În primele nouă luni din 2025, importurile de energie ale României au fost cu 50% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, deși consumul a crescut cu doar 1%.
Autoritățile române se așteaptă ca trendul să se mențină și în lunile de iarnă.
În iarna 2024-2025, de la 1 decembrie și până la 31 martie, consumul a fost de 17,5 milioane MWh, din care 6,1 milioane MWh au fost importate.
Adică mai bine de o treime.
Pentru această iarnă, autoritățile estimează că România va consuma în aceeași perioadă peste 20 milioane de MWh. Din care, în scenariile optimiste, va putea produce 18,8 milioane MWh.
Diferența ar urma să vină, ca și iarna trecută, din import.
Doar că momentele în care România produce energie nu coincid totdeauna cu cele de consum maxim, așa că nu se poate face o estimare matematică a necesarului din import.
„Soldul de schimb, ca valori medii lunare, rezultat din balanta Producție-Consum indică un import pe primele patru luni (decembrie 2025 - martie 2026, n.red) în scenariul mediu și respectiv pe toată perioada în scenariul pesimist; trebuie însă precizat că un astfel de comportament nu se va regăsi pe toate intervalele de tranzacționare”.
sursa: anexa Notei de Fundamentare.
Dumitru Chisăliță - expert în energie.
Faptul că România va depinde foarte mult de importuri e un „element de îngrijorare, dar nu se pune problema unui dezastru iminent”, spune pentru Europa Liberă, Dumitru Chisăliță, expert în energie.
„Situația presupune un nivel mai mare de risc, dar nu suntem într-o situație critică”, crede el.
Autoritățile „uită” la finalul fiecărei ierni ce probleme au fost, spune pentru Europa Liberă expertul în energie Ciprian Cherciu.
„Faptul că autoritățile declară că va fi nevoie de 100% de importuri arată că nu ne-am pregătit corespunzător, chiar după trei ani de război energetic între Ucraina și Rusia. Soluțiile pentru iarnă ar fi trebuit să fie capacități proprii de producție și stocare”, adaugă el.
Dacă ne uităm pe ce capacități de producție are România, înainte de iarna 2025-2026, ele nu sunt mult diferite față de iarna trecută.
Guvernul a reușit să renegocieze cu Comisia Europeană menținerea în funcțiune, încă câteva luni, a unor grupuri energetice care ar fi trebuit închise la sfârșitul anului și care aduc un aport important în producția internă.
România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să renunțe la producția de energie electrică poluantă, în centralele pe cărbune.
Termocentralele pe cărbune. Ce a câștigat și ce a pierdut România după renegocierea cu Comisia Europeană
Dispeceratul energetic național a evaluat că în iarna în care am intrat, 13% din producția de energie a României va fi asigurată de centralele pe cărbune.
„Din cei 1.425 MW care ar fi trebuit să fie scoși din exploatare în cadrul țintei T119 (jalon în PNRR – n. red), 845 MW vor fi scoși din exploatare până la sfârșitul anului 2025, iar restul vor fi scoși din exploatare până în august 2026”, a transmis Comisia Euroană, la solicitarea Europa Liberă România.
De la 1 ianuarie 2026 nu vor mai funcționa Termocentrala Iași II, Ișalnița și grupurile 4 și 5 de la Termocentrala Govora.
Față de calendarul inițial, vor mai rămâne în funcționare până în august 2026 Termocentrala Craiova II – cu reducere de putere de 170MW, grupul 4 de la Govora și gouă grupuri de la CEO - Rovinari 6 și Turceni 4.
Autoritățile din România au recunoscut în ultimul an că țara nu e pregătită să renunțe la cărbune, iar dezvoltarea de noi capacități care să le înlocuiască nu respectă termenele stabilite cu Comisia Europeană.
Renegocierea cu Comisia Europeană a ajuns în sarcina noului ministru al Energiei, Bogdan Ivan.
„Am ajuns aici pentru că, acum cinci ani, cei care au decis în numele României s-au angajat să închidă minele și centralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2025, în schimbul a miliarde de euro cu care România urma să construiască noi capacități de producție a energiei electrice. Miliardele de euro au fost primite, însă proiectele de centrale pe gaze care ar fi trebuit să înlocuiască centralele pe cărbune sunt încă doar pe hârtie”, a spus ministrul Energiei, într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook, pe 19 septembrie.
Pe 20 octombrie, tot pe Facebook, ministrul a anunțat că negocierile cu Comisia au fost încheiate și există un acord.
„Nu închidem centralele pe cărbune până nu avem ce pune în loc!”, promitea ministrul, care spune că, după luni de negocieri cu Comisia Europeană, România a obținut modificarea calendarului de închidere a capacităților energetice pe bază de cărbune, prevăzută în Ținta T119 din #PNRR.
Prin noul calendar anunțat de ministru, 900 MW vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030, în condiții controlate și conforme cu cerințele europene”.
Centralele pe hidrocarburi – întârzieri mari la noi capacități de producție
Față de 1 ianuarie 2025, la 1 septembrie puterea instalată în centralele de producție energie electrică pe hidrocarburi era mai mare cu 346,7MW. Adică aproximativ 10% din consumul instantaneu al unei zile obișnuite. În cifră absolută, puterea instalată era de 2.097 MW.
Între timp, multe dintre proiectele finanțate prin PNRR prin care România ar fi trebuit să își construiască noi capacități au fost fie abandonate, fie sunt în întârziere.
Trei centrale în cogenerare pe gaz urmau să fie construite în România, cu banii din PNRR: la Constanța, Arad și Craiova. Dacă în primele două municipii lucrările au început deja și sunt la peste 30% implementare, proiectul de la Craiova a picat, după două licitații anulate.
Ceea ce înseamnă că se reduce capacitatea de producție de energie asumată inițial de România, de la 300 MW la doar 83 MW, cu o diminuare proporțională a bugetului alocat în PNRR.
În plus, Ministerul Energiei spune că mai are nevoie de bani pentru cele două centrale care sunt în construcție: 33,5 milioane de euro pentru Constanța și 24,2 milioane de euro pentru Arad.
E nevoie, așadar, de 57,7 milioane de euro pentru ca cele două centrale să fie construite fără să se piardă finanțarea din PNRR.
Dispeceratul Energetic Național estimase că, din producția internă de energie din această iarnă, 25% va fi asigurată de aceste centrale.
Hidrocentralele – baza producției naționale de energie
Același dispecerat a evaluat că aproape 26% din producția de energie electrică din următoarele luni va fi asigurată de hidrocentrale.
Însă „prognoza Hidroelectrica SA este realizată pe baze statistice în ipoteze de hidraulicitate de 95% pe Dunăre și 85% pe apele interioare, ținând cont de retragerea CHE Vidraru pentru retehnologizare. În funcție de evoluția situației hidrologice, valorile pot suferi modificări”, scrie în același raport.
Cu alte cuvinte, producția va depinde de debitele Dunării și ale apelor folosite la hidrocentrale.
Conform datelor Hidroelectrica, în noiembrie, gradul de umplere a lacurilor de acumulare era mai mare decât anul trecut – 69,26% pe 10 noiembrie 2024 vs 76,5% la aceeași dată în 2025.
Cât privește puterea instalată, aceasta nu s-a modificat. Ministerul Energiei a anunțat, însă, deblocarea mai multor proiecte.
„România face un pas important spre independenţa sa energetică. A fost adoptat proiectul de lege care deblochează investiţiile hidroenergetice strategice, proiecte esenţiale pentru securitatea energetică a ţării”, a scris ministrul pe Facebook, pe 16 octombrie 2025.
Conform ministrului, prin această lege, repornesc lucrările la şapte hidrocentrale strategice, care vor adăuga 214 MW de energie sigură în sistemul naţional: Răstoliţa – 35,3 MW, Bumbeşti-Livezeni – 65,2 MW, Surduc-Siriu (Nehoiaşu) – 55 MW, Paşcani (Siret) – 9,4 MW, Cerna-Belareca – 14,7 MW, Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW, Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja) – 8 MW.
Centrala de la Cernavodă – singura constantă în Sistemul Energetic Național (SEN)
Cele două grupuri de la Cernavodă vor funcționa în plin în această iarnă. Cel puțin așa speră autoritățile. Orice disfuncționalitate apărută ar afecta grav SEN – aproape 650 MW mai puțin, în cazul opririi unui grup.
În procente, producția nucleară de energie înseamnă puțin peste 13% din totalul producției naționale, așadar o eventuală oprire ar putea avea un impact semnificativ.
Din 2027, unul dintre grupurile de la Cernavodă va fi oprit pentru modernizare, lucrări care ar trebui finalizate până în 2030.
În septembrie, Nuclearelectrica, compania care operează centrala de la Cernavodă, a anunțat semnarea a două acorduri de finanțare pentru două dintre proiectele energetice strategice ale României: Proiectul de retehnologizare a Unității 1 a CNE Cernavoda și Proiectul Unităților 3 și 4 ale CNE Cernavoda, cu sindicatul bancar condus de J.P. Morgan SE.
Nuclearelectrica își propune să finalizeze modernizarea Unității 1 de la Cernavodă până în 2030, an în care ar trebui să fie gata și construcția Unității 3. Finalizarea construcției Unității 4 este estimată pentru 2031, conform Nuclearelectrica.ro.
Fotovoltaicele și eoline – dependente de vreme
În iunie, la mijlocul zilei, fotovoltaicele produceau peste 1.800 Mwh. Ceea ce înseamnă mai mult decât centrala de la Cernavodă sau toate centralele pe cărbune.
Dar zilele lungi și însorite ale verii au fost înlocuite cu cele întunecate și ploioase ale toamnei. În noiembrie, doar în câteva momente, fotovoltaicele au reușit să treacă de 1.000MW energie instantanee.
Pe 27 noiembrie, de exemplu, maximul a fost de 181MW energie instantanee. De zece ori mai puțin ca într-o zi de iunie.
De la începutul anului și până acum, puterea netă în centrale fotovoltaice dispecerizabile (în această categorie nu intră și prosumatorii) a crescut cu aproape 1.000MW. Ceea ce nu contează foarte mult în lunile de iarnă.
Pe 1 septembrie, puterea netă a centralelor fotovoltaice declarată de Transelectrica era de 1.590MW. Pentru iarna care vine, DEN estimează că doar 3,5% din producția internă va fi acoperită de centralale fotovoltaice.
După centralele hidro, eolienele vin cu cea mai mare putere netă dispecerizabilă în Sistemul Energetic Național – 3.000MW. Doar că, și în acest caz, producția e dependentă de vreme.
„Iarna este perioada cu cea mai mare producție pentru eoliene, în special între ianuarie și martie.
Pe lângă faptul că sunt sursă regenerabilă rapid implementabilă, eolienele, dublate de capacități de stocare, ar fi ajutat foarte mult în perioada de iarnă”, spune Ciprian Cherciu.
Pentru iarna care urmează, DEN a estimat că 12,2% din producția internă de energie va fi acoperită de eoliene.
Capacitatea de import
Capacitatea maximă de import a României, prin actualele rețele de interconectivitate, este de 4.200 MegaWatti (MW), valoare instantanee, conform raportului Dispeceratului Energetic Național (DEN).
Calculele Dispeceratului, făcute pe un scenariu pesimist, arată că ar putea fi nevoie, la vârfuri de consum, de mai mult: 4.300MW, valoare instantanee.
„În scenariul pesimist, la vârful de seară se înregistrează un deficit de producție de aproximativ 3.800 MW; pentru acoperirea rezervei minime se pot acoperi doar 500 MW prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, de aceea, în acest scenariu, diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță este de aproximativ 4.300 MW”.
Sursa: Raport DEN
Din harta cu conexiunile externe ale SEN, de pe site-ul Transelectrica, reiese că România are conexiuni cu o capacitate 3.900MW către Serbia, Ungaria, Bulgaria. Restul – aprox. 600MW – sunt către Republica Moldova.
Conexiunea cu Republica Moldova este aproape unidirecțională – România e exportator de energie peste Prut, deci nu se bazează pe eventuale importuri din țara vecină.
În 2024, România a încheiat anul ca importator net de energie electrică. A fost un an cu o producție slabă în centralele hidro – din cauza secetei – și în cele eoliene. Exporturile de energie electrică au totalizat 10,8 TWh, în timp ce importurile au ajuns la 13,8 TWh, rezultând un deficit comercial de 3 TWh.
Anul trecut, importurile României, în funcție de conexiunea prin care s-a făcut importul au fost pe relația:
- Ungaria : 6,09 TWh
- Bulgaria : 4,93 TWh
- Serbia : 2,5 TWh
- Ucraina : 79 GWh
- Moldova : 188 GWh.
Nici 2025 nu va fi diferit, spune Dumitru Chisăliță.
„În primele nouă luni, am avut dublu importuri de energie electrică față de 2024. Deocamdată, nu se pune problema lipsei de surse pentru import. Este adevărat că această situație vine cu costuri mai mari la energie electrică, dar nu ar trebui să afecteze siguranța aprovizionării”, crede el.
Noroc că a scăzut consumul
Faptul că avem această problemă legată de cantitatea de energie electrică este deranjant, pentru că România are unul dintre cele mai mici consumuri de energie electrică pe cap de locuitor, spune Ciprian Cherciu.
Ciprian Cherciu - expert în energie
„Cetățenii au consumat puțin, au făcut economie cât s-a putut; un consum mai mic decât cel de acum nu este normal. Dacă am fi fost ca alte țări europene care se încălzesc, de exemplu, cu energie electrică, am fi avut probleme foarte serioase. Din păcate, în România foarte multe locuințe încă se încălzesc cu lemne”, explică el.
Scăderea consumului e confirmată și de statisticile europene. Potrivit Eurostat, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de consum de energie electrică în gospodării pe cap de locuitor din UE – sub 1 MWh per locuitor în 2023. Media europeană a fost în 2023 de 2,7 MWh per persoană.
Problema României nu este consumul, ci producția scăzută de energie, adaugă Ciprian Cherciu.
Iar scăderea consumului ajută România să treacă iarna cu capacitățile pe care le are, crede Dumitru Chisăliță. O iarnă fără evenimente extreme.
„Cred că va fi o trecere normală, exceptând anumite episoade excepționale, cum ar fi perioade de ger extrem, furtuni, vortexuri polare sau orice alt fenomen care, la rândul său, poate genera situații extreme. Nu anticipez probleme nici pe partea de gaze, nici pe partea de energie electrică. Consumurile au scăzut mult și resursele disponibile sunt la niveluri acceptabile”, explică el.
Dependența de importuri rămâne o soluție riscantă cred amândoi specialiștii în energie consultați de Europa Liberă.
„Vă dați seama că în momentul în care nu mai ai în curtea ta, în pivniță, niște produse, chiar dacă vecinul tău te asigură că va aduce și va aproviziona corespunzător, e un risc mai mare”, explică Dumitru Chisăliță.
2026, un an crucial
În 2026, România ar trebui să se pregătească pentru 2027, an în care unul dintre reactoarele de la Cernavodă va fi închis pentru modernizare. „Înseamnă cam 10% din capacitatea de producție de energie a României”, spune Ciprian Cherciu.
Iar în august, va fi din nou decizia Comisiei Europene dacă centralele pe cărbune care au primit o extindere a termenului de viață vor mai funcționa.
Consumul, teoretic, va crește în următorii ani, odată cu electrificarea transportului și încălzirii, spune Ciprian Cherciu.
Ce trebuie să facă România?
„Este imposibil să construim hidrocentrale sau reactoare rapid, deci soluția este dezvoltarea energiei regenerabile și stocare. Interconectarea, dezvoltarea regenerabilelor și stocarea sunt cele trei direcții principale”, crede Ciprian Cherciu.
Să termine proiectele actuale, spune Dumitru Chisăliță, care vor aduce mai multă siguranță în Sistemul Energetic Național.
„Mintia este destul de avansată. Asta înseamnă că sunt șanse mari ca acolo să se finalizeze cel puțin prima parte, pentru că au fost două etape de finalizare. În ceea ce privește celelalte capacități pe solar și vânt, da, probabil că vor fi puse în funcțiune, pentru că sunt destul de mult întârziate pe această linie”, spune el.
Dar că, odată cu intrarea în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie „verde”, va crește și defazajul între momentul producerii și consumul energiei electrice, adaugă Dumitru Chisăliță.
„Stocare în capacități mari, stocare la prosumatori care ar putea să reducă presiunea pe sistem”, crede Ciprian Cherciu. „Noi oscilăm între a nu avea suficientă energie electrică iarnă, cu prea multă vara. Stocarea ar rezolva această oscilație”, explică el.
„Sistemul energetic german a devenit mai rezilient datorită instalării unui număr foarte mare de sisteme de stocare în baterii. În Spania, după blackout-ul major, soluția a fost instalarea unor capacități de stocare în baterii.
Vedem această soluție aplicată în multe state europene, iar după trei ani de situații dificile în energie aceste măsuri au devenit esențiale”, mai spune Ciprian Cherciu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.