Principalele întrebări și idei în format live text:
Ce credeți despre sondajul care spune că aproape trei sferturi dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită și că procentul celor care cred că merge țara într-o direcție bună este de 21%, în scădere față de cercetările sociologice anterioare. De ce credeți că se întâmplă asta?
Trebuie să recunoaștem că percepția negativă este de ani de zile și nu e de natură să dea un sentiment de optimism. Asta se datorează percepției că guvernarea nu și-a făcut treaba. De cinci luni am luat măsuri care, oricum ar fi, nu sună bine.
Au fost tăieri și reduceri de sporuri, creșteri de taxe. A fost un efect de creștere de prețuri, care a afectat putererea de cumpărare. Trebuie să scurtăm această perioadă și să creăm condiții pentru relansarea economică începând de anul viitor.
Premierul Ilie Bolojan, la Europa Liberă România pe 14 noiembrie 2025.
Înainte de a spune când și ce facem, trebuie să spunem niște realități: ne-am împrumutat în acești ani cu o viteză prea mare. Noi plătim dobânzi mai mari decât celelalte state din regiune: anul acesta și anul viitor, valoarea dobânzilor pe care le-a plătit și le va plăti România se situează între 11 miliarde de euro și 12 miliarde de euro anul viitor, deci 3% din PIB-ul României.
Când discutăm de deficit de 8,4% anul acesta sau puțin peste 6,5% anul viitor, jumătate vor fi cheltuieli cu dobânzile.
Orice om rațional înțelege că atunci când ai astfel de dobânzi trebuie să lucrezi, să-ți crești veniturile, încasându-ți taxele pe care deja le-ai stabilit. Nu mai trebuie să creștem taxe, trebuie doar să le încasăm pe cele care le-am stabilit, scăzându-ți cheltuielile, eliminând risipa.
Ceea ce trebuie să facem în continuare, asta mai trebuie să facem, și în mod evident, echilibrând bugetele, asigurând banii pentru investiții în așa fel încât să susținem economia românească. Începând de anul viitor trebuie să ne scădem presiunea pe aceste deficite. Doar în felul acesta încrederea în România va crește. Crescând încrederea și vom lua dobânzi mult mai mici.
Trebuie să luăm acele măsuri de corecție, adică să reducem cheltuielile și să creștem gradul de absorbție al banilor europeni.
Datoria publică ajunge la aproape 60%, ne împrumutăm cu 45.000 de euro pe minut.
Finanțările europene pe care trebuie să le absorbim anul viitor: peste 10 miliarde de euro din PNRR, dacă respectăm jaloanele, acele reforme, și dacă facem absorbția, acesta este cel mai mare pachet de sprijin și asta este o prioritate pentru Guvern. Nu e nicio scuză să nu luăm acești bani, pentru că vor crea condiții de dezvoltare.
Trebuie să facem, să asigurăm stabilitate, să fim serioși, să fim perseverenți în implementare, să colaborăm, să trecem peste obstacole și, așa cum ați spus, să îndeplinim acele condiții pentru că tragerea pe care vrem să o facem anul acesta, să depunem cererea de plată numărul 4 până la sfârșitul acestei luni, înseamnă 2,5 miliarde de euro. Dar ca să-i putem trage acești bani trebuie să ne mai închidem câteva jaloane.
Mai avem peste 800 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată numărul 3, în principal pe trei componente aproximativ egale.
Una este legată de administrarea companiilor de stat, cealaltă este legată de a face operațional agenția AMEPIP și al treilea jalon este cel legat de pensiile magistraților. Dacă aceste trei sunt rezolvate, ne vom încasa această restanță. Dacă nu sunt rezolvate, vom pierde banii sau îi vom pierde parțial.
Despre reforma pensiilor magistraților.
Gândiți-vă că ceea ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională, ceea ce se întâmplă în zona pensiilor de magistrați, nu depinde exclusiv de Guvern.
Dacă ar fi ținut exclusiv de Guvern, am fi închis acest jalon de mult cu propunerea pe care am făcut-o: ca pensiile să fie aduse la o valoare rezonabilă, de 70% din ultimul salariu net și de asemenea să existe o perioadă de 10 ani de tranziție între prevederile actuale care le permit să iasă la pensie la 48 de ani, de exemplu, și perioada în care ieși la pensie în mod obligatoriu la 65 de ani. Eventual, dacă vrei să ieși ceva mai repede cu 7 ani de zile, ai niște penalizări. Deci, ceea ce am propus consider că a fost un proiect care este just, este corect, este respectuos față de magistrați.
Săptămâna viitoare vom repune proiectul (în dezbatere publică), în prima parte a săptămânii, trebuie să facem asta ca să existe o perioadă rezonabilă de timp, în așa fel încât CSM să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviință.
