Experții S&P afirmă într-un comunicat că „riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate”.
S&P notează că măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan reprezintă „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008”.
Pachetul fiscal are un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026, urmând să reducă deficitul bugetar de la 9,3% în 2024 la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.
„Alegerea președintelui Nicușor Dan și formarea guvernului condus de Ilie Bolojan au pus capăt, temporar, unei perioade de incertitudine politică”, arată Standard and Poor's.
Totuși, S&P subliniază că „provocările politice legate de implementarea planului de consolidare fiscală” și incertitudinea post-2026, odată cu rotația guvernamentală, reprezintă riscuri majore.
Agenția a identificat mai multe riscuri care afectează stabilitatea financiară a României:
- finanțe publice vulnerabile: În ciuda măsurilor de consolidare fiscală, riscurile pentru finanțele publice rămân ridicate;
- incertitudine politică post-2026: Strategia fiscală devine incertă după retragerea premierului Ilie Bolojan, programată pentru sfârșitul anului 2026, conform acordului cu PSD;
- creștere economică slabă: S&P estimează o creștere economică de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026;
- inflație ridicată: Inflația este prognozată să atingă 9%, alimentată de scumpirea energiei și majorările de TVA;
- deficite externe mari: Deficitul de cont curent va rămâne ridicat;
- datorie publică în creștere: Datoria publică netă este estimată să depășească 60% din PIB în 2027;
- cheltuieli mari cu dobânzile: Acestea vor consuma aproape 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028;
- vulnerabilitate în atragerea fondurilor europene: Amânarea fondurilor europene ar putea afecta finanțarea deficitului extern.
S&P prezintă două scenarii posibile:
- scenariul negativ: Ratingurile ar putea fi retrogradare în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală deviază, dacă măsurile sunt insuficiente sau dacă alocarea fondurilor UE este amânată. O creștere economică slabă sau deteriorarea condițiilor de finanțare a deficitului de cont curent ar putea agrava situația.
- scenariul pozitiv: Perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele fiscale și externe se reduc substanțial, susținute de o redresare economică.
Evaluarea S&P vine după ce, în martie 2025, agenția Moody’s a schimbat perspectiva asociată ratingului suveran al României de la „stabilă” la „negativă”, menținând ratingul la nivelul Baa3 (echivalent investițional inferior).
Moody’s estimează un deficit bugetar ridicat în 2025 (7,7% din PIB) și o creștere a datoriei guvernamentale, care ar putea depăși 59% din PIB la finalul lui 2025.
Anterior, agenția Fitch a reconfirmat ratingul României la BBB- cu perspectivă stabilă, dar a transmis că ține sub observație riscurile fiscale pe termen mediu.
Îți mai recomandăm Pachetul II pentru reducerea deficitului: Guvernul Bolojan vrea reformarea conducerilor companiilor de stat și noi ținte de performanțăEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.