, icoane și tablouri de alte câteva zeci de mii de euro. Averea familiei Predoiu a crescut constant de-a lungul anilor – a cumpărat terenuri, case, a deschis conturi în bănci.
În 2018, însă, soții Predoiu au divorțat, iar cea mai mare parte a averii i-a rămas soției.
În ultima declarație de avere depusă în 2024, Cătălin Predoiu nu figurează cu imobile sau terenuri în proprietate. Are două mașini, ceasuri și obiecte de artă de 50.000 de euro și aproape 40.000 de lei în conturi.
A luat împrumut 198.000 de lei de la Vasile Strat Alecsandru, bani cu care a împrumutat apoi partidul.
De la Guvern a câștigat, în 2024, aproape 235.000 de lei.
Este acționar în firma QIIZE.COM SRL (înființată în 2018), cu obiect de activitate în portaluri web, prelucrare date, administrare pagini online.
A fost ministru al Justiției între 2008-2012, 2019-2020, noiembrie 2021-iunie 2023, prim-ministru interimar în 2012 și ministru interimar al Afacerilor Externe în 2009.
Din iunie 2023 a preluat portofoliile de ministru de Interne și de vicepremier, în guvernul Ciolacu.
Din decembrie 2024 este senator de Prahova. Pe 6 mai 2025, președintele interimar Ilie Bolojan l-a desemnat prim-ministru interimar, pentru a treia oară în cariera sa, după demisia lui Marcel Ciolacu.
Mandatul său ca ministru de Interne a fost marcat de tragedia de la 2 Mai. În dimineața zilei de 19 august 2023, un tânăr de 19 ani, Vlad Pascu, aflat sub influența a șase tipuri de droguri, a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri care se plimbau pe marginea drumului. Doi dintre aceștia au murit pe loc. Șoferul a fost oprit de poliție în aceeași noapte, însă, deși în mașină au fost găsite droguri, nu a fost testat pentru consum de substanțe interzise și a fost lăsat să plece.
În urma incidentului, Cătălin Predoiu a dispus trimiterea Corpului de Control al Ministerului Afacerilor Interne la Inspectoratul de Poliție Județean Constanța și a anunțat o serie de reforme în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Proiectul său pilot, de la IPJ Constanța, urmează să fie replicat și în alte județe.
Ionuț Moșteanu (USR) - vicepremier, portofoliu la Apărare
Ionuț Moșteanu (51 de ani) a intrat în atenția publică în 2016, când a fost numit secretar de stat în ministerul Transporturilor în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș. Din această poziție a fost implicat în managementul unor companii de stat - Tarom, ROMATSA, Aeroporturi, Portul Constanța.
Tot în 2016, Moșteanu a intrat în Uniunea Salvați România (USR) și a candidat – cu succes – pentru un post de deputat.
A fost reales parlamentar și la alegerile din 2020, și la cele din decembrie 2024. Pentru mulți ani a fost purtător de cuvânt al USR.
Înainte de a intra în politică, a lucrat aproape 20 de ani în mediul privat (J Walter Thompson, Connex/Mobifon, Western Union, Leo Burnett/Publicis), apoi a devenit antreprenor. A urmat cursurile Facultății de Automatică la Universitatea Politehnica București, nefinalizate însă, conform CV-ului său, și Management la Universitatea Bioterra.
Moșteanu a terminat facultatea de Management în 1999, an în care „izbucnea unul dintre cele mai mari scandaluri din învățământ, atunci cînd CNEAA a hotărât retragerea autorizaţiei şi a dreptului de funcţionare pentru toate specializările Bioterra Bucureşti (UBB), din cauza încălcării grave a Legii acreditării şi a Legii învăţămîntului”, a scris ziaristul Bogdan Tiberiu Iacob, pe pagina sa de Facebook.
Deputat de Argeș și lider al grupului parlamentar USR din Camera Deputaților, Ionuț-Cristian Moșteanu este una dintre cele mai vocale și active figuri ale opoziției din România ultimului deceniu.
El s-a impus ca opozant categoric al partidelor tradiționale, în special PSD și PNL, pe care le-a acuzat de capturarea instituțiilor și clientelism sistemic.
În plan legislativ, s-a remarcat prin propuneri privind digitalizarea administrației, eliminarea privilegiilor nejustificate din sistemul public, transparentizarea achizițiilor și întărirea luptei anticorupție. A susținut activ anchetele legate de „azilele groazei”, de traficul de droguri și abuzurile din administrația locală, cerând frecvent demisii și răspundere politică pentru miniștrii vizați.
Un domeniu pe care îl cunoaște bine este infrastructura – în calitate de fost secretar de stat la Transporturi, a intervenit de-a lungul timpului în dezbaterile privind proiectele majore blocate, lipsa transparenței în licitații sau contractele atribuite discreționar.
Moșteanu s-a aflat în prima linie a celor care i-au retras sprijinul politic Elenei Lasconi, fost președinte USR și fost candidat la președinția României, în favoarea lui Nicușor Dan.
El a susținut că decizia Congresului, care decisese să o susțină pe Lasconi în cursa pentru Cotroceni, nu reflectă direcția strategică reală a partidului și a acuzat-o pe aceasta că ar acționa împotriva interesului electoral al formațiunii. De asemenea, a criticat modul în care fosta președintă a partidului a contestat în instanță deciziile conducerii și a descris demersurile sale drept „tertipuri avocățești”.
În 2024, Ionuț Moșteanu a declarat că are în proprietate, împreună cu soția, două apartamente în București, cumpărate în 2008 și 2014, și două la Pitești, moștenite. În conturi în bancă, familia Moșteanu are aproape 150.000 de lei. În calitate de parlamentar, Ionuț Moșteanu a câștigat 146.000 de lei.
Soția sa lucrează la firma la care parlamentarul USR este asociat cu ea și cu Andrei Șerbulea. De la Andrei Șerbulea, Moșteanu a declarat că a împrumutat, în 2024, aproape 270.000 de lei.
Tanczos Barna (UDMR) - vicepremier fără portofoliu
Barna Tánczos (49 de ani) este unul dintre cei mai influenți politicieni ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), cu o carieră care se întinde pe aproape două decenii. A activat în domenii diverse – de la agricultură și transporturi, până la mediu și finanțe.
Născut în 1974 la Miercurea Ciuc, Barna Tánczos a intrat în administrația publică românească în anii 2000, urcând rapid în ierarhia funcțiilor publice. A fost președinte al Agenției Domeniilor Statului (ADS) între 2005 și 2007, iar ulterior a ocupat poziții de secretar de stat la Ministerul Transporturilor, al Dezvoltării și al Agriculturii.
Din 2012 este senator UDMR de Harghita, iar în decembrie 2020 a fost numit ministru al Mediului în guvernul Cîțu. Mandatul său a fost marcat de inițiative importante în lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri și modernizarea sistemului de urmărire a masei lemnoase prin programul SUMAL 2.0.
În decembrie 2024, Tánczos Barna a fost desemnat ministru al Finanțelor Publice și vicepremier în guvernul condus de Marcel Ciolacu. A devenit astfel primul reprezentant al UDMR în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Ca ministru al Mediului, Tánczos Barna a susținut campanii de conștientizare publică, a promovat restricții privind utilizarea plasticului de unică folosință și a coordonat sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje.
În mandatul său de ministru al Finanțelor, a promovat o abordare prudentă a deficitului bugetar și a pledat pentru reforme structurale menite să crească eficiența colectării fiscale.
Totodată, a fost implicat în elaborarea politicilor de tranziție verde și a gestionat fondurile europene dedicate adaptării la schimbările climatice.
Cariera sa a fost, însă, marcată și de controverse.
În calitate de președinte al ADS, Tánczos a semnat în 2006 acte care au facilitat retrocedarea unor terenuri evaluate la peste 16 milioane de lei. A fost pus sub urmărire penală de DNA, în 2014, pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Dosarul a fost clasat în 2023, pe baza unei decizii a CCR privind dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, a scris investigatoria.ro.
În 2022, un incident devenit viral pe rețelele de socializare îl arăta pe Tánczos Barna refuzând să răspundă în limba română unor activiști care îi puneau întrebări despre tăierile ilegale de păduri. Au urmat un val de reacții negative și apeluri la demisie de la organizațiile non-guvernamentale de protecție a mediului.
În perioada în care a fost președinte al Federației Române de Hochei, a fost implicat în scandaluri privind intonarea imnului secuiesc la evenimente oficiale.
În 2022, la un meci al naționalei de hochei a României, Tánczos Barna a fost surprins în tribune purtând un tricou al echipei HC Csikszereda Miercurea Ciuc și înconjurat de fani cu însemnele Ungariei, ceea ce a fost interpretat ca un act de susținere a simbolurilor separatiste.
La finalul partidei, majoritatea jucătorilor români, în mare parte de etnie maghiară, au cântat împreună „Imnul Ținutului Secuiesc”.
Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Vicepreședintele PNL, Adrian Cozma, a cerut demiterea lui Tánczos Barna, considerând că România a fost „umilită” și că ministrul a girat un comportament „nedemn”. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a declarat că va avea loc o discuție în cadrul coaliției, subliniind necesitatea respectului între partide și evitarea unor astfel de manifestări, a scris gsp.ro.
În 2024, familia Barna a declarat că are în proprietate aproape 5 hectare de teren în Sâncrăieni, Harghita, cumpărate între 2010 și 2021, o casă de 283 mp în aceeași localitate, aproximativ 900.000 de lei în conturi, împrumuturi în nume personal de 1,3 milioane de lei către firma deținută de soția ministrului și 300.000 de lei împrumuțați de la o persoană fizică.
Tanzcos Barna a câștigat în 2023 153.000 de lei de la Guvern și aproape 80.000 de lei de la Parlament.
Dragoș Anastasiu - vicepremier desemnat de premier
Dragoș Anastasiu (61 de ani) s-a născut în România și a emigrat cu familia în Germania în 1982. A absolvit Facultatea de Medicină „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt și a obținut doctoratul în medicină în 1993. În perioada 1991–1995, a lucrat ca medic la Spitalul Universitar St. Markus din Frankfurt.
În 1995, Dragoș Anastasiu s-a întors în România și a fondat Touring Europabus România SRL, care ulterior a devenit membră a rețelei internaționale Eurolines. În 2011, a încheiat un parteneriat cu TUI. În 2017, a vândut afacerea de transport către FlixBus, iar în 2019, activitățile de turism către DER Touristik, parte a grupului german REWE .
În 2015, a cumpărat complexul turistic Green Village Resort din Delta Dunării .
A devenit cunoscut publicului după participarea la emisiunea „Arena Leilor”, difuzată la TVR 2. Dragoș Anastasiu era unul dintre investitorii („lei”) din cadrul emisiunii, alături de alți oameni de afaceri precum Marius Ghenea și Radu Ioan Tudorache. Aceștia ofereau finanțare și mentorat antreprenorilor aflați la început de drum, în schimbul unei cote din afacere.
În februarie 2025, Dragoș Anastasiu a fost numit consilier onorific al Președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, pentru relația cu mediul de afaceri.
În această calitate a făcut și câteva declarații controversate.
În mai 2025, a afirmat, într-un interviu pentru Adevărul, că zeci de mii de bugetari trebuie să plece acasă pentru că sunt incompetenți.
Cu câteva zile înainte de decizia Curții Constituționale care a stabilit că declaraţiile de avere nu mai trebuie publicate pe site-ul ANI, Dragoș Atanasiu se exprimase într-o emisiune la PrimaNews, pe 27 mai:
„Să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public. Nu spune nimeni să nu ai o declarație de avere depusă la o instituție a statului. Dom’le, dar ce vă interesează pe dumneavoastră câte bijuterii am eu în casă? Pe dvs.! Ce vă interesează?”.
Mass media a speculat o legătură între cele două evenimente, dezmințită de Dragoș Atanasiu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Dragoș Atanasiu nu a depus declarațiile de avere și interese.
Miniștrii propuși de Partidul Social Democrat
Ministerul Sănătății - Alexandru Rogobete
Alexandru Florin Rogobete are 34 de ani și este din Timișoara. Din CV-ul său oficial, publicat pe pagina Camerei Deputaților, reiese că noul ministru al Sănătății a urmat cursurile Facultății de Chimie din Timișoara, între 2009 și 2013, urmate de un master în Chimie, finalizat în 2015.
În paralel cu Masterul în Chimie, în 2012 este admis și la Facultatea de Medicină, pe care o termină în 2019. Declară că a început doctoratul în Medicină în 2016, înainte de finalizarea facultății.
Din 2016 în 2019, adică în timpul facultății de Medicină, Rogobete declară că a lucrat la GE HealthCare România, unde a fost clinical intern. Din 2019 în 2021, a fost medic la Spitalul de Urgență din Timișoara.
În aceeași perioadă, între 2020 și 2021, Rogobete a lucrat, conform CV-ului, ca expert în achiziții publice, și în fonduri europene, la o companie privată.
Și a publicat zeci de lucrări de specialitate între 2013 și 2020.
Și-a suspendat rezidențiatul pentru a intra în politică.
În 2021, Rogobete a fost numit consilier al fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila. În februarie 2023, a fost numit secretar de stat, având responsabilitatea coordonării implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul sănătății .
Capitolul dedicat sănătății din cadrul PNRR, coordonat de Rogobete, este considerat deja un eșec. România se confruntă cu riscul pierderii majorității fondurilor europene alocate pentru construirea spitalelor noi, deoarece proiectele nu vor fi finalizate până la termenul limită din iunie 2026.
În decembrie 2024, a fost ales deputat pe listele PSD Prahova și numit președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.
Conform declarației de avere, Rogobete nu are case sau mașini, a câștigat anul trecut 72.000 de lei de la Universitatea de Medicină și Farmacie și 155.00 de lei ca secretar de stat. Tot în 2024, a împrumutat Partidul Social Democrat cu 198.000 de lei. Are credite la bănci în valoare de 115.000 de lei și a împrumutat, anul trecut, de la o persoană fizică, 600.000 de lei.
Ministerul Justiției - Radu Marinescu
Radu Marinescu (51 de ani) este un avocat din Craiova, cunoscut pentru colaborarea sa strânsă cu primarul PSD al municipiului, Lia Olguța Vasilescu. A fost numit ministru al Justiției în decembrie 2024 și rămâne în această funcție și în guvernul Bolojan.
În martie 2016, când Olguța Vasilescu a fost vizată de o anchetă DNA, clasată între timp, Radu Marinescu a fost avocatul care a reprezentat-o.
De-a lungul carierei, a fost consilier local din partea Partidului Social Democrat (PSD) și a candidat la alegerile din 1 decembrie 2024 pentru un loc în Camera Deputaților, reprezentând județul Dolj. A câștigat mandatul de deputat, împreună cu alți patru candidați de Dolj.
Marinescu a încercat de mai multe ori să acceadă la conducerea Baroului Dolj, fără succes însă.
În trecut, Marinescu a fost implicat în controverse legate de practicile sale profesionale. El a fost finul și omul de încredere al lui Doru Petrescu (acum decedat), cunoscut sub numele de „Doru Măgaru”, un om de afaceri controversat din Craiova, scrie presa locală.
Ulterior, Marinescu a fost angajat de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pentru a se implica în procese legate de Universitatea Craiova, inclusiv în procedurile de insolvență și disputele privind stadionul.
Radu Marinescu este vicepreședintele PSD Dolj și membru în Baroul Dolj. Are în proprietate două apartamente, un automobil Mercedes cumpărat în 2022, peste 30.000 de lei și aproape 6.000 de euro în conturi. Plătește un credit de 55.000 de euro și, în 2023, a avut venituri de 148.000 de lei din avocatură, 12.000 de lei indemnizația de consilier local și 2.800 de lei pentru un lectorat.
Conform declarației de interse depusă în 2023, al a fost avocat al unor primării comunale din Dolj – Coțofenii din Dos, Malu Mare, Novaci, Scăești, Segarcea. A oferit asistență judiciară și Penitenciarului Craiova.
Înainte de a fi nominalizat pentru portofoliul de la Justiției, Radu Marinescu fusese numit președinte al Comisiei pentru Justiție din Camera Deputaților.
Ministerul Energiei - Bogdan Ivan
În iunie 2023, la numai 32 de ani, Bogdan Ivan a fost numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul condus de Marcel Ciolacu. Acum e ministru la Energie.
Absolvent al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost numit imediat după încheierea studiilor, în 2012, consilier al președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, și purtător de cuvânt al instituției.
În 2020, a fost ales deputat în Parlamentul României, reprezentând județul Bistrița-Năsăud. A fost vicepreședinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților și membru în comisiile pentru Administrație Publică și pentru Automatizare și Viitorul Muncii.
Numirea sa în funcția de ministru al Digitalizării a fost criticată de unii comentatori și i s-a reproșat că pregătirea lui academică este în domeniul administrației publice și sociologiei, fără o specializare directă în tehnologia informației sau digitalizare.
În octombrie 2024, Bogdan Ivan a fost în vizită la sediul TikTok din Dublin, Irlanda, pentru a discuta despre pregătirea alegerilor prezidențiale și parlamentare din România. Această vizită a generat controverse, deoarece nu a fost comunicată public și nu a implicat autoritățile relevante din România. În urma dezvăluirii acestei întâlniri, Valentin Jucan de la Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) i-a solicitat demisia, invocând lipsa de transparență și absența unui mandat clar pentru astfel de discuții.
Familia Ivan are în proprietate două terenuri, un apartament – cumpărat în 2023 și două mașini. Are investiții de aproape 18.000 de dolari în acțiuni la firme internaționale și 368.000 de lei datorii.
Bogdan Ivan a avut în 2023 venituri de aproape 150.000 de lei de la minister și Camera Deputaților, iar soția sa – 36.000 de lei de la Oficiul de Cadastru.
Ministerul Agriculturii - Florin Barbu
Economist, cu studii la Universitatea din Craiova și un doctorat în Economie obținut la aceeași facultate, Florin Barbu (45 de ani) a lucrat toată viața la stat, după cum a scris în CV-ul oficial de pe pagina Camerei Deputaților.
Barbu a plecat din funcția de inspector în Primăria Slatina și a ajuns, în nouă ani, până la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.
A fost un apropiat al lui Darius Vâlcov, fost ministrul de Finanțe, condamnat pentru corupție. Vâlcov, fost primar la Slatina, este cel care l-a trecut rapid prin funcții până a ajuns directorul economic al Primăriei Slatina. Și tot cu sprijinul lui Vâlcov, care în 2014 ajunsese ministru de Finanțe, Barbu a ajuns directorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), funcție în care avea să rămână timp de șase ani.
După ieșirea lui Vâlcov de pe scena politică, Florin Barbu și-a găsit alți susținători, oameni puternici în PSD – senatorul Paul Stănescu și președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu.
De această perioadă a directoratului la ANIF se leagă cele mai mari controverse în privința lui Florin Barbu. Presa a scris, în nenumărate rânduri, de firmele favorizate la licitații pentru reabilitarea sau construirea unor sisteme de irigații.
După plecarea de la ANIF, Florin Barbu a fost director, pentru o scurtă perioadă, la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară OLT- ECO. Din decembrie 2020 este deputat.
Florin Barbu are un apartament de 87 de metri pătrați, un teren agricol în județul Olt, o mașină fabricată în 2023 și credite la bănci. A câștigat anul trecut, din salariul de ministru, 175.000 lei. Soția sa este tot bugetară, angajată la Compania de Apă Olt, cu un venit anual de 135.000 de lei.
În 2019, tabloidul Cancan a publicat o fotografie cu Florin Barbu în care apărea purtând un ceas Hublot, evaluat la 15.000 de euro, care nu apărea în declarația sa de avere. De asemenea, într-un reportaj video făcut de o publicație locală, Florin Barbu e acuzat că a trecut toată averea, mai multe terenuri și vile, pe numele părinților, pensionari.
Mai trebuie menționat că, în declarația de avere depusă în 2022, Florin Barbu a declarat că a câștigat „la un joc”, 14.000 de lei.
Florin Barbu a fost numit ministru al Agriculturii în iunie 2023, în primul guvern Ciolacu, a rămas în funcție până în prezent și va fi ministru și în guvernul Bolojan.
Ministrul Muncii - Florin Petre Manole
Florin Petre Manole (41 de an), membru al Partidului Social Democrat (PSD), este licențiat în istorie și a obținut titlul de doctor în Sociologie.
Și-a început activitatea ca voluntar la Centrul Romilor pentru Politici Publice – Aven Amentza, unde a lucrat din 2006 până în 2008. Apoi a fost referent la Institutul pentru Studierea Holocaustului, până în 2011.
Cariera sa politică începe în 2012, când câștigă un post consilier local la Sectorul 5. Din 2016 ajunge în Camera Deputaților, iar în 2022 e numit secretar de stat.
În decembrie 2023, a revenit în Parlament, preluând mandatul lăsat vacant de Carmen Ileana Mihălcescu, numită consul general al României la Salonic.
În prezent, Manole este președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane. A fost un susținător activ al protecției drepturilor omului, în special a victimelor traficului de persoane și al minorităților. Printre inițiativele sale legislative se numără transformarea formei agravate a proxenetismului în trafic de persoane, ceea ce a permis aplicarea unor pedepse mai severe pentru astfel de infracțiuni .
În luna martie 2025, Florin Manole a fost numit chestor al Camerei Deputaților, o funcție de conducere în cadrul legislativului român.
În cea mai recentă declarație de avere, depusă în decembrie 2024, Florin Manole a declarat că are în proprietate o casă cu teren în Ilfov, aproape 70.000 de lei în conturi, titluri de stat de 200.000 de lei, împrumut dat unei persoane fizice de 600.000 de lei și a împrumutat partidul cu 289.000 de lei.
A declarat că deține în numerar 30.000 de euro și 100.000 de lei. De la Parlament, Florin Manole a câștigat, în 2023, puțin peste 10.000 de lei iar de la Guvern, aproape 136.000 de lei. Pentru poziția sa în CA al Poștei Române a mai încasat 28.000 de lei.
Va fi ministrul Muncii în Guvernul Bolojan.
Ministerul Transporturilor - Ciprian Șerban
În vârstă de 40 de ani, Ciprian Șerban este absolvent de Științe Politice la Universitatea „Petre Andrei” din Iași și al Academiei de Studii Economice din București. A urmat un program postuniversitar în Management și Leadership și un masterat în cadrul aceleiași instituții. Șerban a absolvit Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, în 2018, studii de securitate și leadership.
Din 2003 în 2012 a lucrat în mediul privat. La alegerile din 2012, câștigă un loc de consilier județean în Neamț, din partea PP-DD.
Ulterior, a trecut prin UNPR și a ajuns în PSD în 2016, când a fost ales deputat în circumscripția Neamț. În 2023, a fost numit președinte al Comisiei pentru transporturi și infrastructură. Ciprian Constantin Șerban a fost ales președinte al Camerei Deputaților pe 23 decembrie 2024, și a devenit astfel al treilea om în stat.
Pe parcursul carierei sale, Ciprian Șerban a fost criticat pentru traseismul politic, având o istorie de schimbare a afilierilor de partid, fapt care a atras suspiciuni privind stabilitatea și convingerile sale politice.
Potrivit declarației de avere din 2024, Ciprian Șerban, are două apartamente moștenite în orașul Roznov, județul Neamț, un ceas Hublot evaluat la 5.000 de euro și bijuterii în valoare de 8.500 de euro, două împrumuturi contractate în anul 2006, unul în valoare de 20.000 de euro și altul de 5.000 de euro, ambele scadente în anul 2026. Indemnizația sa de deputat a fost, în 2023, de peste 150.000 de lei.
Ciprian Șerban este unic acționar al firmei IN2Energy Holding SRL.
Miniștrii propuși de Partidul Național Liberal:
Ministerul de Interne - Cătălin Predoiu
Ministerul de Finanțe - Alexandru Nazare
Alexandru Nazare (44 de ani) a studiat științe politice la SNSPA București (2001–2005) și relații internaționale la Bard College Berlin (2002–2004). Ulterior, și-a completat formarea cu un master în politici publice la Hertie School of Governance din Berlin (2015–2017).
Și-a început cariera ca expert în afaceri europene și consilier de ministru. În 2008, la doar 28 de ani, a devenit cel mai tânăr europarlamentar român. A ocupat apoi funcții importante: secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor, iar în 2012 a fost numit ministru al Transporturilor în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
După o perioadă ca deputat (2012–2016), revine în prim-plan în 2020, când este ales senator PNL de Prahova și devine ministrul Finanțelor în guvernul Cîțu.
Mandatul său la Finanțe (decembrie 2020-iulie 2021) a fost marcat de conflicte cu premierul Florin Cîțu și de decizii controversate.
Conform referatului DNA în dosarul achizițiilor de vaccinuri, Nazare s-a opus achiziției a peste 80 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, pe care le-a considerat nejustificate economic, a scris capital.ro.
Și nu a fost singurul conflict dintre cei doi. În iulie 2021, Nazare a propus, printr-un memorandum, ca România să contribuie cu 14,3 milioane de euro la majorarea de capital a Băncii Internaționale de Investiții (IIB), o instituție supranumită de unele voci „banca spionilor”, controlată în mare parte de Rusia, a scris economedia.ro.
Premierul Florin Cîțu a respins categoric semnarea memorandumului și a anunțat deschiderea unei investigații, declarând că guvernul nu va susține finanțarea unei instituții cu riscuri geopolitice evidente.
O săptămână mai târziu, Nazare a fost demis de Florin Cîțu, care a invocat „proiecte întârziate la Ministerul Finanțelor” legate de atragerea fondurilor europene și combaterea evaziunii fiscale.
Potrivit celei mai recente declarații de avere, Alexandru Nazare a moștenit mai multe terenuri agricole (aproximativ 77.250 mp) în județele Brăila și Vrancea, plus o cotă parte într-un teren de 15.000 mp în Câmpeneanca, Vrancea. În conturi are peste 116.000 de euro și aproximativ 125.000 de lei. A luat împrumut 25.000 de lei de la o persoană fizică. În 2023, a câștigat 123.000 de lei de la Senat.
Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene - Dragoș Pîslaru
Dragoș Pîslaru (49 de ani) este una dintre figurile emblematice ale valului de tehnocrați care au intrat în politică după criza politică din 2015, după Colectiv.
Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, specializat în Relații Economice Internaționale și Integrare Europeană, Pîslaru a făcut și un masterat în Relații Internaționale la prestigioasa London School of Economics. A urmat cursuri de antreprenoriat la Harvard Business School și a devenit doctor în științe economice în 2013, cu o teză susținută în cadrul Academiei Române. A predat la ASE și a fost cercetător în domeniul economiei aplicate, profilându-se rapid drept ca expert respectat în politici publice.
În 2006, a fondat firma de consultanță GEA Strategy & Consulting, care a devenit ulterior Civitta România. Compania a oferit servicii de analiză și strategie pentru autorități publice centrale și locale, dar și pentru sectorul privat.
Ascensiunea sa publică a luat avânt în 2016, când a fost numit ministru al Muncii în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș. A gestionat domenii sensibile precum reforma pieței muncii și a fost un susținător vocal al inspecției sociale transfrontaliere și al măsurilor de sprijin pentru tineri.
După alegerile din 2016, s-a retras temporar din viața publică, dar a revenit în 2019 ca europarlamentar pe listele alianței USR-PLUS. A fost unul dintre raportorii-cheie pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), contribuind la direcționarea celor peste 25 de miliarde de euro alocate României.
Activitatea sa din Parlamentul European i-a adus recunoaștere, dar și critici. Presa a dezvăluit că firma Civitta, cu care a fost asociat, a câștigat contracte publice inclusiv în timpul mandatului său politic – atât în perioada în care era ministru, cât și după ce a devenit europarlamentar.
Printre beneficiari s-au aflat Ministerul Fondurilor Europene, Consiliul Județean Teleorman, Primăria Slatina și alte autorități. Deși Pîslaru a declarat că s-a retras din conducerea companiei înainte de intrarea în guvern, el a continuat să figureze în acționariatul acesteia în anii următori, ceea ce a alimentat suspiciuni de conflict de interese și lipsă de delimitare clară între cariera publică și interesele private.
Într-o postare pe Facebook, Dragoș Pîslaru spune că firma sa a avut un pachet de acțiuni de cca. 30% la compania de consultanță „crescută de la zero în România”
„În 2015 când am fost cooptat în Guvernul Cioloș m-am retras din companie, cedând pachetul de acțiuni unui coleg director la acea vreme. În 2017 după ce am ieșit de la guvernare, o companie multinațională cu sediul în Estonia a achiziționat compania respectivă și m-a invitat ca Partner de tranziție, cu doar 0,5% acțiuni. Rolul meu era pe zona de inovare și antreprenoriat și nu am mai lucrat pe sector public în România. În 2019 când am fost ales Europarlamentar, am ieșit complet din firmă și nu am mai avut vreo legătură cu aceasta de atunci. Nici un venit, nici o acțiune, nici o relație.”
În mai 2019, a anunțat că boicotează Antena 3, după o confruntare în direct cu Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică și alți invitați ai emisiunii, pe tema contractelor firmei cu statul.
În 2022, a părăsit USR, invocând un climat de „bullying politic” și lipsa de deschidere internă, și s-a alăturat lui Dacian Cioloș în formarea noului partid REPER. În noua formulă politică, a continuat să fie activ în dosarele europene, fiind co-raportor pe legislația privind transparența salarială, drepturile sociale și digitalizarea pieței muncii.
Ministerul Educației - Daniel David
Daniel David (53 de ani) este rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj, cea mai mare din țară ca număr de studenți. Este la conducerea UBB din 2020, iar în 2024 a obținut al doilea mandat de rector.
Este profesor universitar, specializat în științe clinice cognitive, la Babes Bolyai, unde și-a obținut, în 1999, doctoratul în Psihologie. A urmat apoi studii post-doctorale la Icahn Mount Sinai School of Medicine, din New York, unde este în prezent profesor asociat. Este președinte al Colegiului Psihologilor din România.
A făcut parte din Comisia prezidențială pentru educație condusă de Mircea Miclea, care a pus bazele Legii Educației din 2011, modificată în 2023. A fost consilier personal pentru cercetare/ştiinţă al ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice (2005 şi 2016).
Daniel David a beneficiat de o expunere mediatică intensă de-a lungul anilor. Cartea sa „Psihologia poporului român” i-a adus un plus de popularitate, dar este privită de unii specialiști ca insuficient fundamentată științific.
Pe de altă parte, primul său mandat de rector a fost marcat de scandalul de plagiat care l-a vizat pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Lucian Bode. UBB a fost mai blândă într-o primă analiză privind teza fostului ministru, dar a reanalizat lucrarea, pe fondul scandalului mediatic și a concluzionat că este „profund viciată.”
Bode și-a obținut titlul de doctor la UBB, în 2018, când Daniel David nu era încă rector. Ocupa, în schimb, funcția de prorector al universității, responsabil cu cercetarea științifică.
Un alt scandal a avut loc în acest an, după ce în spațiul public au apărut informații că decana unei facultăți din UBB a semnat propunerea de acordarea unui premiu de excelență soțului ei, de asemenea profesor al facultății.
David a stârnit polemici în mediul universitar clujean după ce a transmis că UBB, la fel ca alte mari universități din țară, ar trebui să acopere, ca domeniu de studiu și profilul medical, sau să găsească o formulă de colaborare mult mai strânsă ori chiar de unificare cu Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF).
Justificată ca fiind necesară pentru ca universitățile autohtone să avanseze în Topul international universitar Shanghai (universitățile românești lipsesc frecvent din clasamentul general al primelor 1.000 din această ierarhie), poziția sa a fost privită ca o ambiție, fie și în „cheie” academică, de a prelua UMF.
Pentru unii contestatari, faptul că a fost singurul candidat în competiția pentru al doilea mandat de rector, în 2024, ridică de asemenea semne de întrebare.
În primul său mandat, UBB s-a remarcat și prin achiziții imobiliare spectaculoase, ale mai multor hoteluri, care au fost sau urmează să fie transformate în spații de învățământ. Tedința este prezentă și în alte universități din țară, după cum a relatat Europa Liberă în 2023.
În mandatul său, ministrul Daniel David a pornit o serie de reforme orientate spre eficientizarea sistemului educațional, reducerea abandonului și integrarea inovației. A pus accent pe sănătatea mentală, gândirea critică și adaptarea curriculei la realitățile moderne, într-un context marcat de provocări financiare și presiuni politice.
Miniștrii propuși de Uniunea Salvați România (USR):
Ministerul Mediului - Diana Buzoianu
Diana Buzoianu are 31 de ani și este deputată USR de București. Absolventă a Facultății de Drept din București (2017), a obținut certificarea CIPP/E pentru protecția datelor și anterior a lucrat ca avocat specializat în GDPR și drept imobiliar la una dintre marile firme din țară.
A fost inițiatoarea unor proiecte legislative notabile, precum Legea arborilor seculari și propunerea unei structuri specializate de urmărire a infracțiunilor silvice, denumită de ea „DNA-ul pădurilor”, a scris ziare.com.
În plus, s-a implicat activ în transparența instituțională. A dat în judecată RA-APPS pentru a face publică lista beneficiarilor de locuințe de protocol, semnalând o gravă opacitate în gestionarea publică a imobilelor de stat.
Diana Buzoianu a declarat, la B1TV, în decembrie 2023, că președintele de atunci, Klaus Iohannis, este „cea mai mare fraudă electorală din ultimii 33 de ani”.
Conform declarației de avere depusă la sfârșitul lui decembrie 2024, Diana Buzoianu nu are în proprietate case, terenuri sau mașini, are în conturi 150.000 de euro și 40.000 de lei la pensii private. Anul trecut, a împrumutat USR cu 120.000 de lei și a câștigat, ca deputat, 137.000 de lei.
Ministerul Afacerilor Externe - Oana Țoiu
Oana Țoiu are 40 de ani și a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București (2009). A obținut ulterior un master în politici publice sau antropologie la SNSPA (2016) și a urmat diploma executivă de la Harvard Kennedy School (2022).
Înainte de a intra în politică, a lucrat pentru organizații non guvernamentale, precum și în mediul privat, ca antreprenor. Una dintre afacerile sociale la care a pus umărul, Mesteshukar ButiQ , este o rețea de producători meșteșugari de etnie romă și designeri internaționali care a fost premiată în 2013 de Comisia Europeană ca una dintre cele zece idei de inovare socială de includere în muncă din Uniunea Europeană.
Oana Țoiu a fost nominalizată de revista Foreign Policy România ca unul dintre cei “101 oameni care schimbă România”.
În 2016, a fost numită secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice, în guvernul Cioloș. În 2019 a candidat la alegerile europarlamentare din partea USR - PLUS. A reușit să câștige un loc în Camera Deputaților, în 2020, reconfirmat în 2024.
Din decembrie 2024 este vicepreședinte al Camerei Deputaților.
În 2024, Oana Țoiu a declarat că are în proprietate o jumătate dintr-un apartament de 32 de metri pătrați în Atena – Grecia, aproximativ 120.000 de lei în conturi, a împrumutat USR cu 50.000 de lei. De la Parlament a câștigat, în 2023, aproape 142.000 de lei.
Ministerul Apărării - Ionuț Moșteanu
Ministerul Economiei - Radu Miruță
Radu Miruță are 40 de ani și este doctor în Telecomunicații. A absolvit Colegiul Național Tudor Vladimirescu (2004) și Facultatea de Drept a Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu (2008), Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnica București (2009). Rezultatele tezei sale de doctorat sunt utilizate în medii de test ale industriei telecom din Franța, potrivit agerpres.ro.
A lucrat în companii private de top - Cosmote România, Credit Europe Bank, Ericsson Romania, Nokia, CISCO.
Din 2020 a intrat în politică și a fost ales parlamentar pe listele USR Gorj. A câștigat un nou mandat anul trecut, iar din decembrie 2024, este președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților.
În cea mai recentă declarație de avere, depusă pe 3 ianuarie 2025, Radu Miruță a declarat că deține, singur sau împreună cu o altă persoană fizică peste 1.000 de metri pătrați de terenuri intravilane în Târgu Jiu, achiziționate între 2009 și 2024, o casă în Târgu Jiu și un alt imobil, o mașină BMW X5, o motocicletă, o rulotă și un automobil VW T Roc.
În bănci, Miruță are peste 130.000 de euro, 150.000 de dolari, 1,7 milioane de lei. A dat împrumut 3.000 de euro și 15.000 de lei unei persoane fizice, și partidului – 190.000 de lei. Are acțiuni la Hidroelectrica de aproape 29.000 de lei.
În 2024, Radu Miruță a câștigat 134.000 de lei de la Parlament, 88.600 de lei din chirii, 74.000 de lei și 3.300 de euro din dobânzi la credite.
Miniștrii propuși de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR):
Ministerul Culturii - Demeter András Istvan
András István Demeter (56 de ani) a absolvit Facultatea de Teatru din Târgu Mureș, în 1992. A continuat cu studii în management cultural la Dijon,în Franța, și a dobândit, ulterior, o diplomă în Drept la Timișoara.
La doar 23 de ani, a devenit director general al Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara (1993–2005). A ocupat apoi funcții de conducere în administrația culturală: director general la Ministerul Culturii (2005–2010), secretar de stat (2007–2009). A fost, între 2010 și 2012, președinte‑director general al Radioului Public și, din 2013, director al Casei de Producție a TVR. Din martie 2021 a revenit în minister, ca secretar de stat la Cultură.
În noiembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pentru conflict de interese: a semnat un ordin care i-a adus un beneficiu de 190.000 lei dintr-un proiect POSDRU. Instanța a decis și o interdicție de trei ani de a ocupa funcții publice.
Cu toate acestea, a fost în continuare membru în Consiliul de Administrație al Radioului public și director în TVR, contravenind deciziei ANI (G4Media.ro). ANI a cerut demiterea sa în 2017, dar Parlamentul nu a luat măsuri. A rămas în funcții publice până în martie 2021.
Andras Istvan Demeter a fost pus sub urmărire penală de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în noiembrie 2016 în dosarul devalizării bugetului Societăţii Române de Radiodifuziune, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi conflict de interese. Nu este clar dacă acest dosar s-a finalizat cu trimiterea în judecată sau a fost închis, scrie G4Media.
Împreună cu soția, Andras Demeter are – conform declarației de avere depusă în iunie 2025 – o casă de 110 metri pătrați în județul Ilfov, cumpărată în 2011, două automobile, un Ford Ranger și un Opel Corsa, datorii la bancă de 27.000 de lei. În 2024, a avut venituri de 103.000 de lei de la SRTV, 40.000 de la Teatrul Maghiar și 44.000 - din cesiunea unor drepturi de autor.
Ministerul Dezvoltării - Cseke Attila
Fostul și actualul ministru al Dezvoltării, Attila Cseke, are 52 de ani și este membru al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).
A absolvit la 27 de ani Facultatea de Științe Juridice și Administrative, specializarea Drept, la Universitatea din Oradea (în 2000). A urmat studii postuniversitare în Drept Public (2002) și a obținut un masterat în Drept Privat (în 2004) la aceeași universitate din Oradea.
Din 1991 în 1996 a lucrat la o firmă privată. Între 2001 și 2002 a fost referent la UDMR apoi, până în 2005, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor.
În 2005 se mută la București, unde devine secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului României. Câștigă un mandat de senator de Bihor din partea UDMR, în 2008. Între 2009 și 2011 este ministru al Sănătății în Guvernul Boc II. Între 2012 și 2016 este deputat din partea UDMR, apoi, din 2016, revine în Senat, tot din partea județului Bihor.
Între 23 decembrie 2020-15 iunie 2023 a fost ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în Guvernul Ciucă.
În 2010, sub conducerea lui Cseke Attila, aproximativ 85% dintre spitalele din România au fost transferate de la Ministerul Sănătății către autoritățile locale. Acest proces a vizat 373 de unități sanitare, dintre care 334 au trecut sub administrarea consiliilor județene și locale. După descentralizare, autoritățile locale au alocat fonduri semnificative pentru modernizarea infrastructurii spitalicești.
Ministerul Dezvoltării, sub conducerea lui Cseke Attila, a fost primul care a lansat un apel de proiecte pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și singurul care a contractat peste 100% din fondurile alocate prin acest program.
Familia Cseke are în proprietate un teren, o casă și două mașini. A contractat anul acesta un împrumut de 20.400 de lei de la bancă.
În 2023, Atilla Cseke a câștigat 98.376 de lei din funcția de ministru și 77.087 de lei de la Senat. Soția sa este consilier parlamentar și a avut venituri de aproape 80.000 de lei.
Cseke a mai câștigat în 2023 aproape 113.000 de lei, de la Eximbank, ca membru al comitetului interministerial.
„Un guvern de sacrificiu”
„Pregătiți să demolăm. Privilegii, sinecuri. Pregătiți să tăiem - cheltuieli inutile. Ineficiența. Pregătiți să suferim alături de români. Pentru că nu va fi o perioadă ușoară. Și da, pregătiți să construim. Ăsta e adevărul. (...) Sunt foarte deschis că vremea vorbelor a trecut și în fața noastră stă vremea faptelor. (...)Cei care știu situația noastră bugetară știu că acest guvern va fi unul de sacrificiu”, a spus premierul Ilie Bolojan în fața sutelor de membrii USR adunați sâmbătă la Congresul partidului.
Misiunea noului Guvern nu va fi una ușoară, crede și politologul Cristian Pîrvulescu. „Este un guvern în care, probabil, unii miniștri vor fi schimbați deja în toamna acestui an, în funcție de reacțiile publicului și de rezultatele obținute”.
Dar care are probleme încă dinainte de învestire.
„Este un guvern care nu are curajul să-și asume problemele bugetare într-un mod profesionist și serios, din cauza dificultăților politice din relația dintre prim-ministru și președinte. Este deja un început problematic, pentru că simplul fapt că nu crești TVA-ul timp de câteva luni – pentru că, din câte înțeleg, este vorba doar de câteva luni – nu rezolvă problema de fond”, spune politologul.
Și mai sesizează ceva în componența executivului - lipsa liderilor de partid. Doar Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, face parte din noul Guvern. Nici PSD, nici USR și nici UDMR nu și-au trimis liderii la sacrificiu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
