Desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) va fi urmată de reînființarea structurii în organigrama Parchetului General. DNA este complet scos din schema instrumentării dosarelor care îi vizează pe magistrați. Formula este cea dorită de PSD și UDMR.
Tensiunile în coaliție se amplifică pe zi ce trece. Motive sunt suficiente, unele grave - facturile la energie și certificatul verde - altele provocate de interese de grup și ego-uri. Totul s-a complicat după dezvăluirea că premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat teza de doctorat.
Răspândirea accelearată a tulpinii Omicron a coronavirusului a determinat țări din Europa să ia una dintre cele mai nepopulare măsuri: vaccinarea obligatorie. În acest timp, România, deși se confruntă cu una dintre cele mai accelerate rate de infectare, refuză certificatul verde.
Poziția „permanentă și persistentă” a Curții Constituționale împotriva dreptului UE și a supremației deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene poate atrage sancțiunile Bruxelles-ului, a avertizat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.
Desprinse din marile partide pe fondul luptelor pentru putere sau al orgoliilor diverșilor lideri, PMP, ALDE sau Pro România caută acum să-și regăsească un loc pe scena politică. Au de oferit aleși locali și subvenția de la buget, zestre care le poate deschide ușa PSD sau PNL.
Creșterea salariilor magistraților cu 20% atrage după ea și mărirea pensiilor. Ambele sunt disproporționat de mari nu doar în România ci și în Uniunea Europeană, dacă sunt raportate la salariul și pensia medie. Subiectul e unul de permanent scandal în societate.
Creșterea inflației este motivul principal care va determina Banca Națională a României să mărească dobânda de referință. Decizia se va lua probabil în ședința din 10 ianuarie, iar specialiștii estimează că dobânda-cheie ar putea ajunge anul acesta la 3,5% sau chiar mai mare.
Cu o majoritate de 60% în Parlament, coaliția PSD-PNL-UDMR își poate impune politicile fără nici un fel de probleme. Opoziția este firavă, divizată și aflată pe poziții diametral opuse ideologic. Care sunt riscurile unui astfel de dezechilibru se va vedea în 2022.
Previziunile sumbre și avertismentele despre impactul valului cinci venite de la cea mai înaltă autoritate, ministrul Rafila, se lovesc de zidul politicii. Partidele din coaliția PSD-PNL și președintele Iohannis par să fi capitulat în ce privește certificatul verde la locul de muncă.
Depolitizarea CCR a fost cerută des, dar totul a rămas la nivel de discurs. PSD propune ca noii judecători să nu fi fost membri de partid în ultimii opt ani, iar proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților. Este o formulă fezabilă sau doar o încercare de câștiga capital politic?
Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că guvernul ar putea renunța la scăderea, de la începutul anului viitor, a pragului de impozitare de 1% din cifra de afaceri de la 1 milion de euro la 500 de mii pentru IMM-uri. Măsura nu era văzută cu ochi buni de specialiști.
Guvernul Nicolae Ciucă a dat 476,5 milioane de lei din Fondul de rezervă aflat la dispoziția prim-ministrului pentru consiliile județene și autoritățile locale. După scandalul din timpul guvernului Cîțu, banii au fost împărțiți frățește, de data aceasta: aceeași sumă la toată lumea.
Pentru prima oară în ultimii cinsprezece ani, anticorupția s-a volatilizat aproape complet din discursul politic. E pomenită doar, de conveniență, la ocazii, pe un ton protocolar și festivist. Nici opinia publică nu mai pare interesată de subiect. Merge aceasta cu frâna de mână trasă?
Așa numita taxă de solidaritate, un impozit de 1% aplicat companiilor care au o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro pe an, nu e privită cu ochi buni de marile firme. Este vorba de peste 300 de astfel de companii, din taxarea cărora bugetul ar putea câștiga aproximativ 5,6 miliarde lei.
La un an de la alegerile parlamentare din decembrie 2020, electoratului anti-PSD nu-i rămâne decât să spună „ghinion”. Nu este deloc clar dacă la fel ar spune președintele Iohannis, PNL sau, de ce nu, electoratul social-democrat și cel al USR. Una a ieșit din urne și alta e la guvernare acum.
Prima tranșă de 1,8 miliarde de euro din PNRR a fost transferată joi de Comisia Europeană României. Suma, care reprezintă 13% din totalul de 29,9 mld. euro, este pentru prefinanțare, dar România are de atins până la sfârșitul anului 20 de obiective pentru a prima următoarele tranșe.
Uniunea Europeană va investi aproximativ 300 de miliarde de euro în infrastructură și alte proiecte, ca parte a „Global Gateway", o nouă strategie a blocului comunitar, concepută pentru a concura cu vasta și influenta Inițiativă „Belt and Road” (BRI) a Chinei.
Încarcă mai mult
