UE are în continuare întrebări cu privire la Ucraina, în ciuda schimbării de poziție a lui Zelenski în privința legii anticorupție

Uniunea Europeană a răsuflat ușurată după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o schimbare radicală de poziție săptămâna aceasta cu privire la legislația care ar fi limitat independența a două agenții cheie de combatere a corupției.

Rămân însă întrebări și speculații cu privire la ce a declanșat această schimbare, ce spune ea despre clasa conducătoare de la Kiev și cum va afecta șansele țării devastate de război de a adera la blocul comunitar.

Pe 22 iulie, Zelenski a semnat un proiect de lege aprobat de parlament care plasa Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Special Anticorupție (SAPO) sub auspiciile Procurorului General, o funcție numită de președinte.

În câteva ore, ucrainenii, în ciuda atacurilor aeriene rusești din cursul zilei, au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acestei măsuri, care, potrivit criticilor, a eliminat independența instituțiilor într-o țară care cunoaște de mult timp corupția profundă.

Răspunsul a venit imediat și din partea Bruxelles-ului, care a criticat parlamentul și pe președintele ucrainean pentru adoptarea în grabă a legislației.

Îți mai recomandăm Sprijinul Chinei pentru Rusia este tot mai vizibil. Ucraina nu-l mai poate ignora

Atât președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și președintele Consiliului European, Antonio Costa, l-au sunat pe Zelenski pentru a-i cere explicații și a-și exprima „îngrijorarea profundă”.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a scris într-o postare pe X că „organisme independente precum NABU și SAPO sunt esențiale pentru parcursul Ucrainei către UE”.

După două zile, Zelenski și-a schimbat radical poziția, propunând o nouă legislație care ar inversa cursul și ar asigura independența NABU și SAPO.

Dar răul era deja făcut.

Vorbind sub condiția anonimatului, un diplomat a spus că Zelenski „a reușit să se împuște singur în picior fără niciun motiv aparent”, deoarece a dat muniție din belșug celor mulți din blocul de 27 de națiuni care susțin că Kievul este pur și simplu corupt fără speranță.

Protestele continuă în Ucraina, în timp ce Zelenski schimbă cursul legii anticorupție

Un altul a remarcat că se pare că Ucraina s-a întors brusc în era fostului președinte Viktor Ianukovici, care a luptat constant pentru a controla sistemul judiciar.

Ianukovici a fost îndepărtat de la putere în 2014 în timpul protestelor Maidan, declanșate de decizia sa de a nu semna un acord de asociere politică și de liber schimb cu UE, alegând în schimb relații mai strânse cu Moscova.

Nemulțumirile față de rollercoaster-ul legislativ din această săptămână au fost îndreptate și împotriva șefului de cabinet al lui Zelenski, Andrei Iermak, o figură puternică, dar profund polarizantă în cercurile europene.

Surse au afirmat că persistă întrebări dacă aceasta era de fapt „adevărata față” a lui Zelenski și a anturajului său, având în vedere că mulți oficiali au temeri de multă vreme cu privire la ceea ce ei numesc „tendințele sale de a dori să centralizeze puterea”.

Zelenski a recunoscut că demonstrațiile din țară, prima manifestare de acest fel împotriva guvernului de când Rusia a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022, l-au făcut să se răzgândească.

Oficialii UE au considerat această schimbare ca fiind pozitivă, semnalând o societate civilă sănătoasă și puternică, care a evidențiat și credibilitatea democratică a lui Zelenski în contrast cu regresul considerabil observat recent, de exemplu, în Georgia.

Îți mai recomandăm Agențiile anticorupție din Ucraina spun că noul proiect de lege al președintelui Zelenski le restabilește independența

Se pare că presiunea din partea Bruxelles-ului ar fi contribuit, de asemenea, la decizia lui Zelenski.

Totul era pe masă, recunoaște un oficial, iar blocul a făcut acest lucru cunoscut.

Asta ar însemna înghețarea unei părți din miliardele de euro pe care UE le furnizează Ucrainei în mod regulat. O mare parte din aceste fonduri sunt condiționate de eforturile de reformă, în special în ceea ce privește sistemul judiciar.

Liberalizarea vizelor

Unul dintre criteriile de referință pentru ca Ucraina să obțină liberalizarea vizelor pentru blocul comunitar în 2017 a fost înființarea NABU. Deși nimeni nu a sugerat în mod deschis suspendarea liberalizării vizelor, așa cum se discută în prezent în cazul Tbilisi, amenințarea de a lua în considerare această măsură a fost suficientă pentru a agita Kievul.

Apoi a existat problema delicată a separării Ucrainei de Moldova, permițând acesteia din urmă să continue singură procesul de aderare la UE. Aceasta ar fi o lovitură grea pentru Ucraina, având în vedere că până acum cele două țări s-au apropiat de aderare mână în mână.

Discuția despre acest subiect a început la Bruxelles în primăvară, Ungaria fiind reticentă în a da undă verde Kievului pentru a începe negocierile de aderare.

Ideea era foarte actuală înainte de ultimele evoluții din Ucraina, iar oficialii UE au indicat pentru Europa Liberă că ar putea fi readusă în discuție la începutul lunii septembrie, cu scopul de a da un impuls guvernului pro-UE din Moldova înainte de alegerile parlamentare cruciale din aceeași lună.

Faptul că Ungaria pare să nu-și schimbe poziția cu privire la această chestiune înainte de alegerile naționale din aprilie anul viitor a făcut ca problema să devină și mai urgentă.

Multe state membre ale UE consideră că această decuplare ar fi nedreaptă, deoarece ar însemna, în esență, să cedeze „șantajului” Budapestei.

Cu toate acestea, unii diplomați au recunoscut că ultimele evenimente le-au slăbit argumentele, indiferent de retragerea ulterioară a Ucrainei.

Subliniind divergențele dintre cele două țări, în aceeași zi în care parlamentul ucrainean a aprobat controversata lege, poliția greacă l-a arestat pe oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, probabil cel mai căutat om din țară.

Fost politician și unul dintre cei mai bogați oameni din Moldova, Plahotniuc este presupus a fi creierul din spatele furtului de 1 miliard de dolari din Chișinău în urmă cu un deceniu – acuzație pe care el o neagă.

Îți mai recomandăm Bătaie pe extrădarea lui Plahotniuc. Îl vor și Rusia și Moldova

În acest moment, eforturile Moldovei și Ucrainei de a combate corupția nu ar putea fi mai contrastante în ochii unor persoane din Bruxelles.

Interesant este că la Bruxelles există sentimentul că frustrarea Ucrainei față de veto-ul Ungariei și incapacitatea blocului de a face față acestei situații l-ar fi putut determina pe Zelenskiy să acorde mai puțină importanță „obsesiei” UE pentru corupție.

Circulă zvonuri că mai mulți lideri ai blocului i-au spus la o conferință recentă la Roma că ar trebui să fie pregătit să accepte că Moldova ar putea depăși Ucraina.

Acest lucru, împreună cu atenția redusă acordată acestei probleme de către noua administrație americană, i-a dat ocazia să se ocupe de probleme vechi, cum ar fi oficialii anticorupție enervanți, au declarat surse diplomatice.

Este posibil să fi exagerat în această ocazie sau să fi dezvăluit acest lucru. În orice caz, UE a luat notă.

Articol preluat de pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.