Hotărârea BOR vine în contextul acutizării problemelor cu care se confruntă comunitățile românești ortodoxe din Ucraina, în special din regiunea Cernăuți.
Reprezentanți ai acestora reclamă că sunt autoritățile ucrainene fac presiuni și inclusiv amenințări cu mobilizarea pe frontul războiului din Ucraina a preoților și enoriașilor din comunitățile românești care vor să intre sub jurisdicția BOR.
Încă din 28 august 2024, trei organizații religioase românești au depus o cerere de înregistrare oficială a asociației pe care au înființat-o anterior „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” și care ar pemite subordonarea comunităților ortodoxe românești, care își doresc acest lucru, față de Patriarhia BOR, cum s-a întâmplat până la cel de-al Doilea Război Mondial.
Demersul de înființare a asociației respectă și drepturile universale cu privire la libertatea religioasă, dar și legislația ucraineană, subliniază inițiatorii.
La peste zece luni de la acel moment, Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei (DESS) evită însă să ofere o soluție.
Cele trei organizații au trimis în 20 iunie un memoriu președintelui României, Nicușor Dan, în care îi cer semnalează presiunile amintite și îi cer sprijinul pentru recunoașterea asociației.
Europa Liberă a scris pe larg despre acest subiect, în 29 iunie.
Îți mai recomandăm Preoții români din Cernăuți spun că au fost amenințați cu înrolarea dacă insistă cu afilierea la BOR. Cazul a ajuns pe masa lui Nicușor DanBOR constată, „cu mâhnire”, „refuzul autorităților ucrainene, continuat, nejustificat și abuziv” de recunoaștere a asociației
Sinodul BOR, întrunit în ședință marți și miercuri, 1-2 iulie, a luat și o hotărâre cu privire la acest subiect, mai exact a exprimat o poziție fermă de susținere a oficializării asociației prin care comunitățile românești pot intra sub jurisdicația BOR.
Sinodul BOR „a luat la cunoștință cu mâhnire de refuzul continuat, nejustificat și abuziv al autorităților publice ucrainene de a recunoaște Asociația Religioasă «Biserica Ortodoxă Română din Ucraina» deși aceasta îndeplinește toate condițiile stabilite de legislația ucraineană în vigoare, și a aprobat continuarea sprijinirii comunităților ortodoxe române din Ucraina”, transmite Biroul de Presă al Patriarhiei Române, într-un comunicat transmis presei.
Încă din februarie 2024, BOR a luat o decizie de încurajare a demersurilor de înființare a asociației.
Asociația pe care cele trei organizații au înființat-o și a cărei înregistrare este amânată de peste zece luni, ar permite comunităților românești, din care majoritatea aparțin încă de Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse (de care suține că s-a desprins în 2022).
Autoritățile ucrainene au decis în 2024 prin lege interzicerea (parohiile) Bisericii ortodoxe subordonate Patriarhiei Rusiei și dezafilierea organizațiilor religioase de la aceasta până în 21 mai 2025. Își doresc însă alipirea acestor organizații la Biserica ortodoxă ucraineană autocefală, înființată în 2018-2019, recunoscută în mediul ortodox doar de Patriarhia ecumenică și de Bisericile Greciei, CIprului și Alexandriei.
Amenințările directe, sau prin intermediari, lansate de autoritățile ucrainene, au venit spre preoți și enoriași din trei comunităț din Cernăuți, în mai 2025, a doua zi după ce au depus actele de dezafiliere, în numele adunărilor parohiale, de la Biserica subordonată Moscovei și alipirea la BOR. Pe fondul presiunilor, și-au retras cererile.
Organizațiile românești reclamă și preluarea forțată, de către Biserica ucraineană autocefală, cu sprijinul autorităților, a mai multor lăcașuri de cult puternic legate de comunitățile românești, inclusiv catedrala din Cernăuți și capela mitropoliților bucovineni.
Demersurile au culminat cu un incident în care zeci de tineri au intrat, în 17 iunie 2025, în catedrala ortodoxă din Cernăuți, agresând clerici.
Într-un răspuns recent la o solicitare adresată de Europa Liberă, inclus în articolul din 29 iunie, Patriarhia ne-a transmis o poziție similară cu cea adoptată în ședința recentă, din 1-2 iulie 2025.
„Soluționarea acestei cereri, deplin legală și completă după legislația ucraineană, este amânată fără termen”, ne-a transmis Cancelaria BOR. A amintit că Serviciul de stat pentru politici etnice și libertate de conștiință de la Kiev (DESS) a solicitat explicit Patriarhiei Române să recunoască Biserica autocefală a Ucrainei și să îndemne clericii să adere cu comunitățile lor, la aceasta.
De altfel, ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a exprimat în 26 iunie, o poziție similară cu cea pe care ar fi transmis-o DESS. „Subliniez importanța primară a chestiunii recunoașterii depline a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Biserica Ortodoxă Română”, a spus Ihor Prokopchuk, conform Agerpres.
În răspunsurile transmise celor trei organizații religioase românești care au inițiat asociația BOR din Ucraina, DESS menționează contactele constante, la nivel dipolomatic și bisericesc pe temă, și că a propus și anterior „un model de armonizare a relațiilor din sfera religioasă, fapt la care ne-am referit deja în corespondența noastră și care constă în următoarele.”
Mai precis, DESS susține că în România funcționează un Vicariat ortodox ucrainean, subordonat patriarhului BOR și că la fel în Ucraina ar putea funcționa un Vicariat ortodox român, care să fie subordonat mitropolitului Bisericii ortodoxe ucrainene.
Îți mai recomandăm Preoții români din Ucraina vor afilierea la Biserica Ortodoxă Română. Ucraina refuză. Tema, mai sensibilă decât livrarea sistemului PatriotDe precizat, așa cum evidențiază și preoți ai comunităților românești ortodoxe din Ucraina, că, spre deosebire de BOR, Biserica ortodoxă ucraineană autocefală (înființată în 2018-2019) nu este recunoscută de majoritatea Bisericilor ortodoxe autocefale, nici de cea din România, dar nici de cele din Bulgaria, Serbia, Polonia sau Rusia.
Este unul din motivele pentru care nu doresc trecerea la Biserica ucraineană autocefală, alături de faptul că o consideră o structură politică, în primul rând, cu puternice accente naționaliste. A fost înființată în forma actuală în timpul președinției lui Petro Poroshenko, în 2018 și a fost recunoscută de patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, în 2019.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.