Al doilea pachet de măsuri legislative, anunțat vineri de premierul Bolojan, care ar trebui să pună frână cheltuielilor statului, să stabilizeze deficitul și să scoată România de sub amenințarea junkului de țară promite reforma administrației și a instituțiilor publice.
Premierul Ilie Bolojan vorbește despre reforma companiilor de stat, a componenței Consiliilor de Administrație, precum și despre reforma administrației centrale, prin redimensionarea organigramelor, prin descentralizare și digitalizare.
În acest moment, Secretariatul General al Guvernului (SGG) are în subordine sau sub autoritate 28 de instituții/agenții/oficii și două mari companii – Romgaz și Transelectrica.
În total, vorbim de 3.670 de angajați, fără cei ai celor două mari companii.
Sunt instituții care au de la sub 50 de angajați până la peste 2.000. Ce au în comun? Conduceri stufoase, multe numiri politice rămase de la vechile guvernări și multe controverse.
Europa Liberă a făcut o analiză a acestor instituții din grădina SGG. Iată câteva dintre ele.
Uniunea Europeană a cerut. România a dat mult mai mult
Trei dintre instituțiile din subordinea SGG au fost înființate ca urmare a negocierilor cu Comisia Europeană.
Prima, în 2002 – Departamentul de Luptă Antifraudă. În faza de pre-aderare a României, Uniunea Europeană a solicitat înființarea unei structuri naționale desemnate ca partener de cooperare cu OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), capabilă să detecteze și să investigheze neregulile privind fondurile europene.
Alte două instituții fost înființate în 2022, când, prin PNRR, România s-a angajat că va crea un organism care să monitorizeze și să implementeze guvernanța corporativă la companiile de stat și unul care să gestioneze licențele industriale. Așa s-au născut AMEPIP și Oficiul de Licență Industrială.
Comisia Europeană a cerut entități care să îndeplinească anumite roluri. România a creat două organisme stufoase, conduse de demnitari asimilați secretarilor de stat, subsecretari de stat și înalți funcționari publici.
DLAF – șeful departamentului, numit în ultima zi de mandat a Vioricăi Dăncilă, în 2019
Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) din subordinea SGG are puțin peste 100 de angajați și un buget, pentru 2025, de 20 de milioane de lei. E condus de un șef cu rang de secretar de stat și are cinci directori.
Misiunea departamentului este pur administrativă. Este punct de contact oficial al României cu OLAF, are atribuții în investigarea administrativă a fraudelor europene și colaborează cu instituții europene și naționale care au aceeași misiune.
În România mai există structuri cu atribuții similare, în ceea ce privește controlul fondurilor europene – DNA, Curtea de Conturi, autoritățile de management al fondurilor europene din ministere, poliție, parchete, ANAF.
Primul șef al DLAF a fost Victor Ponta. „Eu am negociat înființarea lui cu OLAF (Biroul european anti-fraudă). Am fost procuror acolo”, spune pentru Europa Liberă fostul premier.
Nu a răspuns însă și la întrebarea cine a decis forma în care instituția urma să fie înființată.
La conducerea DLAF este, din 2019, Bogdan Ionuț Dințoi, numit în funcție în ultima zi de mandat la Palatul Victoria a Vioricăi Dăncilă (PSD). Marcel Ciolacu l-a numit, pe 5 noiembrie 2024, șef al DLAF pentru un nou mandat de cinci ani.
Șeful DLAF, Bogdan Dințoi, la o întâlnire cu omologul său din Muntenegru - aprilie 2024.
Nu există un CV public al șefului DLAF, ci doar o biografie sumară pe pagina de internet a instituției.
„Licențiat al Academiei de Poliție Al. Ioan Cuza, s-a specializat în Drept constituțional și administrație publică și Administrație publică contemporană.
În anul 2023 a absolvit Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, organizat de către Institutul Național de Administrație”, scrie pe pagina instituției.
În trecut însă presa a scris că Dințoi a fost polițist la Inspectoratul Județean Vâlcea și președintele asociației blocului în care locuia.
A lucrat alături de Rovana Plumb atât la Ministerul Mediului (2012-2014), cât și la Ministerul Muncii (2014), pe posturi de conducere (director, șef serviciu) sau de consilier principal.
AMEPIP – fără conducere după trei ani
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost înființată în 2022.
România s-a angajat, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să aplice standarde europene de transparență și eficiență în conducerea întreprinderilor publice și să creeze un organism de monitorizare a aplicării guvernanței corporative în companiile de stat, și nu numai.
Agenția are o organigramă de 92 de posturi și este condusă de un președinte, un secretar general și trei directori de direcții.
Încă de la început, în jurul AMEPIP au existat controverse. Criticile s-au concentrat pe lipsa unei autonomii reale a agenției față de factorul politic, fiind în subordordinea Secretariatului General al Guvernului, iar conducerea acesteia fiind numită politic.
Mihai Precup a fost numit primul președinte al AMEPIP în noiembrie 2023, inițial prin decizie a premierului Marcel Ciolacu, apoi în urma unui concurs organizat de Secretariatul General al Guvernului.
În iulie 2024, Mihai Precup (mijloc) și cei doi vicepreședinți, Ciprian Hojda (dreapta) și Victor Moraru (stânga), și-au dat demisia. Colaj foto.
În iulie 2024, Precup și cei doi vicepreședinți, Ciprian Hojda și Victor Moraru, și-au dat demisia după ce Comisia Europeană a semnalat nereguli grave în procedura de selecție de la vârful AMEPIP, inclusiv incompatibilități și conflicte de interese.
Victor Moraru ar fi participat la selecția comisiei care ulterior l-a numit vicepreședinte – un flagrant conflict de interese. Hojda nu îndeplinea cerințele legale de experiență pentru poziție, iar Precup a fost criticat pentru lipsă de experiență potrivită.
Demisiile au fost considerate necesare pentru a evita sancțiuni din PNRR: întârzierea plății într-un jalon de 400 milioane euro din cauza procedurilor neconforme.
În octombrie 2024, Corina Crețu – fost europarlamentar și comisar european – a fost numită președinte interimar al AMEPIP, pe durata unei noi proceduri de selecție. Ulterior, în decembrie 2024, Adrian Mihalcea a fost numit vicepreședinte interimar al agenției.
Selecția unei noi conduceri AMEPIP este în desfășurare.
Până la finalizarea unui proces corect și transparent de selecție, conducerea rămâne interimară.
Întrebarea este dacă era nevoie de o structură complexă, așa cum este o agenție, pentru a satisface cerințele Comisiei.
Surse Europa Liberă susțin că Marian Neacșu (PSD) a avut ideea înființării unei agenții, și nu a unei direcții în subordinea unui minister. Fostul vicepremier nu a răspuns întrebărilor Europa Liberă privind modul în care s-a născut agenția.
„La Ministerul de Finanțe a existat un departament de guvernanță corporativă, înființat în timpul crizei financiare anterioare, la cererea FMI. Dar direcția nu și-a făcut treaba”, explică pentru Europa Liberă, Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, cel care a condus negocierile cu Comisia Europeană pentru PNRR.
Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, cel care a condus negocierile cu Comisia Europeană pentru PNRR.
„Ideea principală în cadrul negocierilor pentru PNRR a fost să mutăm acest centru de coordonare la nivelul central al guvernului – fie la Cancelaria Prim-Ministrului, fie la Secretariatul General al Guvernului. În jalon se vorbește despre o «unitate» – în engleză, «delivery unit» – adică o structură flexibilă, apropiată de premier, care să îndeplinească această funcție și să fie interlocutorul Comisiei Europene pe acest subiect”, adaugă el.
„Ei au înființat o agenție mastodont, inflexibilă, în care, timp de doi ani, PNL și PSD s-au certat pe cine să numească vicepreședinți și președinți. Evident, nu funcționează”, spune Cristian Ghinea.
Europa Liberă a întrebat și Comisia Europeană dacă a cerut explicit înființarea unei agenții sau era suficientă o structură mai puțin stufoasă, mai ușor de gestionat și cu mai puțini șefi.
„România a transmis PNRR-ul Comisiei Europene și, ulterior, Consiliului pentru aprobare. Prin urmare, toate măsurile din plan, inclusiv cea legată de AMEPIP, se bazează pe inițiativa României”, a răspuns comisia la solicitarea Europa Liberă.
AMEPIP se finanțează exclusiv din venituri proprii – fără alocare directă de la bugetul de stat – prin taxa de până la 0,1% din veniturile totale ale întreprinderilor publice (aferente anului precedent) și 30% din amenzile aplicate întreprinderilor de stat.
În 2024, AMEPIP a avut venituri de 91 de milioane de lei și cheltuieli de 14 milioane de lei.
Oficiul Licență Industrială
Înființarea acestui Oficiu privește reformarea procesului de autorizare a activităţilor industriale în România și se ocupă de raționalizarea, simplificarea și digitalizarea proceselor de autorizare industrială și de emiterea licenței industriale unice, care înlocuiește multiplele licențe, avize și permise solicitate până atunci.
Și, din nou, statul român a excelat în a crea un organism stufos. Instituția este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat și un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat. De asemenea, există un secretar general, înalt funcționar public, numit conform legii și încă 3 directori.
Organigrama are 97 de angajați.
La conducerea oficiului au fost numiți Ionuț Mihai Rădoi, de la TSD Dolj, și Flavius Adrian Sirop, de la PNL Craiova. Ambii au o listă lungă de funcții publice și au fost și aleși locali. Ce mai au în comun este că amândoi au lucrat la Spații Verzi (RADPFL) Craiova. Europa Liberă a scris pe larg despre cei doi aici.
Îți mai recomandăm De la Spații Verzi Craiova, la conducerea Oficiului pentru Licență Industrială. Unu-i de la PSD, altul de la PNLBugetul Oficiului în 2024 a fost de 1,7 milioane de lei, din care 1,1 milioane de lei au fost cheltuielile salariale. Instituția le oferă locuințe de serviciu angajaților care nu sunt din București – 86.000 de lei anul trecut.
Antidoping la pătrat, în subordinea Guvernului
Două dintre entitățile aflate în subordinea SGG se ocupă de controlul doping-ului sportivilor: Agenția Națională Antidoping și Laboratorul de Control Doping.
Agenția Națională Antidoping e responsabilă pentru prevenirea, detectarea și combaterea dopajului în sport. Este condusă de un președinte, un vicepreședinte și un consiliu director.
Are 50 de posturi în organigramă și a avut în 2024 un buget de 16,8 milioane de lei. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe materiale si prestări de servicii cu caracter functional – 8,7 milioane de lei și pe salarii – 5 milioane de lei.
Agenția oferă locuințe de serviciu pentru angajații care nu sunt din București.
Ștefan Rohnean, președinte ANAD.
Actualul președinte al ANAD este Ștefan Rohnean. Absolvent de Relații Internaționale la o instituție de învățământ care a existat meteoric după 1990, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea”, și de Drept la Universitatea Ecologică, Rohnean a lucrat timp de 11 ani la firme private.
În 2014 el a fost numit șef al Complexului „Lia Manoliu”, iar din 2022 e președinte al ANAD.
Agenția Națională Anti-Doping a fost înființată în anul 2005, ca răspuns la necesitatea consolidării luptei împotriva dopajului în sportul românesc și pentru alinierea la standardele internaționale.
Aceasta a preluat atribuțiile Laboratorului de Control Doping, care funcționase între 1994 și 2005 în cadrul Institutului Național de Cercetare.
La un an de la operaționalizarea Agenției, prin lege se reînființează Laboratorul de Control Doping, instituție separată, tot în subordinea SGG, care are ca obiect de activitate analiza probelor sportive pentru detectarea substanțelor interzise și a practicilor de dopaj.
Laboratorul de Control Doping are 25 de angajați și e condus de un director și un director științific.
”Actualizare marți, 22 iulie, ora 14:20
După publicarea articolului, Agenția Națională Anti-Doping precizează în răspunsul trimis Europei Libere că „deși provenea din mediul privat, experiența managerială” a dlui Ștefan Rohnean „a fost considerată relevantă pentru specificul activității” Complexului Sportiv Național „Lia Manoliu”, unde a fost director în perioada 2015-2022, „în urma promovării concursului organizat de Ministerul Tineretului și Sportului în condițiile legii”.
Jobul, afirmă Agenția, „vizează administrarea bazei materiale sportive, asigurarea serviciilor hoteliere și logistice, transportul intern și internațional, precum și colaborarea cu federațiile și structurile sportive naționale – activități cu caracter preponderent administrativ și operațional.
În luna februarie 2022, domnul Rohnean a fost numit, prin decizie a Prim-Ministrului României, în funcția de Președinte al Agenției Naționale Anti-Doping (ANAD), cu rang de secretar de stat”.
****
Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră
ACROPO, care are sediul în Constanța, într-o clădire construită în 1913-1914 (Casa Lescovar), pentru care plătește o chirie lunară de 12.000 de euro, a fost înființată în 2016 și are 54 de angajați.