Buna credință și colaborarea loială se vor vedea și din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect, în așa fel încât să îndeplinim condițiile ca în termenul cel mai scurt posibil rezonabil să propunem din nou acest proiect pentru ca el să devină lege. Dacă facem asta, până pe data de 28 nu mai avem probleme legate de pierderea banilor, cel puțin în totalitate. Poți să ai anumite penalizări.
Mențineți acel prag de 70%?
La începutul săptămânii viitoare vom tranșa toate detaliile acestui proiect și după ce va fi o decizie a coaliției, îl vom anunța. Trebuie să închidem acest lucru, din punctul meu de vedere, până marți.
Despre numirile în companiile de stat - reforma ROMARM și plângerea penală depusă de ministrul Economiei.
Avem aproape 50 de companii, încă, în care nu sunt respectate procedurile de desemnare a conducere a acestora după legislația care este acceptată de Uniunea Europeană, transparență și așa mai departe.
Aici lucrăm pe două componente. Pe de o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, să finalizăm procedurile de lichidare. Deci aceste companii, care sunt de fapt o gaură neagră, nu mai trebuie... Companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista. Săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora.
De asemenea, am cerut tuturor ministerelor o etapizare și o programare cât se poate de clară cu finalizarea acestor proceduri de selectare a conducerii în așa fel încât să îndeplinim acest jalon. Problema nu este să îndeplinești condiționările, ci problema este una de fond. Țara asta are o bună parte din activele ei administrate de companii de stat.
Gândiți-vă că, dacă sistemul nostru hidroenergetic este administrat bine, țara asta are o sursă de energie ieftină, o sursă de energie constantă. Gândiți-vă că transportul de gaze, exploatarea de gaze, transportul de electricitate, căile ferate, compania de drumuri, practic, o bună parte din economia românească este în administrare a companiilor de stat. De modul în care se exercită această administrare, mai bine sau mai rău, depind veniturile pe care le încasează țara noastră.
Gândiți-vă că prețul la electricitate este determinat într-o măsură importantă de producătorii de stat din energie. Și atunci, cu cât aceste companii sunt administrate mai bine, cu atât serviciile pe care le oferă sunt mai bune. Și pentru mine este o prioritate să punem presiune pe toate conducerile acestor companii să-și facă datoria și să livreze performanță. Și asta a fost ceea ce am făcut în această perioadă.
Dar nu-i atât de simplu, pentru că unii sunt cu diferite contracte de management în care, din păcate, nu au condiții care să îi stimuleze să facă performanță, în care au multe drepturi și puține obligații.
Cred că domnul Miruță are suficiente elemente clare în momentul în care a declanșat o astfel de sesizare. Nu am toate datele, înseamnă că ceva acolo nu a fost în regulă, inclusiv modul în care au fost făcute aceste selecții nu este în regulă. Trebuie să existe o răspundere pentru asta, dacă într-adevăr s-a încălcat în mod evident legea.
Când spuneți de lichidări vă referiți și la Societatea Națională de Transport Feroviar, de CFR Marfă? Care, potrivit unei analize termene.ro, e principala companie cu datorii mari.
Este una dintre companiile care va intra în lichidare. Cu siguranță.
A fost aprobat PNRR-ul în forma propusă. E așteptată decizia Comisiei Europene cu potențiala suspendare a fondurilor din cauza deficitului.
Tot ce am făcut în iulie a fost pentru a evita suspendarea care era posibilă în acea lună. Trebuie să ne ținem de reforme și dacă respectăm ce ne-am angajat în interesul nostru ieșim din procedura de deficit excesiv.
Cheltuielile publice au crescut.
Au crescut până în vară, cheltuielile cu salariile au crescut cu 10% în primul semestru. Este pentru prima dată când, în luna octombrie, au scăzut cheltuielile, cu 5%, datorită acestor măsuri. Ne scad cheltuielile de funcționare.
Cum veți reduce cheltuielile în administrațiile locală și centrală?
Avem un acord în Coaliție. Când ai patru partide, nu ajungi simplu la acorduri. La ultima întâlnire am găsit o perioadă de tranziție de un an de zile.
Odată ce acest pachet este adoptat, și ar trebui să treacă de Curtea Constituțională (CCR), în afară de calcularea numărului de angajați după o formulă care ține de numărul de locuitori, înseamnă și o reducere de 10% a fondului de salarii din administrația centrală.
Câți trebuie să plece?
Aceste efecte înseamnă că 10 la sută din administrația locală ar trebui să plece, de la 1 ianuarie, dar nu poți să faci procedurile de pe o zi pe alta. Va necesita un trimestru.
În administrația centrală, fiecare minister vine și își corectează lucrurile. E o situație în sănătate, alta în educație.
În acest efort colectiv, fiecare trebuie să participe: de la Parlament până în cea mai mică administrație locală. În educație s-a luat deja un prim set de măsuri.
Profesorii sunt foarte supărați. Vă pare rău pentru măsurile din educație?
În acești ani ne-am setat niște lucruri care nu pot fi suportate. A fost discuția de norma didactică. Dacă în Germania se predau 24 de ore, atunci și în România se pot preda 20, și nu 16 sau 18. Lumea politică le-a creat niște așteptări că dacă îi votează totul va fi gratis și nelimitat. Amanetăm viitorul și nu mai putem face acest lucru.
Până în 2027 veți fi în funcție?
Voi fi până voi putea să fac ceva și am o coaliție.
Simțiți că PSD vrea să continue în această formulă până în 2027?
Din discuții înțeleg că fiecare e responsabil de ce se întâmplă în țară. (...) Nu o să ne laude toată lumea, dar să nu ne înjure toată lumea.
Despre reforma ANAF.
Pentru ca să ne încasăm banii avem nevoie de legi bune, clare, care să nu mai permită evaziunea și oameni care să le pună în practică. Fiecare om trebuie să aibă propria contribuție. Asta trebuie să facă ANAF.
Evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face decât cu o umbrelă de protecție. Umbrela nu e politică, e economică.
Sper ca, săptămâna viitoare, din pachetul suspendat parțial de CCR să scoatem articolul cu testul poligraf.
Faptul că s-au încasat venituri suplimentare arată că ceva s-a făcut.
În ce stadiul e proiectul bugetului pe 2026? Apărarea va primi mai mulți bani?
Apărarea va trebui să aibă un buget ceva mai mare, nu cu mult mai mare, pentru că nu ne putem permite. Dar ne vom respecta angajamentele.
Despre programul SAFE - prin care România poate primi până la 17 miliarde de euro - și reforma ROMARM.
Negocierile sunt purtate la nivel de ministere, echipele noastre lucrează în comun cu Statul Major pentru a identifica potențialii furnizori, pentru a identifica țările partenere cu care să facem achizițiile, inclusiv cu Ucraina pe partea de drone.
Pe 24 noiembrie vrem să avem aprobarea în CSAT pe programul pe care România îl va depune la Comisia Europeană.
Războiul hibrid din România - toate autoritățile admit că e război hibrid. CNA nu are bani să cumpere sisteme de monitorizare, va primi acești bani?
CNA trebuie să primească acești bani, pentru că avem o problemă în a ține pasul cu ce se întâmplă, cei care au menirea prin lege, să aibă instrumentele necesare.
CNA supreavghează și ANCOM sancționează ultimativ. ANCOM are fonduri, însă nu e o problemă de fonduri, ci de decizie și de asumarea răspunderii.
Toate dezinformările vin pe un teren fertil. Ce putem face pe fond este să recâștigăm încrederea oamenilor, trebuie să generăm schimbări, ceea ce nu e ușor într-o coaliție cu patru partide.
În bugetul pe 2026 veți cere miniștrilor ca fiecare să aibă măsuri de combatere a războiului hibrid?
Fiecare trebuie să-și facă datoria serios și responsabil. Dacă vor face asta, vor lua măsuri care să combată și dezinformarea.
Despre alegerile din București. Aveți un plan de modernizare a PNL?
Cu toate presiunea administrativă, planul de reformă a unui partid înseamnă și oamenii pe care îi propui pe anumite funcții. În semn de respect pentru bucureșteni l-am propus pe cel mai bun om pe care PNL îl are pentru această funcție.
Trebuie să fiți rezervați cu sondajele care apar. Vă rog să vă aduceți aminte de sondajele din 2024. Eu am încredere în votul bucureștenilor, sunt convins că analizând cum arată lucrurile vor lua o decizie corectă.
Le veți cere contracandidaților domnului Ciucu să renunțe?
Am încredere în decizia bucureștenilor. Domnul Ciucu are șanse mari să câștige alegerile.
Expert Forum transmite un apel în legătură cu votul pentru viitorul președinte al AEP.
Cu siguranță coaliția va face o propunere în perioada următoare. Trebuie să propunem un om competent, dar asta depinde de fiecare partid care își asumă propunerea.
Vine 1 Decembrie. Cine credeți că va apăra România la nevoie?
Înainte trebuie să o apărăm noi și apoi să ne așteptăm să ne apere alții. Și nu doar cu arma în mână. Omul care își face datoria contribuie la ceea ce este România astăzi.
De ce nu publică PNL cheltuielile din contractele cu presa?
Nu pot să răspund pentru istorie, pot să răspund pentru mandatele mele. Au fost încheiate niște contracte în mandatele trecute de care eu nu pot fi responsabil.
Declarații transcrise în format live text, verifică acuratețea declarațiile în fișierul multimedia.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.