Pe scurt
- Liderii UE au încheiat prima zi a summitului informal de la Copenhaga, miercuri, 1 octombrie 2025, cu un consens general asupra necesității de a întări apărarea continentului împotriva amenințărilor rusești.
- Au fost însă divergențe importante între țări, legate de cum să se facă acest lucru.
- Astăzi are loc un summit al Comunității Politice Europene (CPE), în care se vor discuta în principal sprijinul acordat Ucrainei și migrația.
- Președintele Nicușor Dan prezintă mecanismele de manipulare electorală online documentate pentru alegerile prezidențiale din 2024.
Discuțiile de la Copenhaga, găzduite de prim-ministrul danez Mette Frederiksen, au avut loc după incidentele recente, în care aparate de zbor rusești au intrat în spațiul aerian au unor țări ca Danemarca, Polonia, România și Norvegia. Aceste intruziuni au accelerat dezbaterile despre un așa-numit „zid anti-drone”, propus de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În prima zi a summitului, liderii au fost de acord cu menținerea eforturilor de consolidare a capacităților anti-drone și utilizarea activelor rusești înghețate în valoare de 140 de miliarde de euro pentru a finanța un împrumut major către Ucraina.
„Europa trebuie să fie capabilă să se apere”, a spus Mette Frederiksen după discuții.
„Trebuie să ne consolidăm producţia de drone şi capacităţile anti-drone, iar acest lucru include crearea unei reţele europene de măsuri anti-drone care să poată proteja şi, desigur, neutraliza intruziunile din exterior”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a insistat că prioritar este estul Europei, dar a precizat că inițiativa ar servi întregului continent.
„Rusia încearcă să ne testeze. Dar Rusia încearcă, de asemenea, să semene diviziune şi anxietate în societăţile noastre. Nu vom permite acest lucru”, a spus von der Leyen.
Reprezentanții țărilor din estul Europei au susținut proiectul zidului de drone.
Premierul Letonii, Evika Silina (S) și președintele lituanian Gitanas Nauseda (D) au declarat că susțin proiectul „zidului de drone”.
Prim-ministrul leton Evika Siliņa și președintele lituanian Gitanas Nausėda au spus că un asemenea program de apărare anti-drone este esențial.
De asemenea, prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a avertizat că „Rusia va continua şi noi trebuie să fim pregătiţi, trebuie să ne consolidăm pregătirea”, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris ideea ca fiind „oportună şi necesară”.
Cu toate acestea, dezbaterile au arătat neclarități sau diferențe de viziune legate de priorități și modul cel mai eficient de apărare a Europei.
Președintele francez Emmanuel Macron s-a arătat sceptic față de conceptul de zidul anti-drone.
„În realitate, avem nevoie de sisteme avansate de avertizare timpurie pentru a anticipa mai bine ameninţările, avem nevoie de descurajare cu capacităţi europene de foc la distanţă lungă, şi avem nevoie de mai multă apărare sol-aer şi sisteme anti-drone”, a spus liderul francez.
La rândul lui, cancelarul german, Friedrich Merz, a respins explicit ideea zidului anti-dronă.
De cealaltă parte, au apărut discuții legate de priorități geografice. Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a declarat că „orice proiect european comun de apărare nu poate fi limitat la frontierele estice ale continentului”.
Un mesaj asemănător a transmis și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, care a spus că nici sudul Europei nu trebuie neglijat.
Comisia Europeană nu a prezentat un plan detaliat și multe chestiuni esențiale legate de costurile, fezabilitatea și aplicarea practică a unui zid de drome au rămas neclarificate suficient.
Îți mai recomandăm Premierul Danemarcei, la summitul UE: „Europa se află în cea mai dificilă și periculoasă situație de la Al Doilea Război Mondial”Activele rusești blocate
De asemenea, nu a existat un consens deplin sau o decizie concretă în prima zi a summit-ului de la Copenhaga privind utilizarea activelor rusești înghețate (aproximativ 140 de miliarde de euro) pentru a finanța un împrumut major către Ucraina.
Liderii UE au spus că sunt hotărâți să găsească o soluție solidă juridică și au convenit să continue discuțiile. Divergențele persistă însă.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, este un susținător al folosirii fondurilor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina.
Unii lideri au spus că sprijină ferm ideea folosirii banilor Rusiei pentru finanțarea Ucrainei, în timp ce alții au fost mai precauți.
Cu toate acestea, președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că „astăzi am făcut un pas înainte”, dar oficialii au precizat că nu s-au atins soluții concrete.
Următorul pas este summit-ul UE de la Bruxelles pe 23 octombrie, descris de Costa ca „ziua deciziilor” pe această temă.
Ucraina și migrația pe agenda Comunității Politice Europene
Joi, 2 octombrie 2025, summit-ul de la Copenhaga continuă cu cea de-a șaptea reuniune a Comunității Politice Europene (CPE), care implică peste 50 de lideri din Europa, inclusiv din țări non-UE precum Ucraina, Marea Britanie și Turcia.
Discuțiile se vor referi mai ales la sprijinul oferit Ucrainei, securitatea europeană în fața amenințărilor hibride rusești, cu teme suplimentare legate de migrație și trafic de persoane.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va susține un discurs și va avea întâlniri bilaterale, cerând accelerarea ajutorului militar și financiar.
Primele declarații ale politicienilor care au ajuns la summitul din 2 octombrie arată nevoia de unitate europeană.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și premierul Marii Britanii, Keir Starmer, la summitul Comunității Politice Europene. 2 octombrie 2025.
Premierul danez, Mette Frederiksen, a spus că „Europa este într-un război hibrid cu Rusia și trebuie să se înarmeze”, și a cerut din nou țărilor europene să fie unite și să acționeze colectiv.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns la summit și, potrivit unor surse diplomatice, urmează așteptat să solicite „solidaritate concretă" în fața agresiunii ruse.
De asemenea, premierul britanic Keir Starmer a sosit devreme la Copenhaga și a declarat că „trebuie să ne unim forțele pentru a proteja democrațiile noastre”.
Observatorii se așteaptă ca discuțiile să influențeze deciziile care vor fi luate la summit-ul UE de la Bruxelles pe 23 octombrie legate de apărare și de folosirea activelor rusești înghețate.
Îți mai recomandăm Cum vrea Comisia Europeană să folosească banii înghețați ai Rusiei pentru a finanța UcrainaNicușor Dan prezintă mecanismele de manipulare online
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat înainte de începerea reuniunii Comunității Politice Europene că va prezenta concluziile Procurorului General al României.
Acestea care detaliază mecanismele de manipulare online în timpul campaniei electorale din 2024 care l-au susținut pe Călin Georgescu, atât prin metode de falsificare a știrilor cân și de manipulare a algoritmilor de pe rețelele sociale.
„O să fie o discuție despre ce face fiecare pentru a combate asta”, a spus președintele Nicușor Dan
Referitor la conceptul de „zid antidronă” pe flancul estic, președintele a recunoscut diferențe de opinie între statele membre, dar a insistat că e nevoie urgent de o soluție.
„Da, există nuanțe în discuție, dar deja nu mai este o chestiune de vecinătate cu Rusia. Este o amenințare cu care ne confruntăm în momentul ăsta și chiar dacă au fost nuanțe pe discuția asta, se merge pe conceptul ăsta de zid antidronă”, a declarat Nicușor Dan.
Pe lângă sesiunile plenare, programul include întâlniri bilaterale cu prim-miniștrii din Suedia, Belgia și Armenia. Președintele a concluzionat că planul de acțiune va fi finalizat în câteva luni, cu implicarea miniștrilor de apărare.
Îți mai recomandăm Nicuşor Dan le va prezenta liderilor UE, la Copenhaga, dovada implicării Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.