„Accidente majore legate de operaţiunile petroliere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, precum şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă. Deoarece există riscuri semnificative de producere a unui accident major în cadrul operaţiunilor petroliere offshore, se doreşte ca prin reducerea riscului de poluare a apelor offshore, prezenta lege să contribuie la asigurarea protecţiei mediului marin şi la atingerea sau menţinerea unei stări ecologice bune până în 2020”, scrie în expunerea de motive care a însoțit legea de înființare.
Agenția e condusă de un președinte, doi vicepreședinți, trei directori și are și Consiliu de Administrație.
Președinte interimar din septembrie 2024 este Dan Lucian Popovici, unul dintre vicepreședinți, inginer cu experiență în foraje.
El l-a înlocuit pe Robert Eugeniu Ciocioi, membru PNL, fost consilier al primarului din Târgu Jiu, Marcel Romanescu. Experiența sa anterioară postului de la Autoritate a fost administrator la propria firmă de mobilă.
Celalalt vicepreședinte al autorității este Florina Andreea Hlevca, venită direct din Primăria Sector 1. Nu are un CV public, a fost pe listele PSD pentru Consiliul General la alegerile din 2016 și este considerată o apropiată a fostului primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache.
Hlevca o înlocuiește în funcție, din mai 2024, pe Felicia Ancuța Dunca, o altă fostă angajată a Primăriei Sector 1 și consilier la Camera Deputaților, în biroul parlamentar al deputatului Daniel Tudorache, ajunsă la conducerea reglementării operațiunilor petroliere offshore.
Colaborarea sa cu Daniel Tudorache a costat-o, de altfel, și funcția. Ea a fost revocată printr-o decizie semnată de prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Motivul – implicarea sa activă în campania electorală a fostului primar PSD al Sectorului 1, Dan Tudorache, care a candidat ca independent împotriva celui susținut de propriul partid, PSD. Această acțiune a fost considerată incompatibilă cu funcția publică pe care o ocupa la ACROPO.
Iar Felicia Ancuța Dunca a ajuns la Autoritate, în 2022, înlocuindu-l pe Răzvan Giucă, care și-a pierdut funcția după ce a fost prins sub influența droguriloe la volan, în București.
Felicia Ancuta Dunca a participat la o secvență din exercițiul Sea Shield 2023, organizat de Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Pază și Protecție și Garda de Coastă.
În Consiliul de Administrație sunt câte un reprezentant ai ministerelor Finanțelor și Energiei, al SGG și a Cancelariei Prim-ministrului.
Pe site-ul autorității ultimul raport de activitate postat e din 2023, iar la secțiunea „comunicate de presă” sunt șapte comunicate de la înființare, cel mai recent din aprilie 2024.
În 2024, Autoritatea a avut un buget de 11,6 milioane de lei din care 6,2 milioane de la bugetul statului, restul – contravaloarea serviciilor prestate de autoritate. Cea mai mare parte a banilor a fost pentru salariile angajaților – 8,7 milioane de lei.
Autoritatea oferă locuințe de serviciu pentru angajații săi care nu au domiciliu în Constanța, acolo unde are sediul.
*Actualizare 24 iulie 2025, ora 16:10
După publicarea articolului, Autoritatea a transmis răspunsurile solicitate de Europa Liberă Români.
„Prezența doamnei Florina-Andreea Hlevca în echipa de conducere a autorității nu este doar oportună, ci și bine fundamentată profesional, prin contribuția la atingerea obiectivelor strategice ale autorității.
Referitor la raportul de activitate pentru anul 2024, acesta a fost elaborat și avizat în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. În prezent, acesta se află pe circuitul de aprobare la Secretariatul General al Guvernului (...) După parcurgerea etapelor administrative prevăzute de lege, raportul va fi publicat în secțiunea dedicată de pe pagina oficială de internet a autorității, în acord cu principiul transparenței.
În ceea ce privește emiterea comunicatelor de presă, acestea sunt stabilite la nivelul conducerii instituției, în funcție de relevanța și oportunitatea subiectelor abordate, fără a avea un caracter regulat. Această abordare este aliniată practicilor administrației publice centrale, în care comunicarea este adaptată în funcție de contextul și importanța activităților desfășurate”, scrie în răspunsul ACROPO.
