PIFM a organizat, miercuri, prima sa conferință națională intitulată „Muncitorii străini în România: realități și bune practici”, un eveniment care a reunit, pentru prima dată, instituțiile relevante implicate în gestionarea și integrarea forței de muncă extracomunitare.
Badea a atras atenția că nu toată populația rămasă în interiorul granițelor României este disponibilă pentru muncă, la ora actuală fiind 500.000 de persoane active care nu figurează nicăieri pe piața muncii, deși aceeași piață a muncii românești înregistrează un deficit de peste 600.000 de persoane.
Îți mai recomandăm Protest la Ditrău împotriva angajării a doi srilankezi la brutărieCauzele care au dus la un deficit de forță de muncă în România sunt: plecarea românilor din țară, aproape 6 milioane, cele peste 500.000 de persoane active care nu se regăsesc în câmpul muncii și tinerii NEET (Not in Education, Employment, or Training), din segmentul de vârstă 15-29 de ani (19,4%), care nu apar în nicio formă de educație, formare profesională sau muncă.
„Acesta este numărul pe care angajatorii români încearcă să-l acopere aducând forță de muncă din străinătate”, a menționat Badea, citat de Agerpres.
Un raport al ANOFM arată că, în 2024, numărul locurilor de muncă vacante înregistrate puse la dispoziția persoanelor aflate în căutare de loc de muncă a fost de 629.733. Din totalul lor, locurilor de muncă vacante înregistrate, 58% (366.091) au fost declarate în mod repetat de către angajatori, semn al dificultăților de recrutare, chiar dacă cu aproape 17% mai puţin faţă de anul 2023.
Industria prelucrătoare, comerțul, transporturile, administrația publică și serviciile administrative cumulează zeci de mii de posturi neocupate, potrivit INS.
Muncitorii străini echivalează balanța de pe piața muncii din România
În acest context, muncitorii străini echilibrează raportul între cerere și ofertă pe piața muncii din România.
Badea a invocat mai multe statistici, printre care și cea a UE, care arată că diaspora românească este cea mai mare din blocul comunitar.
Îți mai recomandăm Cine sunt „șomerii de lungă durată” din România și cum vrea statul să-i ajute cu 120 de milioane de euro de la UE„Românii reprezintă cel mai mare număr de cetățeni europeni care trăiesc în celelalte state membre, în afara granițelor. Undeva la 3,1 milioane de oameni. Vreau să atrag atenția că aceștia sunt cei care sunt înregistrați, care apar în statisticile oficiale”, a spus el.
Badea a dat ca exemplu comparativ declarația din 2022 a unui fost conducător al Departamentului Românilor de Pretutindeni care dădea exemplul Franței, unde erau înregistrați 150.000 de români, însă estimările din practică arătau că ar fi vorba de fapt de 500.000 de români.
„Și, repet, numărul acesta este doar în lumea europeană. Dacă adăugăm alte țări preferate de români, cum ar fi Marea Britanie sau Statele Unite, este clar că numărul este mult mai mare. Estimările duc spre 5,6 milioane de români plecați din interiorul granițelor”, a declarat Badea.
Președintele PIFM a subliniat că procesul de aducere de muncitori străini în România este unul complex, cu multe provocări, în care prevederile legislative sunt fie depășite, „fie fac mai mult rău decât să ajute, fără să aducă beneficii cuiva, inclusiv autorităților”.
„Și atunci ne-am dorit să putem să semnalăm asta din situații, ne-am dorit să putem oferim soluții practice pentru legiuitor, în așa fel încât actele legislative să fie utile, fluide, flexibile, să ajute angajatorii români', a transmis Romulus Badea.
Creșterea accelerată a cererii de forță de muncă în sectoare precum producția, construcțiile și serviciile determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari, într-un context în care resursele locale sunt insuficiente.
Top 10 state care furnizează României forţă de muncă
Nepal, Sri Lanka și India sunt principalele trei ţări care au furnizat anul acesta forţă de muncă străină în România.
Îți mai recomandăm Srilankezi în România. Viața la Cluj a muncitorilor veniți de la 7.000 de km distanțăLa finalul anului 2024 erau înregistrați peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România.
Cei mai mulți dintre aceștia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care activează cu preponderență sunt producția (29.141 de angajați), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189).
La conferința de miercuri, comisarul-şef Daniel Titirigi de la Inspectoratul General de Imigrări a făcut și un top al principalelor 10 state care furnizează forţă de muncă pe teritoriul României.
„Am avea pe primul loc Nepal, cu 18.772 de persoane, Sri Lanka, la o diferenţă mare, 6.295, apoi India - 3.445, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia, Filipine. Vorbim de cei pentru care a fost solicitat anul acesta avize de angajare”, a afirmat comisarul.
Potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), această cifră reflectă doar o parte din nevoia reală a pieței, care este mult mai mare și rămâne departe de a fi acoperită.
Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menținut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcțiile, curățenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăți majore în recrutarea locală.
Îți mai recomandăm Țară în service | Testul „dosarului cu șină” sau cum sunt puși pe drumuri străinii care vor să muncească în RomâniaEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI