Potrivit proiectului, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie și cei de la Curtea Constituţională cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, din care cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii.
Ei pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Ce măsuri propune noul proiect
➢ Stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii și instituirea unei condiţii de vechime în muncă de 35 de ani.
O astfel de reglementare, spune Guvernul, în expunerea de motive a proiectului, este de natură să conducă la creșterea vârstei de pensionare a magistraților din România până la un nivel comparabil cu vârsta de pensionare a magistraților din celelalte state membre ale Uniunii Europene, pentru care media vârstei de pensionare este de 65 de ani, potrivit datelor făcute publice de către Comisia Europeană.
Date fiind standardele unitare privind statul de drept și independența justiției aplicabile la nivelul Uniunii Europene, nu se poate argumenta că, în cazul României standardele în aceeași privință pot fi diferite, spune inițiatorul proiectului.
Având în vedere considerentele Curții Constituționale din Decizia nr. 467/2023, creșterea vârstei de pensionare se va face treptat, între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2041.
Pentru a evita viciile de neconstituționalitate indicate de CCR în Decizia 467 a Curții Constituționale (CCR), proiectul propune:
– instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
– creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați pentru a reduce riscul de a realiza o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare;
– introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani.
Având în vedere această dată, nu a mai fost introdusă condiția unei vârste diferențiate între bărbați și femei întrucât Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede (în Anexa 5) aplicarea începând cu 2035 a unei vârste egale de pensionare de 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
– introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va introdusă treptat.
➢ Stabilirea unei noi eşalonări a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu pe o perioadă de zece ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035.
Potrivit reglementării propuse, perioada de cinci ani vechime în funcţii/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată.
➢ Stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Guvernul amintește că, în baza angajamentelor luate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), toate pensiile trebuie să fie bazate pe principiul contributivității sau să aibă un cuantum cât mai apropiat de o pensie bazată pe contributivitate.
Totuși, potrivit deciziilor CCR, anumite profesii, cum este și cazul celei de magistrat sau a celor asimilate ori similare, justifică obținerea unui venit suplimentar, care nu este bazat pe contributivitate, ca urmare a existenței pe parcursul întregii cariere a interdicției de a ocupa și alte funcții sau de a desfășura alte activități ce ar putea genera venituri suplimentare.
Potrivit Curții Constituționale, această componentă a pensiei de serviciu a magistraților garantează independența acestora și, implicit, independența justiției.
Astfel, pentru a atinge atât obiectivul de a aduce pensiile de serviciu la un nivel cât mai apropiat de cel al pensiilor contributive, păstrând în același timp o componentă care nu este bazată pe contributivitate, este propusă stabilirea cuantumului pensiei raportat la ultimele 60 de luni de activitate, cu o creștere de 12 luni față de prevederea actuală, în scopul creșterii relevanței acestor venituri, inclusiv din perspectiva principiului contributivității.
De asemenea, cuantumul pensiei va fi de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale, reprezentând o scădere de 25% din procentul actual.
O asemenea reglementare menține, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, o componentă a pensiei care nu se bazează pe contributivitate, dar care are rolul de a compensa restricțiile specifice profesiei de magistrat.
O simulare efectuată pe baza regulilor din sistemul public de pensii arată că, pentru un stagiu complet de 35 de ani, pensia brută ar reprezenta doar între 30% și 40% din ultimul salariu brut, în timp ce modificarea propusă pentru pensiile acordate magistraților va duce la o pensie brută de 55%.
Astfel, în cazul unui magistrat care, pe parcursul carierei de 35 de ani, a avut un venit brut în creștere de la aproximativ 11.500 lei (nivel mediu pentru un magistrat stagiar) până la aproximativ 33.000 lei (nivel mediu pentru un magistrat de Curte de Apel/Parchet de pe lângă Curte de Apel, incluzând sporuri), pensia pe care acesta ar fi obținut-o ca urmare a aplicării dispozițiilor sistemului public de pensii ar fi de cel mult 11.000 lei brut, ceea ce va corespunde unei pensii nete de aproximativ 9.500 lei.
În schimb, conform normelor propuse prin această inițiativă, aceeași persoană ar primi o pensie brută de circa 17.000 lei, ceea ce corespunde unui venit net de aproximativ 14.000 lei, cu 4.500 lei mai mult față de ipoteza aplicării normelor specifice sistemului public de pensii.
