Concedieri, instituții desființate, taxe. Cum vrea Guvernul să acopere gaura bugetară și de ce unii economiști sunt sceptici

Noul Guvern al României, susținut de o coaliție formată din PNL-PSD-USR-UDMR și reprezentanții minorităților, promite în programul de guvernare 2025-2028 reforme structurale, care să pună ordine în finanțele publice.

De asemenea, promite să facă mai eficientă activitatea administrativă, să elimine posturile politizate din companiile de stat și să reducă personalul din administrația centrală cu aproximativ 20%.

Printre obiectivele Executivului se numără recâștigarea încrederii românilor în autorități – prin eliminarea privilegiilor nejustificate din mai multe domenii – și asigurarea unor servicii publice decente, spre exemplu în sistemul sanitar.

Document | Programul Guvernului Bolojan

Programul de guvernare pentru perioada 2025-2028 a fost publicat luni, 23 iunie, după ce liderii PNL, PSD, USR, UDMR și ai minorităților naționale au semnat în aceeași zi un protocol de colaborare.

Noul Guvern, cu 16 miniștri – la fel ca precedentul – și cinci vicepremieri (din care doi fără portofoliu) a primit votul de încredere al Parlamentului în aceeași zi.

„În fața provocărilor economice, geopolitice și sociale, acest parteneriat are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea și performanța guvernării, dezvoltarea României și consolidarea democrației”, se precizează în protocolul politic pentru înființarea de facto a Coaliției care formează noul Guvern și care a agreat programul de guvernare al țării, până în 2028.

Economiștii consultați de Europa Liberă spun că redimensionarea aparatului administrativ și introducerea de noi taxe sunt de bun augur, însă există o problemă:

„Mi-e teamă că iarăși ne va lua un timp de analiză foarte lung și măsurile vor fi luate atât de târziu încât nu vor mai avea niciun efect anul acesta”, spune economistul Andrei Florin, specialist în finanțe și cadru universitar la Academia de Științe Economice (ASE).

„Direcția e bună, punerea în ordine în sistemul fiscal, care are impact în toate domeniile, dar de la intențiile enunțate până la punerea în practică știm, din experiență, că e o diferență”, precizează și economistul Aurelian Dochia.

Taxe noi

La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu subliniază că reducerea cu 20% a personalului în administrația centrală și locală este menționată în mai multe rânduri în programul de guvernare, fără un studiu care să argumenteze acest procent.

„Care este studiul de impact în urma căruia au stabilit că trebuie 20% și nu 30%, sau 50%”, se întreabă el.

El consideră măsura drept „o scamatorie prin care încearcă să eludeze problema principală și problema principală este aceea a creșterii taxelor și impozitelor.”

De precizat că Programul de guvernare prevede introducerea de noi taxe:

• taxarea suplimentară a jocurilor de noroc și a tranzacțiilor bancare asociate acestora;
• taxarea câștigurilor din criptomonede și de la bursă;
• taxarea veniturilor de pe platformele de social media;
• taxarea veniturilor din închirieri pe termen scurt;
• eliminarea facilităților TVA pentru tranzacțiile imobiliare;
• eliminarea scutirii de contribuția CASS pentru toate concediile medicale (în prezent gravidele, mamele cu copii bolnavi și bolnavii oncologici sunt scutiți);
• extinderea bazei de plătitori la CASS cu 20%.

Totodată, companiile din comerțul electronic și aerian vor fi obligate să aibă domiciliul fiscal în România. Entitățile cu astfel de activități sunt obligate să declare periodic toate activitățile din România.

„Faptul că avem astfel de taxe, spre exemplu pentru cei care închiriază prin platforme Airbnb sau pentru veniturile din social media, pe care le priveam în glumă, dar care pot fi semnificative, sunt absolut normale”, spune Aurelian Dochia.

De asemenea, creșterea ratei de colectare a veniturilor statului și combaterea mai eficientă a evaziunii fiscale – inclusiv prin noi metode, electronice, și înăsprirea sancțiunilor pentru aceasta – sunt de asemenea părți centrale ale programului guvernamental.

Ordine în finanțele publice, prioritatea zero a programului

„Refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea și continuarea investițiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediu de afaceri și menținerea coeziunii și solidarității sociale” sunt prezentate ca „obiective de maximă urgență”, în programul de guvernare 2025-2028 al noului Executiv.

Documentul de aproximativ 90 de pagini este construit în jurul a trei „piloni:

• Ordine în finanțele publice;
• Bună guvernare;
• Respect pentru cetățeni.

Ministerul Finanțelor, preluat în noul Guvern de către Alexandru Nazare (PNL), este prezentat ca „pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României.”

„Pare că se pune într-adevăr pe prim plan partea fiscală, care este și o urgență și o chestie de care depinde tot restul programului de guvernare. Sunt însă și lucruri care dau mai degrabă bine politic, precum respectul pentru cetățean”, spune economistul Aurelian Dochia.

Asigurarea ordinii în finanțele publice are ca prioritate reducerea deficitului bugetar, întrucât „România nu mai poate funcționa cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9 % și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de venituri”, se precizează în document.

Amintim, în 2024 bugetul României a înregistrat cheltuieli cu peste 30 de miliarde de euro (152 miliarde de lei) mai mari decât veniturile de 115 miliarde de euro (575 miliarde de lei), după cum a subliniat chiar Ilie Bolojan, recent.

Deficitul bugetar în 2024 a fost de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB). La începutul anului, ministrul de Finanțe Tanczos Barna spunea că România va încheia anul 2025 cu un deficit de 7%. Totuși, estimarea din luna mai a Comisiei Europene era că procentul va fi de 8,6%.

Între măsurile propuse prin Programul de guvernare se numără reducerea cheltuielilor publice, „acolo unde există risipă” și întărirea capacității statului de a colecta venituri.

În acest sens, ANAF, direcțiile Antifraudă și cea Vamală ar urma să fie depolitizate și reorganizate, potrivit Programului de guvernare.

Aceste instituții „vor funcționa pe bază de indicatori clari, digitalizare completă și controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date.”

În prezent, principalele trei direcții ale ANAF – Control, Colectare și Trezorerie – au fiecare structuri centrale și în teritoriu, dar sunt complet distincte unele de altele.

Se propune în acest sens crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activității de asistență a contribuabililor la nivelul Ministerului Finanțelor.

Noul guvern promite să înăsprească legislația privind evaziunea fiscală și cea organizată – inclusiv prin incriminarea lor – și să intervină în domeniile cu evaziune structurală, de la produse agricole la petrol, respectiv la importurile din Asia – prin portul Constanța.

De asemenea, sectorul serviciilor este unul unde evaziunea ar urma să scadă.

„Despre evaziune vorbim de atâta vreme, fără să fi avut însă rezultate spectaculoase”, spune Aurelian Dochia.

De asemenea, ar urma să fie eliminate privilegiile fiscale „care nu produc efecte economice clare.” Regimul fiscal ar urma să fie modificat, astfel încât să nu mai permită portițe de scutiri de plată, iar CASS-ul (contribuția de asigurări sociale de sănătate ) se va aplica și pe pensiile mari, fără a fi menționat un cuantum.

Investițiile ar urma să fie prioritizate, cu accent pe cele care echilibrează balanța comercială a României, prin creșterea exporturilor și reducerea importurilor.

O sursă de venituri suplimentare ar urma să o reprezinte ștabilirea de „redevențe corecte” pentru exploatarea resurselor naturale și întărirea capacității de control a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

Crește sau nu crește TVA?

Între măsurile de consolidare fiscală sunt prevăzute mai multe inițiative care pot aduce venituri suplimentare la bugetul de stat:

• reașezarea TVA la două cote;
• creșterea accizelor (taxe specifice anumitor produse);
• impunere CASS (asigurări de sănătate) la pensiile mari;
• creștere impozit pe dividende;
• impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon PNRR);
• taxa ecologică (jalon PNRR);
• taxa de rovignetă actualizată.

„Creșterile de taxe și impozite aduc bani la buget, dar nu într-atât încât să vedem creșteri spectaculoase de încasări în perioada următoare”, spune economistul Andrei Florin. Problematic este, în opinia sa, că „statul român are nevoie de bani în următoarele trei-șase luni, nu peste nouă sau 12 luni”, adaugă el.

Și Aurelian Dochia subliniază că nu vede cum mai poate recupera România până la final de an decalajul pentru a se încadra în ținta de deficit de 7%. După primele cinci luni, deficitul bugetar a fost de 3,4%, asemănător cu cel din aceeași perioadă din 2024, potrivit ZF.

Florin Andrei s-ar fi așteptat să vadă în Planul de guvernare o precizare clară cu privire la creșterea TVA per general.

„Ar fi adus, într-adevăr, niște bani la buget. Pe termen scurt, cel puțin, s-ar fi simțit efectul, dar se pare că s-a preferat să o creștere de taxe care să nu facă atât de mult «rău» economiei și agenților economici”, explică specialistul.

Eventuala majorare a TVA a fost motiv de dispută, inclusiv între președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Șeful statului a promis în campanie că premierul pe care îl va desemna nu va crește TVA-ul.

În acest context, programul de guvernare face o precizare ambiguuă, cu privire la „reașezarea TVA la două cote.”

„Nu știm ce înseamnă exact asta: cotă de 21% la general și 9% la alimente și alte produse, ca în prezent? Mai degrabă cred că anumite produse cu cotă redusă ar putea fi aduse la cota normală, de 19%”, spune Aurelian Dochia.

Menținerea la cotă redusă, de 9%, doar la alimente și medicamente și păstrarea cotei generale de 19% a fost vehiculată și în spațiul public recent, după cum notează Digi24.

Nici celelalte prevederi nu sunt specifice, precum „aplicarea CASS la toate pensiile mari.”

În condițiile în care în România sunt doar șase milioane de contribuabili, la o populație de aproximativ 19 milioane de persoane, beneficiară a sistemului de sănătate aplicarea CASS la pensii poate fi de înțeles, dar se poate dovedi o măsură controversată, spune Aurelian Dochia.

„Dacă se aplică la pensiile peste 4.000 de lei, spre exemplu, poate exista o opoziție, în sensul că să spună unii că nu este plafonul potrivit și vor exista motive de nemulțumire și de revoltă”, spune el.

Reducerea aparatului bugetar cu 20%

Opoziție socială și chiar politică pot întâmpina și măsurile de reducere a personalului din administrația centrală și locală.

„România are un aparat administrativ supradimensionat, fragmentat și, adesea, nefuncțional. Acest lucru nu este doar ineficient, este și costisitor”, menționează programul de guvernare.

Documentul propune „fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal” în administrația centrală și eliminarea sporurilor „aberante”, respectiv aplicarea unei grile de salarizare unitare, dublată de introducerea de criterii de performanță.

În administrația locală ar urma să fie aplicate „scheme de personal maximale” , iar alocările de la bugetul central să fie făcute în funcție de performanța administrației respective.

Programul de guvernare precizează în mai multe rânduri reducerea de personal cu 20%, fie că este vorba de angajații din administrația publică centrală, sau fie de angajații din instituțiile subordonate anumitor ministere, precum cel al Transporturilor.

Pe de altă parte, documențul precizează că „investițiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung.”

Ilie Bolojan spune că a constatat în experiența sa administrativă că cheltuielile mari de funcționare afectează direct investițiile. El a aplicat reduceri drastice de personal atât la Primăria Oradea (cu aproximativ 30%) și la conducerea Consiliului Județean Bihor (40%).

Activitatea s-a desfășurat în condiții normale și cu personal mai puțin, ceea ce ar fi adus bani în plus pentru investiții, afirmă noul premier. Zeci de persoane au depus acțiuni în instanță, însă Bolojan susține că a câștigat 90% din procese.

De asemenea, în calitate de președinte al Senatului, Bolojan a aprobat reducerea a aproape 150 din cele aproximativ 750 de posturi de la Senat, ceea ce ar aduce o economie de 3,5 milioane de euro anual la buget.

G4media a scris însă că o parte din posturi au fost transferate la alte instituții, iar altele erau vacante.

Politologul Cristian Pîrvulescu spune că reducerile propuse prin Planul de guvernare corespund profilului politic al premierului Bolojan, dar are dubii cu privire la acordul pe care PSD și l-ar fi dat cu privire la aceste reduceri.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia are dubii că reducerile de 20% de personal vor putea fi puse în aplicare „în teritoriu”, chiar dacă numărul localităților mici cu administrație proprie este supradimensionat, în opinia sa.

Pe de altă parte, este de părere că reducerile de personal vor fi greu de asimilat social câtă vreme nu încep de la vârful Guvernului. „Avem un guvern tot cu 16 ministere, chiar cu cinci vicepremieri și atunci e greu să spui «reduceți!». Semnalul trebuia dat de la cel mai înalt nivel.”

Programul de guvernare menționează și reducerea drastică a posturilor politizate din companiile de stat. Consiliile de administrație ale acestora ar urma să își reducă dimensiunea, iar companiile cu pierderi cronice să fie închise.

Ar urma să fie modificate și legile de funcționare ale unor agenții de stat autofinanțate, precum Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații sau Autoritatea de Supraveghere Financiară.

„De reformarea companiilor de stat se vorbește de foarte mult timp, încât nici nu mai trebuia trecută în program. Am participat eu însumi la astfel de discuții, problema e că nimeni nu și-a asumat punerea lor în practică”, spune Aurelian Dochia.

Clinicile private, obligate să aibă 80% angajați proprii

Cel de-al treilea pilon al planului de guvernare e prezentat ca „Respectul pentru cetățeni”.

Ar urma să se traducă în eliminarea privilegiilor nemeritate și în asigurarea unor servicii publice decente, în special în sectorul medical.

Se vorbește în document de o reformă „în profunzime” a sistemului sanitar. Una dintre măsuri este scăderea cu până la 20%, până în 2030, a paturilor din unitățile medicale care au o activitate redusă. Guvernul vrea să încurajeze consorțiile de spitale, iar alocările către acestea, precum și plata personalului medical, să fie corelată cu performanța.

Clinicile private, pentru a mai putea deconta serviciile de la stat, vor trebui să aibă minumum 80% din personal angajați cu normă întreagă. În prezent, multe spitale private colaborează cu medici care au contract de muncă la spitale publice.

Guvernul pare să vrea să împiedice presupusele situații în care doctori încadrați în spitale publice, lucrează în timpul programului, de fapt, la clinici private.

Cei care sunt prinși în această situație, se menționează în Programul de guvernare, ar urma să fie concediați.

O altă măsură se referă la ajutoarele sociale, care ar urma să fie acordate doar acolo unde nu sunt locuri de muncă. De asemenea, Guvernul vrea să combată pensionările anticipate nejustificate. Documentul propune și creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, deși nu e clar, din punct de vedere legal, cum ar urma să fie pusă în aplicare această măsură.

„Astfel de chestiuni, de respect pentru cetățean, dau bine politic, dar ca impact, vor fi greu de cuantificat”, conchide Aurelian Dochia.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI