Vara liberalizării noastre. Cu cât cresc facturile după 1 iulie 

Ana Ionescu, contabilă, și soțul ei, electrician, trăiesc la Giurgiu, într-un apartament cu trei camere împreună cu cei doi copii ai lor. Câștigă împreună puțin peste 8.000 lei net.

Sunt abonați la Engie România și la gaze, și la energie electrică. Ultima factură de energie electrică, pe care au primit-o, în mai, a fost de 104 lei, la un consum de 130 KWh. Au primit scrisoare de înștiințare de la firmă cu noul preț al energiei electrice începând cu 1 iulie: 1,44 lei/kWh. Ceea ce înseamnă că, la același consum, factura pentru luna iulie ar urma să fie de aproximativ 187 de lei.

Au început deja să caute în ofertele celorlalți furnizori oferte mai bune.

Factura la energia electrică nu e singura grijă a familiei Ionescu. Ci și coșul zilnic.

Familia cheltuia cam 2.500-3.000 de lei în fiecare lună pentru mâncare. Și, dacă alimentele se vor scumpi cu 20-25%, așa cum se preconizează după eliminarea plafonării la adaosul comercial, înseamnă că, din iulie, mâncarea ar putea ajunge până la 3.750 de lei pe lună.

Cei doi mai au și o mașină, din 2017. Până acum au plătit aproximativ 950 de lei asigurarea obligatorie, dar se tem că prețul va crește după eliminarea plafonării impuse de Auoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Au citit în presă că ar putea plăti cu până la 40% mai mult.

Când au tras linie și au adunat, soții Ionescu au ajuns la concluzia că, din iulie-august, se vor descurca mult mai greu cu banii decât au făcut-o până acum. Iar pe listă au pus doar ce știu sigur că va costa mai mult. Ei sunt convinși însă că toate se vor scumpi când noile facturi la energie vor ajunge și la producătorii de bunuri sau servicii.

Cronologia unei măsuri temporare care a durat aproape cinci ani

Pe 1 ianuarie 2021, România a liberalizat oficial piața energiei electrice pentru consumatorii casnici.

Decizia a urmat liberalizării pieței gazelor naturale, care intrase în vigoare cu jumătate de an mai devreme, pe 1 iulie 2020. Liberalizarea a fost impusă de alinierea la regulile Uniunii Europene, dar a fost necesară și pentru stimularea concurenței și atragerea de investiții. Pentru mulți, efectul imediat a fost o explozie a facturilor și o avalanșă de termeni tehnici imposibil de descifrat.

Contor de energie electrică, imagine generică

Ce a însemnat, de fapt, liberalizarea?

Până în 2020–2021, prețurile la curent și gaze pentru populație erau reglementate de stat prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Prin urmare, furnizorii nu puteau vinde energie electrică sau gaze decât cu tarife stabilite administrativ, chiar dacă prețurile pe piața angro variau.

După liberalizare, prețurile nu au mai fost fixate de stat, ci de piață. Furnizorii și-au stabilit liber prețurile, iar consumatorii trebuiau să aleagă dintre ofertele disponibile. Teoretic, acest mecanism ar fi trebuit să conducă la o piață concurențială, cu tarife mai avantajoase pentru clienți. În practică, lucrurile au fost mult mai complicate.

Ce s-a întâmplat după liberalizare?

La scurt timp după eliminarea prețurilor reglementate, prețurile au început să crească – un fenomen cauzat de mecanismele de piață liberă și de contextul internațional.

Mulți consumatori nu au știut că trebuie să-și schimbe contractul sau furnizorul, iar cei care au rămas cu serviciul universal au fost adesea taxați la prețuri mai mari.

În octombrie 2021, statul intervine din nou. Guvernul Cîțu decide compensarea facturilor populației.

Pe 1 februarie 2022, guvernul introduce o schemă de plafonare a prețurilor prin stabilește un preț de referință pentru gaze și energie electrică, în funcție de consum, pentru consumatori casnici, iar diferența față de prețul real urma să fie plătită de la bugetul statului.

După izbucnirea războiului din Ucraina, în februarie 2022, criza energetică la nivel european se adâncește, iar statul român introduce, în martie același an, o schemă de compensare energetică și pentru firme.

Măsura a fost prelungită de mai multe ori și va ieși din vigoare pentru energia electrică abia pe 1 iulie 2025, iar pentru gaze anul viitor, pe 31 martie 2026.