Prin urmare, componenta necontributivă a pensiei de serviciu rămâne semnificativă, ducând la o creștere de aproximativ 50% a pensiei ce ar fi fost obținută potrivit normelor specifice sistemului public de pensii și putând fi considerată o compensație rezonabilă pentru limitările impuse magistraților de-a lungul carierei.
Guvernul amintește că, dincolo de angajamentele luate de România prin PNRR, modificările aduse sunt justificate și de situația economică dificilă a României, generată în mare parte de creșterea semnificativă a cheltuielilor bugetare raportare la produsul intern brut și, implicit, a creșterii deficitului bugetar și acumulării unei datori publice sporite.
➢ Modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, fără a fi afectate drepturile câștigate ale acestora.
Date fiind dificultățile bugetare existente, s-a luat măsura eliminării bonificațiilor existente, însă doar pentru viitor.
Astfel, dreptul la o bonificație de 1% aplicată pentru fiecare an suplimentar față de vechimea de 25 de ani va fi conservat, continuând să facă parte din pensie pentru persoanele care aveau dreptul de a primi această bonificație la data intrării în vigoare a legii.
În schimb, aceste bonificații nu vor mai fi aplicate și pentru eventualele perioade viitoare suplimentare, modificarea normativă, respectiv eliminarea bonificației de 1%, guvernând exclusiv situații viitoare.
Similar, actualizarea pensiilor prin raportare la indemnizația de încadrare brută lunară, introdusă prin Legea nr. 282/2023, va continua să se aplice pentru toate persoanele care au dobândit deja dreptul la pensie.
În schimb, pentru persoanele care vor dobândi în viitor dreptul la pensie, vor fi aplicabile dispozițiile în vigoare ale Legii nr. 303/2022 privind actualizarea anuală prin raportare la rata medie anuală a inflaţiei.
Prin stabilirea acestui mod de calcul a actualizării exclusiv pentru viitor este evitată orice retroactivitate.
De altfel, actualizarea pensiilor, inclusiv a pensiilor de serviciu, nu a fost considerată un drept existent, fiind în mai multe rânduri suspendată pentru motive ce țin de situația economică.
Cel mai recent, o astfel de suspendare a actualizărilor, inclusiv în cazul magistraților, a fost realizată prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
➢ Introducerea posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcţiile respective, cu aplicarea unei reduceri anuale de 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.
Guvernul își propune prin această reglementare să asigure o formă de pensionare anticipată pentru persoanele care au lucrat în magistratură semnificativ mai mult față de vechimea minimă necesară, eliminând condiția vârstei.
Astfel, o persoană care a fost admisă în magistratură la 22 de ani va putea să iasă la pensie după îndeplinirea unei condiții de vechime minimă de 35 de ani, cel mai devreme la vârsta de 57 de ani.
Similar pensionării anticipate din sistemul public de pensii, fiecare an suplimentar necesar până la atingerea vârstei de pensionare va atrage o scădere a cuantumului pensiei.
Treptat, pe măsură ce vârsta persoanei crește, cuantumul pensiei va crește, ajungându-se ca la vârsta de 65 de ani pensia să fie egală cu cea a unei persoane care a ieșit la pensie direct la această vârstă.
După ce săptămâna trecută magistrații au cerut o pensie aproape la fel de mare ca salariul, liderii din coaliție i-au cerut din nou președintelui Nicușor Dan să discute cu magistrații.
Coaliția ar putea fi de acord să amâne cu cinci ani momentul de la care vârsta de pensionare va ajunge la 65 de ani, însă nu și să mărească pensiile.
În schimb, liderii cer ca magistrații să promită că emit avizul CSM cât mai rapid și că nu contestă la CCR proiectul.
Primul proiect de lege privind pensiile magistraților a fost respins de Curtea Constituțională din motive de procedură. Judecătorii Curții au sancționat astfel nerespectarea termenului legal pentru ca legea să avizul CSM.
Potrivit legii, avizul este obligatoriu dar are caracter consultativ.
România ar mai avea astfel 10 zile la dispoziție să îndeplinească jalonul din PNRR și să nu piardă bani europeni.
Îți mai recomandăm Negocieri contracronometru pentru pensiile speciale. Ilie Bolojan: Proiectul de lege e gata și va ajunge la CSMEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI