Restricții de circulație în centrul Capitalei, până la sfârșitul anului, din cauza lucrărilor la Planșeul Unirii. Rutele ocolitoare

Pe un vânt care mișca praful în toate direcțiile, în zgomotul câtorva utilaje grele, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a făcut vineri, pe 20 iunie, direct din șantierul lucrărilor de refacere a Planșeului Unirii, anunțul pe care-l așteptau șoferii: traficul în zonă va fi dat peste cap, cel puțin până la sfârșitul anului.

„Vedem live operațiunea de decopertare a Planșeului (Unirii, n.r.)”, explica Băluță, în timp ce un excavator încărca pământ și bucăți mari de beton în camioanele care așteptau la rând.

„La fel o să facem și spre Hanul lui Manuc și pe tot traseul pe care planșeul îl are. Practic, ca să fim foarte simpliști în exprimare, acest planșeu este un pod peste Dâmbovița. Acest pod îl vom dezafecta și îl vom înlocui cu un altul, nou, cu o grosime mai mare și o structură de susținere mai puternică”, a explicat el, simplificat, întreaga operațiune.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, pe șantierul de la Planșeul Unirii.

Pentru cei care traversează zona, principala provocare va fi legată de trafic.

De sâmbătă, 21 iunie, și până la sfârșitul anului sunt anunțate restricții și devieri ale circulației.

Astfel, șoferii care vin de pe Bulevardul Corneliu Coposu și dinspre Universitate, către Patriarhie, au la dispoziție un drum provizoriu prin Parcul Unirii, drum care e deja gata.

Șoferii care ajung la Unirii dinspre Calea Victoriei sau Eroilor nu mai pot circula pe Splaiul Independenței, care se închide (între Piața Națiunile Unite și stația de metrou Piața Unirii 1).

Ruta ocolitoare trece prin fața Palatului Parlamentului și apoi pe Bulevardul Unirii, pentru a ajunge la Piața Unirii. Sunt deja amenajate două stații STB, care vor funcționa pe perioada restricțiilor de circulație.

Circulația pietonală către stațiile de metrou nu va fi afectată.

VIDEO | Restricții de circulație în centrul Capitalei, până la sfârșitul anului - au început lucrărilor la Planșeul Unirii

„Alte restricții de trafic nu vom avea în această fază a lucrărilor. Nici măcar dezafectarea fântânilor arteziene, care va începe la 1 iulie, nu va afecta traficul rutier”, a mai declarat Daniel Băluță.

Edilul a vorbit și despre stadiul actual al lucrărilor de refacere din temelii a Planșeului Unirii.

„Atât în parcul Unirii, cât și în fața Hanului lui Manuc, au loc săpături pentru dezvelirea planșeului. Când acest lucru se va încheia, vom începe să îndepărtăm placa de beton. Vom face acest lucru cu grijă, monitorizând inclusiv comportamentul construcțiilor civile din jur. Placa de beton va fi desfăcută prin metode care produc cât mai puține vibrații. O vom tăia și o vom îndepărta, bucată cu bucată și, ulterior, o vom reconstrui, de la zero”, a explicat Daniel Băluță.

Intervenția la planșeul propriu-zis se va face pe 360 metri lungime și 32 metri lățime, într-o zonă ce pornește din apropiere de Hanul lui Manuc până la peretele pasajului Unirii.

Actuala placă, veche de 90 de ani, are aproximativ 70 de centimetri, iar cea nouă va fi de 1,4 metri grosime.

Întreaga lucrare costă 800 de milioane lei, fără TVA, banii fiind oferiți de Guvernul României.

Ce este Planșeul Unirii (Planșeul Dâmboviței)

În urmă cu nouă decenii, în octombrie 1934, Primăria Municipiului București decidea acoperirea râului Dâmbovița pe o lungime de 635 de metri și o lățime de 32 de metri în zona Pieței 8 Iunie, așa cum se numea atunci Piața Unirii.

c. 1930. Dâmbovița la Podul Rahova și intrarea în Piața 8 Iunie (Piața Unirii) – albia definită în anii 1880. Se văd Halele Centrale în stânga, actual amplasament al Parcului Unirii.

Dat în folosință în 1936, planșeul începea de la intersecția Căii Victoriei cu Splaiul Independenței și se termina pe Podul Șeban Vodă, la intersecția Splaiului Independenței cu actualul Bulevard Dimitrie Cantemir. Scopul era unul de fluidizare a traficului în zonă.

c. 1932-1933. Stâlpii planșeului Dâmboviței la intrarea în Piața Unirii. În fundal se văd Strada Halelor și Hanul lui Manuc.

Acolo unde nu servea drept carosabil, planșeul a fost acoperit cu un strat de pământ gros de jumătate de metru și folosit ca spațiu verde.

c. 1935. Planșeul Dâmboviței la Piața Unirii.

Inaugurarea noului planșeu a fost un moment important pentru București. La eveniment, în noiembrie 1935, participa și Regele Carol al II-lea.

Principele moștenitor Mihai, Carol al II-lea și premierul Gheorghe Tătărăscu la inaugurarea Planșeului Unirii - noiembrie 1935.

În perioada 1985-1987, planșeul este îndepărtat pe o suprafață de 300 de metri, de la intersecția Dâmboviței cu Calea Victoriei (actuala Piața Națiunile Unite) până aproape de Hanul lui Manuc.

1985 - decopertarea planșeului Dâmboviței. Se vede extragerea structurii din anii '30 pentru reamenajarea albiei. Pe fundal, Hala Mare (urma să fie demolată în 1986) și Magazinul Unirea (deschis în 1976).

Planșeul este consolidat, capătă forma actuală și traversează în diagonală piața de la Hanul lui Manuc până în apropierea Magazinului Unirea.

Cea mai mare parte este sub parc, dar există și două noduri rutiere importante amplasate exact pe el.

Scurta serie a expertizelor

La cererea administrației Străzilor București, în 2017 era realizată o expertiză tehnică a planșeului, iar structura era încadrată în stare tehnică IV (nesatisfăcător) din cinci posibile.

Asta înseamnă că renovările nu pot fi autorizate în regim de urgență, ci la fel ca pentru orice structură care nu prezintă un pericol public.

Principalele probleme semnalate acum șapte ani erau grinzi fisurate, armături corodate, infiltrații în placa de beton sau defecte în placa de execuție, conform expertizei consultate de Europa Liberă.

Inginer de poduri, Mihai Predescu este autorul ultimei expertize tehnice a Planșeului Unirii, realizată în august 2024.

Pentru că nu avea acces la finanțare, Primăria Generală semna în 2022 un protocol de asociere cu Primăria Sectorului 4, iar aceasta din urmă își asuma să facă toate demersurile legale.

Noua expertiză, din acel an, arăta că elementele constructive sunt într-o avansată stare de degradare, cel puțin pe anumite porțiuni, în care există riscul de cedare a structurii. Era păstrată încadrarea în clasa tehnică IV.

Pe 6 august 2024, sub planșeu intra expertul tehnic Mihai Predescu.

„Degradările sunt de așa natură încât un colaps al structurii, nu neapărat general, dar foarte probabil local, este posibil să se producă în orice moment”, concluziona Predescu în raport.

Problemele de la Planșeul Unirii

„În partea de intersecție cu pasajul subteran (Bulevardul Dimitrie Cantemir cu Splaiul Unirii, n.red.) sunt două infrastructuri care sunt practic rupte, au semne de cedare chiar în zona de circulație, adică nu sub parc. Dacă acele infrastructuri își continuă degradările, s-ar putea ajunge la lucruri foarte grave, cum ar fi un colaps. Din acest motiv, încadrarea tehnică ar putea intra în categoria a cincea (maximă, n.r.)”, răspunde Predescu la întrebarea cum ar cataloga stadiul din toamna anului trecut.

Lucrările începute pe 14 octombrie, cele care au declanșat „bătălia”, nu vizau însă acea zonă, pe care inginerul Predescu o estimează la un careu de cel mult 30 pe 40 de metri, puțin mai mult ca un teren de handbal.

Săpăturile pentru intervenția la planșeu erau în parc, în diagonala opusă, către Hanul lui Manuc.

De la momentul în care au fost oprite, pentru că erau executate în baza unei autorizații de construire contestate de primarul general, primarul Sectorului 4 nu a mai comunicat ce va face în continuare.

Element de susținere afectat din Planșeul Unirii.

„Dacă va fi lăsat de izbeliște, cum a fost de exemplu de la prima expertiză (din 2017, n.r.), e posibil să vină un seism cu magnitudine ceva mai mare și atunci, fundațiile acelea care sunt cu semne destul de clare de degradări, să cedeze complet, caz în care planșeul din zona respectivă s-ar putea prăbuși în Dâmbovița”, mai spunea inginerul Predescu pentru Europa Liberă.

Expertul tehnic a adăugat atunci că „de aici poate să urmeze un efect de domino pentru că sub deschiderea centrală a podului există caseta de ape reziduale a Dâmboviței”.

„Dacă și la aceea se prăbușește planșeul de beton peste ea, s-ar putea să se degradeze și ea. În plus, căderea planșeului în apă înseamnă practic blocarea cursului Dâmboviței, care poate avea efecte destul de grave pentru că, bănuiesc, Dâmbovița poate fi reținută o vreme în amenajările din amonte, nu am idee cât de mult, și se poate ajunge la lucruri foarte, foarte grave”, mai avertiza Mihai Predescu.

Printre infrastructurile care pot fi afectate se numără și linia 2 de metrou pe ruta Berceni-Pipera.

„Metroul ar putea fi afectat în zona pasajului subteran, unde sunt galeriile respective (intersecția Bulevardul Dimitrie Cantemir cu Spaiul Unirii, n.r.). Dacă este să cadă structura (planșeul, n.r.) în Dâmbovița, e posibil să degradeze și pereul (strat de piatră care căptușește un taluz, n.r.), respectiv să degradeze și caseta de ape reziduale și să se infiltreze apa, să ajungă la galeriile de metrou. E posibil”, susținea expertul tehnic.

Grindă ruptă din Planșeul Unirii.

„Ce spune legea, în cazul pericolului public: spune că vei consolida acel element care riscă să producă paguba iminentă”, declara primarul general Nicușor Dan, în octombrie 2024, la solicitarea Europei Libere.

„Dacă expertul spune că «acest element poate să cadă», noi suntem obligați să dăm o autorizație în regim de urgență pentru a fi pusă o structură de rezistență acelui element, dar nu a întregului pasaj, asta spune legea”, completa Dan.

El le cerea reprezentanților Primăriei Sector 4 „să vină cu un proiect de autorizație în regim normal, ceea ce orice om din orașul ăsta, dacă vrea să construiască, obține”.

Opt luni mai târziu, avizele au fost obținute, iar autorizația de construire a fost semnată de Nicușor Dan, devenit între timp președintele României.

Din 10 iunie 2025, lucrările au început iar dacă totul va decurge bine, se vor încheia după doi ani.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.