SmartJob contra minciunii | Dragoș Stanca: Dezinformarea amenință siguranța națională. Președintele României e dator să vorbească oamenilor

Din septembrie, timp de câteva luni, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg al Europei Libere „Contra minciunii”. Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer.

La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.

Vom învăța împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele atât de sofisticate ale dezinformării.

***

Dragoș Stanca este antreprenor tech și expert media, investitor în digital și tehnologie. Este inițiatorul Ethical Media Alliance, un ONG care luptă pentru finanțarea sustenabilă a jurnalismului și pentru combaterea dezinformării.

Procurorul general al României, Alex Florența, a vorbit recent despre atacurile hibride ale Rusiei asupra țării. El a declarat că Rusia a început războiul hibrid în România încă din anul 2019, când rețele de troli și boți au dezvoltat mii de pagini de Facebook, Telegram, TikTok, cu mesaje care îndemnau la revoltă împotriva statului român, cu nostalgii comuniste, medicină alternativă, mesaje religioase.

Puteau fi prevenite aceste atacuri, din moment ce înalți oficiali români știau de ele de acum șase ani?

Din păcate, într-o mult prea mare măsură, rapoartele autorităților sunt o revistă a presei, constată dezamăgit Dragoș Stanca.

„În foarte multe cazuri, aceste informații erau deja în presă, erau discutate în spațiul public de prin 2017-2018, am trecut de atunci prin multe rânduri de alegeri, de atunci s-a tot semnalat”, amintește Dragoș Stanca.

Bugetele pe care le au instituțiile statului sunt incomparabile față de resursele aproape inexistente pe care le are presa, explică acesta, în condițiile în care omenirea traversează o perioadă în care adevărul factual, faptele care deranjează anumite narative sunt suprimate:

„Să ne bazăm în continuare pe o presă subfinanțată să facă toată treaba asta, să lupte cu dezinformarea, e o chestiune foarte discutabilă. În pandemie, a fost o primă explozie de dezinformare, cu un alt obiectiv, care, iată, acum s-a transformat și într-un obiectiv politic, pentru că multe din fenomenele geopolitice locale, europene, globale sunt consecințe ale dezinformării din pandemie.”

SmartJob contra minciunii | Dragoș Stanca: Dezinformarea amenință siguranța națională. Președintele României e dator să vorbească oamenilor

Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.

România putea lua încă din 2019 măsuri împotriva dezinformării. Ar fi bine să le ia măcar de acum încolo, atrage atenția expertul media:

Care ar fi acestea?

„De la înălțimea funcției prezidențiale, de la înălțimea funcției de șef al serviciilor secrete externe, printr-o comunicare foarte corectă și coerentă către populație, atragerea atenției asupra acestui fapt din timp, nu post factum, introducerea mai rapidă a educației media în școli, inclusiv în rândul elevilor din școlile primare.”

Cheia este ca statul să învețe din greșeli și să înceapă să comunice coerent, explică Dragoș Stanca, iar autoritățile să le spună oamenilor cum funcționează aceste rețele și de ce ele sunt mai degrabă periculoase și nu sunt o sursă de informare, ci mai ales de dezinformare.

„Trebuie ca acest lucru să înceapă chiar de la nivelul educatorilor, pentru că una dintre probleme în acest moment, din nefericire, este educația precară a educatorilor.”

„Am văzut și în pandemie, mulți dintre educatori au devenit victime ale dezinformării și au dus aceste dezinformări mai departe în școli, în rândul copiilor, care le-au dus apoi acasă. Fix ca un virus s-au răspândit”, spune el.

Tehnici noi de manipulare

Figuri feminine generate de inteligența artificială pentru a aduna followers și reacții reprezintă tehnici noi de manipulare, de atragere a atenției – ele sunt prezente acum masiv în social media.

După ce astfel de conturi aparent pline de candoare devin populare, atenția oamenilor momiți este apoi direcționată într-o parte sau alta, inclusiv în scop politic:

„Este un soi de sentimental bait. Avem clickbait: nu îți vine să crezi, dă aici click să afli nu știu ce chestie, o tâmpenie banală. Și este emotional bait, hate bait, pitty bait. Unii se victimizează fals, adică joacă un rol, ca într-un reality show. Există și acest soft sex bait, dacă vreți, în care domnițe sau băieți sau fete care arată bine din punct de vedere fizic se tânguiesc: «nu e nimeni aici să bea o cafea cu mine!». Apar și tot mai multe clipuri emoționante sau amuzante cu copii realizați cu inteligența artificială.”

Acești agregatori de audiențe pot îndrepta apoi atenția oamenilor, deja captată, către alt scop: „Pot să vândă această audiență unei chestii benigne, gen unui magazin sau, mai grav, poate să fie folosită această audiență în scopuri politice.”

Cum devii țintă a dezinformării

Care sunt temele prin care românii sunt cel mai ușor de manipulat?

În primul rând, spune Dragoș Stanca citând o estimare a Ethical Media Alliance, sub 5% din informația consumată de publicul din România este informație cu valoare de interes public, care privește economia sau politica. Restul înseamnă divertisment, clickbait-uri, sport, sfaturi despre sănătate, medicină alternativă.

„Ce e foarte pervers și periculos este că s-a trecut la un nivel în care se colectează baze de date de oameni care au un filtru critic cât mai jos, o gândire critică cât mai puțin dezvoltată.”

Cum se întâmplă asta?

„Faci o postare sau o reclamă în care spui: domnule, această piatră de jad din munții Himalaya, așezată pe masă în casă, îți poate aduce toată familia din străinătate înapoi la vatră. Dacă tu crezi chestia aia și comanzi acel bolovan doar pentru că ai citit o poveste frumoasă și niște reviews de la alți cumpărători fericiți, care sunt toate false, înseamnă că nu ai nivelul critic necesar să iei niște decizii logice. Și atunci cel mai probabil poți fi convins și de alte bazaconii.”

Expertul media, Dragoș Stanca crede că președintele Nicușor Dan ar trebui să apară mai mult în spațiul public și că ar trebui să comunice mult mai des cu românii în privința problemelor care țin de interesul național:

„De la înălțimea și vizibilitatea funcției prezidențiale se pot face lucruri în domeniul ăsta, al educației contra dezinformării. Cred că unul dintre rolurile oamenilor care dețin funcții publice – și care sunt acolo pentru că ne-au câștigat încrederea – ar trebui să fie și acesta. În chestiuni foarte importante pentru România, să-și asume acest rol de comunicator, educator.”

Care ar fi cel mai mare pericol dacă România nu ia rapid măsuri?

„Dacă România nu face nimic, locul lăsat liber de știrile reale va fi luat de ficțiune, iar ficțiunea nu poate să ducă decât la tiranie, la schimbarea graduală a unui regim democratic într-un regim autocratic. Pentru că nu ai cum să reziști din punct de vedere democratic bazându-te pe un vot dat doar sentimental și pe bază de percepții, nu pe bază de realități, fapte și date.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.