Acord Suedia-Ucraina. Stockholmul va furniza Kievului până la 150 de avioane de vânătoare Gripen

Prim-ministrul Ulf Kristersson și președintele Volodimir Zelenski au semnat o scrisoare de intenție privind cooperarea în domeniul capabilităților aeriene. Această scrisoare de intenție dintre Suedia și Ucraina este primul pas către un potențial acord major de export.

„Sunt mândru că l-am primit pe președintele Zelenski în Suedia și la Linköping. Astăzi am semnat o importantă Scrisoare de Intenție, care marchează un pas către un posibil acord masiv de export privind Gripen – probabil între 100 și 150 de avioane de vânătoare, pentru a construi o nouă și foarte puternică Forță Aeriană Ucraineană. Președintele Zelenski a avut, de asemenea, ocazia să vadă direct capacitățile impresionante ale avionului de vânătoare Gripen. Acest lucru va consolida atât Ucraina, Suedia, cât și Europa”, a declarat Kristersson, citat de serviciul de presă al guvernului suedez.

Suedia sprijină dezvoltarea viitoarei forțe aeriene a Ucrainei. Această nouă cooperare suedezo-ucraineană va include schimbul de experiență și cunoștințe privind lupta și apărarea aeriană, precum și utilizarea capabilităților avansate în acest domeniu, de exemplu avioanele de vânătoare, arată sursa citată.

Kristersson și Zelenski s-au întâlnit în orașul suedez Linköping, cunoscut drept capitala aviației din Suedia.

Gripen este un avion de vânătoare multirol suedez de a patra generație, utilizat de Forțele Aeriene Suedeze din 1997. De asemenea, este utilizat de Ungaria, Republica Cehă, Africa de Sud și Thailanda. Un avion de vânătoare Gripen poate transporta, în special, rachete AMRAAM fabricate în SUA, rachete Taurus fabricate în Germania și muniții cu fragmentație.

Zelenski numește propunerea lui Trump de a îngheța războiul pe frontul actual „un compromis bun”

Volodimir Zelenski și-a exprimat sprijinul pentru propunerea lui Donald Trump ca Ucraina și Rusia să înghețe războiul pe frontul actual, numind-o „un compromis bun”, dar a punctat că Moscova a precizat clar că nu va accepta acordul.

„Cred că a fost un compromis bun, dar nu sunt sigur că Putin îl va susține și i-am spus asta președintelui”, a declarat Zelenski în timpul unei vizite la Oslo, în cadrul unui turneu în Scandinavia pentru a solicita sprijin militar suplimentar.

Președintele SUA le-a spus reporterilor de la bordul Air Force One la începutul acestei săptămâni: „Pot negocia ceva mai târziu. Dar am spus să se oprească la linia de atac.”

Ultimele remarci ale lui Trump au fost văzute ca o victorie modestă pentru Zelenski.

Liderul american a ezitat în repetate rânduri asupra unor aspecte cheie ale războiului, inclusiv dacă un armistițiu ar trebui să aibă loc înainte de discuții de pace mai ample și, uneori, a părut să ia în considerare cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu.

Cel mai recent, Trump a spulberat speranța Ucrainei că va trimite rachete Tomahawk la Kiev, după o convorbire telefonică cu Putin.

Zelenski și înalții săi oficiali au recunoscut că este puțin probabil ca Ucraina să-și recupereze întreg teritoriul ocupat prin mijloace militare și le-au spus în privat partenerilor de la Washington și europeni că ar fi deschiși la înghețarea frontului.

Cu toate acestea, susținerea publică a unui astfel de plan de către Zelenski marchează o schimbare notabilă față de poziția sa anterioară, când Kievul a promis că va recupera toate teritoriile pierdute în favoarea Rusiei.

Kremlinul își menține poziția maximalistă

Între timp, Rusia a precizat că poziția sa maximalistă nu s-a schimbat, părând să respingă noua propunere a lui Trump de a îngheța liniile de luptă.

Serghei Lavrov, ministrul rus de externe a declarat marți: „Washingtonul începe acum să spună că trebuie să oprim [conflictul] imediat, că nu ar trebui să mai discutăm nimic, că ar trebui să ne oprim și să lăsăm istoria să judece”.

Moscova a respins în mod constant propunerile de prelungire a armistițiului, argumentând că acestea i-ar oferi Ucrainei timp să se reînarmeze și să se regrupeze într-un moment în care forțele rusești avansează pe câmpul de luptă.

„Vedeți, simpla oprire ar însemna uitarea cauzelor profunde ale acestui conflict”, a spus Lavrov.

Aceste „cauze profunde”, potrivit Moscovei, se referă la cerințele sale ample care ar submina suveranitatea Ucrainei – inclusiv controlul deplin asupra regiunii Donbas, limitele impuse forțelor armate ale Kievului și un cuvânt de spus în afacerile sale interne.

Rusia ar fi reiterat termenii anteriori pentru un acord de pace cu Ucraina într-un comunicat privat trimis Washingtonului în weekend și din nou în timpul convorbirii telefonice de luni dintre secretarul de stat american, Marco Rubio, și omologul său rus, Lavrov.

Poziția maximalistă a Kremlinului a pus la îndoială perspectivele unui posibil summit Trump-Putin la Budapesta, o idee promovată de liderul american săptămâna trecută, după ce l-a sunat pe Putin.

Trump pare acum precaut în a repeta experiența summitului din Alaska cu Putin din acest an, care s-a încheiat brusc după ce liderul rus a refuzat să facă orice concesie.

„Nu vreau să am o întâlnire irosită. Nu vreau să pierd timpul până nu văd ce se întâmplă”, a spus marți la Casa Albă.

Cu toate acestea, el a insistat că atât Putin, cât și Zelenski vor ca războiul să se termine.

În contextul incertitudinii care planează asupra oricăror eforturi de pace reînnoite, Moscova a lansat cel mai mare bombardament aerian al Ucrainei din ultimele două săptămâni, cu valuri de rachete și drone care au lovit Kievul și alte orașe.

La nivel național, atacurile rusești au ucis cel puțin șase persoane, inclusiv un bebeluș de șase luni, o fetiță de 12 ani și o femeie, au declarat oficialii.

În Harkov, un atac cu drone a lovit o grădiniță, ucigând un bărbat și rănind alți șapte.

Miercuri, Putin a condus exerciții ale forțelor nucleare strategice ale țării, care au inclus lansări de rachete.

Șeful Statului Major General al armatei, generalul Valeri Gherasimov, i-a raportat lui Putin prin legătură video că exercițiile au fost destinate să simuleze „procedurile de autorizare a utilizării armelor nucleare”.

Kremlinul a insistat că exerciții sunt „de rutină”, dar a redus pragul pentru utilizarea armelor nucleare, cu scopul de a semnala disponibilitatea Kremlinului de a răspunde agresiv amenințărilor percepute.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI