Rusia a returnat Ucrainei încă 1.245 de cadavre ale soldaților ucraineni uciși în război, au anuțat luni autoritățile de la Kiev, potrivit agenției France Presse (AFP).
Actualizare - luni, 16 iunie, ora 16:42
Trimiterea de către Rusia a celor 1.245 de cadavre marchează etapa finală a acordului stabilit pe 2 iunie la Istanbul, privind repatrierea a peste 6.000 de soldați ucraineni morți.
Amintim, Rusi și Ucraina au ajuns la un acord privind un schimb la scară largă de prizonieri și de cadavre cadavre, ca singure rezultate concrete ale celor două runde de negocieri pe care le-au purtat anul acesta, în mai și iunie, la Istanbul.
„Încă 1.245 de trupuri au fost returnate Ucrainei - repatrierea, parte a acordurilor de la Istanbul, a fost finalizată”, a declarat agenția guvernamentală care coordonează repatrierea, citată de AFP.
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a transmis pe Facebook că Kievul a primit în total peste 6.000 de cadavre, în ultima săptămână.
Îți mai recomandăm Ucraina repatriază 1.200 de cadavre din Rusia, ca parte a acordului stabilit la IstanbulDe precizat că Ministerul rus al Apărării a oferit o cifră ușor diferită cu privire la ultimele cadavre ale soldaților ucraineni morți trimise Ucrainei, 1.248, cu trei mai mult decât nunmărul de 1.245, cât a menționat Kievul că a primit.
Rusia a mai transmis că era pregătită să predea „alte 2.239 de cadavre ale soldaților căzuți”, o oferită suplimentară față de cea agreată la Istanbul.
La rândul său, Moscova a transmis că a primit cadavrele a 51 de soldați ruși morți, numărul total predat de Ucraina în ultimele schimburi ajungând la 78.
AFP notează că zeci de mii de soldați au fost uciși de ambele părți de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, potrivit observatorilor independenți și agențiilor de informații occidentale.
Știrea inițială
Rusia a returnat alte 1.200 de cadavre despre care spune că aparțin ucrainenilor uciși în război, au declarat autoritățile ucrainene, în timp ce luptele continuă, iar Rusia susține că a preluat controlul unui sat din regiunea Donețk.
Repatrierile au loc în urma a două runde de negocieri de pace directe la Istanbul, care au dus la acorduri privind returnarea prizonierilor și a cadavrelor, dar nu au adus niciun progres vizibil în ceea ce privește încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Acestea au loc înaintea unui summit al Grupului celor Șapte (G7) din Alberta, Canada, despre care Kievul speră că va duce la sancțiuni occidentale mai stricte împotriva Moscovei, inclusiv la un plafon mai mic al prețurilor la exporturile de petrol rusesc.
„Alte 1.200 de cadavre despre care partea rusă susține că aparțin unor cetățeni ucraineni, printre care se numără și soldați, au fost returnate Ucrainei”, e mesajul postat pe Telegram, pe 15 iunie, de Cartierul General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina.
Autoritățile vor depune eforturi pentru a identifica cadavrele, a precizat acesta.
Această evoluție a ridicat numărul total de cadavre trimise din Rusia în Ucraina la 4.012.
Rusia a raportat că a primit până în prezent un total de 27 de militari ruși din Ucraina.
Potrivit presei de stat ruse care citează surse anonime, Moscova nu a primit niciun cadavru în tranzacția din 15 iunie.
Îți mai recomandăm Bătăi, șocuri electrice și foame. Povestea unui ofițer ucrainian care a petrecut 846 de zile în prizonierat la rușiRusia și Ucraina au făcut schimb de prizonieri de război și rămășițe ale cetățenilor de mai multe ori de la discuțiile de la Istanbul, din 16 mai și 2 iunie, însă Moscova a respins apelurile Kievului și ale Occidentului pentru un armistițiu, iar luptele persistă la aproape 40 de luni după ce președintele rus Vladimir Putin a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Rusia și Ucraina au făcut, de asemenea, schimb de prizonieri de mai multe ori înainte de discuțiile de la Istanbul, cu un impact redus sau inexistent asupra nivelului ostilităților.
Ministerul rus al Apărării a declarat pe 15 iunie că forțele ruse au preluat controlul asupra Malînivka, un sat din regiunea Donețk, unde au avut loc unele dintre cele mai aprige lupte.
Rusia încearcă să ocupe întregul Donețk, una dintre cele patru regiuni din Ucraina continentală despre care Putin susține fără temei că fac parte din Rusia.
Ministerul a mai declarat că forțele sale au efectuat cu succes un atac cu rachete peste noapte asupra unei rafinării din orașul Kremenchuk, despre care susține că furnizează combustibil forțelor ucrainene din regiunea Donețk.
Nu a oferit detalii, iar afirmațiile Rusiei nu au putut fi verificate.
În plus, ministerul a declarat că apărarea aeriană rusă a doborât 128 de drone ucrainene și două rachete ghidate în ultimele 24 de ore.
Guvernatorul regiunii Tatarstan din Rusia a declarat că un atac cu drone ucrainene a lovit duminică, pe 15 iunie, o fabrică de automobile din orașul Elabuga, ucigând un muncitor și rănind alte 13 persoane.
Kievul și instituțiile media independente au identificat Elabuga, la aproximativ 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina, ca fiind locul unei fabrici de asamblare a dronelor rusești, iar zona a fost lovită de mai multe ori în trecut.
Acuratețea declarației guvernatorului, Rustam Minnikhanov, nu a putut fi verificată independent.
Autoritățile din Ucraina, care au vizat baze militare și instalații de armament din interiorul Rusiei cu atacuri cu drone, nu au făcut niciun comentariu imediat.
Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat cel puțin 183 de drone de atac și 11 rachete peste noapte și că apărarea aeriană a Ucrainei a distrus 167 dintre proiectile.
„Atacul a vizat în principal regiunea Poltava, în special Kremenchuk”, a declarat el pe rețelele de socializare.
„Moscova face acest lucru de patru ani și crește constant numărul de greve. De aceea este atât de important ca toate deciziile privind înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei să fie luate în următoarele săptămâni”, a declarat Zelenski.
„Avem nevoie de plafoane de prețuri care să oprească acest război. Avem nevoie de sancțiuni împotriva băncilor rusești și a sectorului financiar care vor lovi cu adevărat puternic. De asemenea, trebuie să combatem schemele de eludare a sancțiunilor”, a spus el.
„Statele Unite, Uniunea Europeană și țările G7 au puterea de a face acest lucru să se întâmple.”
Îți mai recomandăm Trump i-a cerut lui Putin să pună capăt „războiului său” din Ucraina, într-o discuție despre Israel și IranLiderii G7 se întâlnesc la Kananaskis, în Munții Stâncoși Canadieni, pentru summitul din 15-17 iunie - Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Canada și Japonia - care ar putea fi dominat acum de luptele grele dintre Israel și Iran.
Oficialii Uniunii Europene speră că țările G7 vor conveni la summit asupra unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv o încercare de a reduce veniturile sale din petrol prin coborârea plafonului de preț al țițeiului rusesc la 45 de dolari pe baril, de la 60 de dolari în prezent.
Zelenski intenționează să participe și să se întâlnească cu președintele american Donald Trump, care încearcă să intermedieze încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei încă de la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie, și încearcă, de asemenea, să îmbunătățească relațiile cu Kremlinul.
Trump a amenințat că va impune sancțiuni suplimentare Rusiei dacă va stabili că Moscova nu dorește pacea, dar nu a făcut încă acest pas și a spus că ar putea pedepsi și Ucraina dacă părțile nu fac progrese către pace în curând.
După o convorbire telefonică din 14 iunie, Trump a declarat într-o postare pe platforma sa Truth Social că Putin „simte, la fel ca și mine, că acest război dintre Israel și Iran ar trebui să se încheie, lucru căruia i-am explicat că și războiul său ar trebui să se încheie”.