De la o piață liberă s-a revenit practic la o formă de control parțial al prețurilor – o măsură de criză care continuă, în parte, și astăzi.

„Această schemă de plafonare-compensare, dincolo de toate informațiile false, a asigurat românilor al patrulea cel mai mic preț la gaze naturale din UE și al cincilea cel mai mic preț la energie electrică pentru consumatorii casnici. Aceste date sunt corecte și provin de la Eurostat”, evalueaza ministrul Energiei, Sebastian Burduja, măsura compensării.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Cât a costat compensarea energiei electrice?

Peste 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro) costă bugetul statului compensarea energiei electrice și gazelor în cei trei ani de când a fost introdusă plafonarea prețurilor la energia electrică - aproximativ 1,7% din PIB-ul României pe 2024.

Furnizorii salută ridicarea plafonării, dar se plâng că nu și-au primit banii de la Guvern

Suma menționată mai sus, 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro), este cea care, teoretic, ar fi trebuit să ajungă în conturile firmelor de distribuție. Practic însă, marii distribuitori se plâng de întârzieri ale plăților care le afectează activitatea.

„Schema de plafonare a prețurilor la energie nu poate fi susținută pe o perioadă nedefinită și și-a dovedit deja limitele, afectând grav stabilitatea financiară a furnizorilor. Furnizorii, cei care au prefinanțat această schemă, s-au îndatorat puternic la bănci pentru a-și putea desfășura activitatea în condiții normale”, transmite E.ON la solicitarea Europa Liberă.

E.ON Energie România, membră a Grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate şi soluţii energetice, având un portofoliu format din circa 3,5 milioane de clienţi, atât rezidenţiali, cât şi companii şi municipalităţi. Grupul E.ON este unul dintre liderii pieței de energie din România, cu o prezență consolidată de-a lungul a 20 de ani.

„Avem de recuperat de la stat peste 427 milioane de lei aferente anului 2024. Cu acești bani, spre exemplu, putem să asigurăm aproape jumătate din stocul de gaz pentru clienții noștri în următorul sezon rece. De aceea, în perioada următoare este nevoie, în primul rând, ca statul să asigure și să ramburseze fără întârzieri toate sumele datorate furnizorilor”, mai afirmă E.ON.

Iar măsura liberalizării pieței de energie e considerată de companie o reașezare a pieței pe „o bază sănătoasă care va stimula competiția, inovația și investițiile, aducând astfel clienților cele mai bune oferte posibile”.

Și PPC, un alt mare furnizor de energie, consideră că sistemul actual de compensare nu trebuie continuat pentru că „furnizorii achiziționează energie în condiții de piață liberă, dar o vând la prețuri plafonate, sub costurile de achiziție”.

PPC România este unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică și gaze naturale din țară, deservind aproximativ 3,1 milioane de clienți. Această companie a preluat operațiunile Enel din România în octombrie 2023, consolidându-și astfel poziția pe piața energetică românească.

Compania se plânge, și ea, de întârzierea rambursării valorii compensărilor.

„Această situație a dus la supra-îndatorarea furnizorilor, întrucât rambursările din partea statului întârzie cu circa un an.

În plus, furnizorii sunt criticați pe nedrept pentru creșterea prețurilor, deși nu au control asupra acestora. Micii furnizori sunt cei mai afectați, iar multe exemple publice arată cum aceștia sunt forțați să renunțe la portofoliul de clienți”, comunică PPC la solicitarea Europa Liberă România.

PPC mai critică și lipsa de ofertă de energie de pe piața angro. România nu produce suficient.

„În privința pieței de energie, am avertizat în repetate rânduri că lipsa lichidității pe piața angro poate genera riscuri și implicații pentru clienți. Pe scurt, furnizorii doresc să achiziționeze energie electrică, dar aceasta nu este disponibilă pentru vânzare, din cauza deficitului de capacități de producție de energie din România”, afirmă reprezentantul PPC.

Compania cere „reglementări care să faciliteze creșterea volumului de producție și vânzare de energie” deoarece „doar o piață reglementată pe principii corecte poate oferi energie la prețuri echitabile, sprijinind bunăstarea și o economie competitivă pe termen lung”.

Cât va costa energia electrică de la 1 iulie?

Plafonarea prețurilor la energie introdusă în 2022 va fi eliminată.

Potrivit noilor reglementări ANRE, clienții casnici vor trece integral pe piața liberă. În prezent, un kWh costă între 0,68 și 1,30 lei, în funcție de furnizor și de contract. Cei care nu își aleg activ un furnizor riscă să ajungă în „serviciul universal”, unde tarifele pot fi chiar mai mari decât media pieței.

Cei mai mari furnizori – Enel, E.ON, Hidroelectrica, Electrica Furnizare – au început deja să trimită oferte clienților. Prețurile variază între 0,68 și 1,30 lei/kWh.

„Procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică este gratuit, nu implică modificări de ordin tehnic, iar alegerea furnizorului nu este condiționată geografic. Orice client final poate contracta energie electrică de la oricare dintre furnizorii licențiați activi pe teritoriul României, indiferent de județul în care se află. Astfel, nu există o listă cu furnizori specifici unui județ sau unei zone, întrucât serviciul este național și concurențial. Piaţa concurenţiala este dinamică, iar preţurile şi clauzele contractuale variază în funcţie de oferta aleasă de clientul final.

Pentru a consulta ofertele de energie electrică disponibile, recomandăm utilizarea Comparatorului ofertelor-tip de furnizare a energiei electrice, disponibil la adresa: https://posf.ro/comparator?comparatorType=electric.

Prin selectarea valorilor corespunzătoare în câmpurile „Județ” și „Data de la care se aplică oferta”, puteți genera o listă actualizată cu ofertele valabile, inclusiv cele care intră în vigoare de la 1 iulie 2025. Câmpul „Județ” este necesar pentru calculul tarifului de distribuție aferent zonei de reședință. Pentru o listă completă și personalizată de oferte, se recomandă completarea tuturor câmpurilor disponibile în platformă. În plus, pentru o utilizare eficientă a comparatorului, ANRE pune la dispoziție ghiduri și tutoriale în secțiunea dedicată de pe site”, a transmis ANRE, la solicitarea Europa Liberă.

Din datele disponibile pe site-ul ANRE, este clar că ofertele furnizorilor diferă. Sunt mai multe situații, în funcție de consum.

„Pentru energie electrică, cei care consumă peste 300 kWh lunar nu ar trebui să simtă o creștere semnificativă. Dimpotrivă, dacă aleg un furnizor competitiv, pot chiar să observe o ușoară scădere în factură. În cazul celor care beneficiază de prețul plafonat de 0,68 lei/kWh, deci consumatori sub 100 kWh pe lună, putem vorbi de o posibilă – chiar probabilă – creștere. Dar aceștia se vor încadra, cel mai probabil, în categoria consumatorilor vulnerabili”, spune pentru Europa Liberă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Pentru consumatorul casnic, reîncepe vânătoarea ofertelor, la fel ca în anul liberalizării. Consumatorii trebuie să înțeleagă ce le oferă furnizorii, care sunt termenii contractelor și să aleagă cea mai bună variantă pentru ei.

Dacă nu-și vor alege un furnizor de pe piața liberă, vor fi trecuți automat într-un „serviciu universal” – cel mai scump.

Mai rămân categorii de consumatori protejați?

În România, potrivit datelor ANRE, există aproximativ 4 milioane de clienți casnici cu un consum lunar foarte redus – o medie de 43 kWh pe lună.

„Aceștia plătesc în prezent aproximativ 29 de lei lunar, probabil că vor plăti aproximativ dublu. Pentru unii, chiar și 30 de lei în plus pe lună, sau un leu pe zi, poate însemna o sumă dificil de suportat.

Pentru aceștia, vom acorda cu siguranță un card de energie sau o sumă lunară care să acopere aceste costuri. Și nu doar lor, ci tuturor celor care se vor încadra în această categorie, pe baza unor criterii care urmează a fi stabilite de Ministerul Muncii. Noi am propus deja câteva variante orientative”, explică ministrul Energiei cum ar putea funcționa o viitoare măsură de protecție a consumatorilor vulnerabili.

Și furnizorii de energie cred ca pentru anumite categorii de consumatori e necesar sprijinul statului.

„Eliminarea schemei de compensare poate fi considerată o decizie corectă din perspectivă economică, dacă este însoțită de măsuri țintite și bine gândite pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Compensarea generalizată, aplicată tuturor consumatorilor, indiferent de venit sau consum, nu este sustenabilă pe termen mediu și lung. Ceea este important este ca acele categorii vulnerabile de consumatori să fie definite și protejate prin lege”, transmite Engie România, la solicitarea Europa Liberă România.

