Şedinţa marchează şi prima reuniune CSAT cu premierul Ilie Bolojan, iar pe ordinea de zi sunt:
- Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina.
- Forţele armate române pentru misiuni externe în 2026.
- Evaziunea fiscală – ameninţare la adresa securităţii naţionale.
- Situaţia Salinei Praid.
- Activitatea Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică.
Administraţia Prezidenţială a precizat că vor fi abordate şi alte subiecte de actualitate din domeniul securităţii naţionale.
Ședința CSAT din 30 iunie vine la scurt timp după participarea preşedintelui Nicuşor Dan la summitul NATO de la Haga şi la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde chestiunile de securitate europeană și internațională au fost subiectele esențiale.
România s-a angajat la summitul NATO de la Haga să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în anul 2035. Din acest procent, 3,5% vor fi alocați cheltuielilor militare directe (înzestrare, instruire, echipamente), iar 1,5% vor fi destinați cheltuielilor de securitate mai largi, precum infrastructura, apărarea cibernetică și reziliența civilă.
Îți mai recomandăm România se va angaja la summitul NATO că va crește până la 5% din PIB bugetul pentru apărare. Nu se știe de unde vor veni toți bani necesariEvaziunea fiscală - una dintre prioritățile lui Nicușor Dan
Ședinţa pare să reflecte și priorităţile noii administraţii românești, care consideră evaziunea fiscală o ameninţare semnificativă la adresa securităţii naţionale.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat anterior că ia în considerare posibilitatea modificării Strategiei Naţionale de Apărare pentru a permite o implicare mai activă a serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale.
„Combaterea marii evaziuni este o prioritate. Sunt optimist că vom reuşi, dar efectele se vor vedea în 2026”, a afirmat președintele Românie la o conferințe de presă susținute la Vilnius, la summitul B9, la începutul lui iunie.
Ulterior, președintele a declarat că a avut discuții cu oficiali guvernamentali, inclusiv cu fostul premier interimar, Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne, despre posibilitatea combaterea evaziunii, inclusiv prin implicarea serviciilor de informaţii.
Inundarea Salinei Praid a generat îngrijorări majore, atât din perspectiva impactului asupra comunităţii locale, cât şi din cea a consecinţelor asupra mediului înconjurător. CSAT va analiza această situaţie pentru a identifica soluţii care să răspundă nevoilor imediate şi să prevină efectele pe termen lung.
Îți mai recomandăm De ce s-ar teme evazioniștii de Justiție? Cifre: unul din două dosare de evaziune care ajunge în instanță se prescrieSituaţia Salinei Praid
Salina Praid a fost inundată complet în mai 2025 din cauza infiltrațiilor masive de apă provenite din pârâul Corund, care a înregistrat un debit anormal de mare. Aceasta a dus la închiderea salinei și la compromiterea infrastructurii și a stocurilor de sare.
Inundarea salinei a avut un puternic impact de mediu, contaminând cu sare cursurile de apă dulce din zonă din care erau aprovizionată populația cu apă potabilă.
Din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării fac parte, pe lângă preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan, următorii membri: ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională.
Îți mai recomandăm Cum a ajuns Salina Praid să fie inundată de un pârâu, sub ochii și administrarea autorităților româneEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.