ENGIE România este parte a grupului internațional ENGIE, cu sediul în Franța. Compania este prezentă pe piața românească din 2005 și oferă servicii de: furnizare de gaze naturale, furnizare de energie electrică, servicii energetice (verificări tehnice, mentenanță, soluții pentru eficiență energetică), producție de energie regenerabilă.

Conform datelor oficiale raportate la 31 decembrie 2024, ENGIE România deservește peste 2.153.000 de clienți de gaze naturale, peste 162.000 de clienți de energie electrică, peste 845.000 de clienți pentru servicii energetice.

Schema de plafonare a fost o măsură excepțională, aplicată într-un context excepțional. Pe termen lung, însă, un mecanism de compensare țintit este absolut necesar pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, consideră compania.

Doar că, în acest moment, în România un nou Guvern e pe cale să fie format. Iar decizia unei noi măsuri de compensare va fi, cel mai probabil, în sarcina noului Executiv. Actualul ministru al Energiei crede că o astfel de schemă de compensare pentru categoriile vulnerabile trebuie să fie pe masa oricui va conduce România.

Cazul Hidroelectrica - cel mai mic preț de pe piață

„Cel mai important lucru este să își aleagă cu mare grijă furnizorul. Am văzut și în ultima perioadă, dar și în anul anterior, tot felul de oferte neserioase din partea unor furnizori care pare că au vrut să scape de clienți, pur și simplu”, îi sfătuiește ministrul Sebastian Burduja pe români.

Famlia Ionescu din Giurgiu a studiat deja piața și a ajuns la concluzia că cel mai mic preț e cel oferit de Hidroelectrica. Și a decis că va fi următorul lor furnizor de energie.

Compania de stat Hidroelectrica are, în acest moment, cea mai mică ofertă de pe piață pentru energia electrică, valabil după 1 iulie - în jur de 1,1 lei/KWh.

Întrebarea logică care se pune este dacă sute de mii de consumatori din România decid la fel, îi poate prelua Hidroelectrica pe toți?

Hidroelectrica este o companie de stat românească, listată la Bursa de Valori București (BVB). La jumătatea anului 2024, Hidroelectrica furniza energie electrică către aproximativ 591.000 de clienți.

„Au un răgaz de timp să-și ajusteze politicile de achiziție de energie electrică, să caute aceste cantități, să facă un coș de prețuri la care să oferteze, de asemenea, la un preț competitiv. Mi-aș dori un rol pregnant pentru Hidroelectrica, pentru că, repet, a avut un efect benefic, din punctul meu de vedere, asupra pieței de furnizare”, crede ministrul Sebastian Burduja.

Oficialii companiei speră însă să nu mai atragă mulți consumatori, odată cu liberalizarea pieței.

„Avem cel mai mic preț anunțat de la 1 iulie. Sperăm să nu avem o presiune extraordinară asupra migrării clienților către Hidroelectrica. În niciun caz nu putem să preluăm toți clienții casnici din România, nu ne dorim acest lucru, nu ne dorim să producem perturbații concurențiale masive celorlalți jucători. Avem nevoie de toți producătorii, toți furnizorii și toți distribuitorii, pentru a crea politici comune pentru consumatorii din România”, a declarat directorul financiar al companiei, Marian Fetița, în conferința Energy Expo, care a avut loc la mijlocul lunii mai, citat de Hotnews.ro.

Piața alimentelor: prețuri în creștere după 1 iulie

De aproape doi ani, 14 produse esențiale au adaos comercial plafonat: făina, uleiul, laptele, carnea de pui și porc, ouăle, zahărul etc. Măsura a ajutat la temperarea inflației, dar a fost criticată de marii producători și de retaileri.

Lista alimentelor de bază la care adaosul comercial a fost plafonat.

Și această măsură excepțională a fost concepută ca o soluție temporară pentru a proteja consumatorii și a stabiliza piața și a fost prelungită de mai multe ori.

De la 1 iulie, această limitare dispare. Specialiștii estimează creșteri de prețuri de la 10 până la 25%, în funcție de produs.

Asociațiile marilor retaileri și guvernul au agreat să nu continue măsura. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), plafonarea a contribuit, în 2023 și 2024, la temperarea inflației, dar producătorii au reclamat pierderi.

După 1 iulie, prețurile vor fi din nou stabilite liber. Specialiștii estimează creșteri între 10–25% la făină, ulei, carne de pui și lapte, în funcție de sezon și de lanțul de distribuție. Dar care nu sunt neapărat cauzate de eliminarea plafonării adaosului comercial.

„Eliminarea plafonării nu reprezintă cauza principală care să conducă la creșteri de prețuri. La produsele care au fost plafonate, prețurile vor reveni la valoarea lor reală. Din păcate, alte măsuri luate de Guvern în ultimul an contribuie la scumpiri”, spune Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentara - Sindalimenta, pentru Europa Liberă.

Iar măsura aplicată de Guvern a afectat diferit procesatorii și comercianții. „Procesatorul nu crește arbitrar prețurile. Lucrurile stau diferit în cazul comerciantului: el a plafonat prețul produselor din Ordonanță, dar, în același timp, a crescut prețurile la celelalte produse. Comercianții nu au avut pierderi semnificative în perioada cu prețuri plafonate, în timp ce procesatorii au înregistrat pierderi notabile”, explică Dragoș Frumosu.

Reprezentantul producătorilor din industria alimentară crede că guvernanții ar trebui să ia în calcul alte cauze care duc la creșterea prețurilor alimentelor.

„Eliminarea facilităților fiscale din salariile angajaților, costuri suplimentare pentru angajatori, creșterea salariului minim în timp ce taxele rămân neschimbate, deprecierea cursului valutar, majorarea prețului energiei electrice, importurile masive de cereale și alimente din Ucraina etc. Toate acestea se reflectă în prețurile finale. Importăm 80% din necesarul de carne de porc”, argumentează Dragoș Frumosu.

Până la 1 iulie, adaosul comercial la o serie de alimente considerate de bază este plafonat.

Președintele Sindalimenta atrage atenția că o posibilă creștere a TVA-ului, a altor taxe plus inflația pot duce la un colaps al industriei în România, odată cu creștere prețurilor la alimente.

„Industria este conștientă că o scumpire nejustificată, în acest context economic, duce la scăderea vânzărilor. Asta poate însemna pierderi mari, concedieri sau chiar închiderea companiilor care nu vor rezista. Vom vedea tot mai multe produse din import pe rafturile magazinelor. Câștigurile mai mari le are comerciantul. Cine verifică profitul real și cât exportă din el? Încep să cred că asta se dorește, când toate măsurile par îndreptate împotriva fermierului și producătorului român”, concluzionează el.

Și estimează o majorare a costului alimentelor de minimum 10%.

RCA: revenire la piața liberă, prime mai mari pentru tineri și cei cu daune

După ieșirea Euroins din piață (în martie 2023), a existat riscul ca asigurătorii rămași să crească semnificativ tarifele RCA, deoarece concurența scăzuse și cererea s-a redistribuit rapid.

Autoritatea pentru Supraghere Financiară (ASF) a intervenit pentru a evita o explozie a prețurilor, mai ales în contextul în care o situație similară avusese loc și după falimentul City Insurance (septembrie 2021).

Euroins România a fost unul dintre cei mai mari asigurători de pe piața RCA din România, cu aproximativ 2,76 milioane de polițe RCA active la începutul anului 2023, reprezentând circa 33% din piață.

În martie 2023, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a retras autorizația de funcționare a companiei din cauza unui deficit de capital de solvabilitate de 2,2 miliarde de lei și a unui deficit de capital minim de 1,75 miliarde de lei. Falimentul Euroins a afectat direct milioane de șoferi români.

Până la 31 decembrie 2024, Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a înregistrat peste 500.000 de cereri de despăgubire pentru falimentele Euroins și City Insurance, dintre care 45.071 de plăți, în valoare de 455,6 milioane de lei, au fost efectuate pentru Euroins.

ASF a propus înghețarea temporară a tarifelor RCA la nivelul celor practicate de companiile de asigurări pe 28 februarie 2023. Măsura a fost aprobată printr-o hotărâre a Guvernului României și s-a aplicat inițial pentru o perioadă de 6 luni. Apoi s-a prelungit prin acte legislative succesive până la 30 iunie 2025.

Ordinul a inclus un tabel detaliat cu tarife maxime de primă pentru diferite categorii (autoturisme sub 1.600 cm³, peste 2.000 cm³, motociclete, camioane etc.), în funcție de vârstă și capacitate cilindrică.

Asigurătorii nu au avut voie să vândă polițe RCA cu tarife peste plafoanele stabilite. În plus, au fost reglementate și comisioanele de intermediere, pentru a nu permite creșterea indirectă a prețului prin adaosuri comerciale mari.

De la 1 iulie, toate aceste restricții vor dispărea.

Experții spun că nu pot evalua cum va reacționa piața de RCA după ridicarea plafonărilor, la 1 iulie.

Cum va evolua piața?

Greu de spus, crede Mădălin Roșu, președinte Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR). Și adaugă că orice cifre vehiculate în spațiul public privind posibila creștere a valorii polițelor RCA sunt simple speculații fără fundament.

„Probabil un asigurător va crește prețurile, altul va intra pe niște segmente cu prețuri mai avantajoase. E foarte greu să spui că, în medie, vor crește”, spune el.

„Fiecare asigurător are propriul istoric și propriile statistici. Primele de asigurare reflectă daunele plătite sau estimate plus diverse taxe. Dacă rezultatele financiare au fost bune, prețurile pot stagna sau chiar scădea pe anumite segmente. Dacă nu, pot crește. Dar să vină cineva și să spună sigur că prețurile vor crește sau vor scădea cu un anumit procent e imposibil”, spune Mădălin Roșu, pentru Europa Liberă.

Mădălin Roșu este președintele Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România.

La fel ca și în cazul energiei electrice sau alimentelor, cei interesați trebuie să fie atenți când își aleg asiguratorul. Prețul nu trebuie să fie factorul determinant în decizie, spune Mădălin Roșu.

„Ce trebuie să înțelegem este că nu plătim o taxă, nu cumpărăm o vinietă. Cumpărăm protecție. Iar protecția are un preț – mai mic sau mai mare, dar trebuie să ne asigure că, atunci când se întâmplă un accident, nu avem nicio grijă. Cineva preia responsabilitatea pe care noi oricum o avem”, explică el.

De aceea, în momentul în care au nevoie de o poliță RCA, proprietarii mașinilor trebuie să caute cea mai bună ofertă, cea care le oferă cea mai mai siguranță.

„Uitați-vă ce se întâmplă acum la Fondul de Garantare: sunt multe victime care încearcă să-și recupereze banii pentru că s-au dus după cel mai mic preț. Eu trebuie să mă uit la protecția pe care o oferă polița – în primul rând celor apropiati mie care se deplaseaza în masină ca pasageri, și pe care-i pot vătăma în eventualitatea unui accident de care mă pot face vinovat”, spune Mădălin Roșu care ar trebui să fie criteriul cel mai important în selecția unui asigurator.

Și la fel de importantă este, în opinia sa, „stabilitatea companiei”.

Iar dacă pentru un om obișnuit astfel de informații pot fi greu de verificat personal, există instituția agentului, consultantului sau brokerului de asigurări.

„El trebuie să spună clar: ce avantaje iti da fiecare tip de poliță sau ce riscuri. Toate acestea trebuie discutate la momentul ofertei”, explică Mădălin Roșu.

Sfaturi pentru facturi mai mici

Pentru energie:

• compară ofertele de pe comparatorul oficial ANRE (www.anre.ro);
• citește cu atenție condițiile contractuale (perioadă, penalități, preț fix/variabil);
• evită serviciul universal – este cel mai scump.

Sfaturi pentru reducerea consumului de energie electrică:

• becurile LED consumă de până la 5 ori mai puțin decât cele clasice. Chiar dacă necesită o investiție inițială mai mare, aceasta se amortizează în câteva luni, pentru că aproximativ 30% din consumul unei locuințe este reprezentat de iluminat;
• electrocasnicele lăsate în priză sau în stand-by consumă energie. Până la 10% din consumul lunar poate fi economisit doar prin simpla acțiune de a scoate din priză electrocasnicele care nu sunt folosite;
• 25% din consumul de energie electrică este determinat de folosirea aparatului de aer condiționat, pe timpul verii. Fiecare grad în plus setat pe aparatul tău de aer condiționat poate reduce consumul cu până la 6%. Mai multe sfaturi practice se pot regăsi pe engie.ro.

Pentru alimente:

• cumpărături planificate, liste, comparații între magazine;
• atenție la promoții.

Pentru RCA:

• folosește comparatoare online (ex: rca-ieftin.ro, asfromania.ro);
• caută reduceri de la brokeri și negociază direct cu asigurătorul;
• evită întârzierile – polița expirată aduce amenzi și riscuri.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.