******
Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE) – o istorie zbuciumată
În 2002, în România se înființează Agenția Română pentru investiții străine, prin reorganizarea unui departament al ministerului Comerțului. Nu trăiește decât zece ani, timp în care pe la conducerea ei trec oameni numiți politic și fără mari legături cu mediul de afaceri.
În 2009, Agenția e desființată și locul ei e luat de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Române.
Nici Centrul n-a rezistat foarte mult. În 2012 e desființat și atribuțiile sale sunt transferate la Ministerul Economiei.
Informația că centrul nu mai există de 13 ani n-a ajuns, de exemplu, la Ministerul Afacerilor Externe.
Pe site-ul Ambasadei României de la Islamabad, investitorii pakistanezi sunt îndrumați spre el.
Agenția a renăscut în 2022, prin reorganizarea parțială a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, și a preluat activitățile, posturile, personalul și patrimoniul Direcției Investiții Străine și Departamentului Comerț Exterior. Dar a creat posturi noi – cele de conducere, cu rang de demnitari.
ARICE are ca obiective atragerea de investiții străine, atât directe, cât și de portofoliu, promovarea comerțului exterior, inclusiv a serviciilor oferite de companiile românești (cu excepția turismului), monitorizarea investițiilor românești în străinătate.
Agenția are acum o organigramă de 250 de angajați. E condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, un secretar general și cinci directori.
Rareș‑Ștefan Burlacu a fost numit primul președinte al ARICE în decembrie 2022, susținut politic de PNL și de europarlamentarul Rareș Bogdan. A fost demis în decembrie 2024 prin decizia lui Marcel Ciolacu și, în locul său, a fost numit temporar vicepreședintele Doru Frunzulică, susținut de PSD.
În 2024, ARICE a avut un buget de 132 de milioane de lei, din care 60 de milioane au venit, în martie 2024, din fondul de rezervă a Guvernului. De aproape patru ori mai mult decât în 2023.
În martie, în nota de fundamentare pentru aprobarea suplimentării din fondul de rezervă scria că bugetul prevăzut pentru agenție în cel de stat este insuficient. Și că Agenția are un Program de Promovare a Exportului pentru care are nevoie de minim 80 de milioane de lei. În final, a cheltuit 95 de milioane de lei.
Iar în 2024, față de 2023, costurile cu salariile s-au dublat de la 10 milioane la 22 de milioane de lei. 5 milioane de lei au costat anul trecut doar chiriile pentru locuințele angajaților și ale familiilor lor.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, cu veniturile la secret
În august 2023, Guvernul Ciolacu vorbea de un pachet de reducere a cheltuielilor, care includea și comasarea a 20% din totalul institutelor de cercetare, mai ales în cazul celor neperformante.
Ministerul Cercetării de la acea vreme, actualul ministru al Energiei, promitea evaluări profesioniste ale tuturor acestor instituții: „Vom face o mapare exactă împreună cu specialiști ai Băncii Mondiale și cu mediul privat. Nu doresc apriori din start să spun cine va trebui să plece acasă și cine nu, cine va fi comasat cu cine. Există acest folclor că ar exista venituri de 30-40.000 lei net, aștept documentele oficiale. Dacă ai specialiști care aduc plus valoare, pot să câștige din partea mea și un milion de euro pe lună. Nu poți să fii într-o situatie în care să plătești doar salariul și atât”, spunea atunci ministrul Bogdan Ivan.
Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Informatică din subordinea SGG a avut în ultimii doi ani pierderi de aproape 8,7 milioane de lei.
Institutul funcționează pe baza unui buget provenit doar din venituri proprii. Iar anul trecut, institutul nu a reușit să aibă venituri nici măcar cât sunt cheltuielile salariale.
Datoriile institutului au crescut de la 6,5 milioane de lei în 2023 la 10,5 milioane în 2024.
Institutul este condus de un director general și un consiliu de administrație.
Victor Vevera a fost numit la conducerea ICI în 2020.
Director general este, din 2020, Victor Vevera, care a fost numit în timpul mandatului Guvernului Orban. A fost contestat de Comisia de Etică a Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul pentru suspiciuni de plagiat în teza sa doctorală.
Potrivit CV-ului public, primul său loc de muncă menționat este în anul 2006, în calitate de consilier pe probleme de securitate națională la Camera Deputaților. În presă au apărut informații conform cărora anterior ar fi fost angajat al serviciului de informații al Ministerului de Interne, celebrul „Doi și-un sfert”.
Vevera a fost și consilier al premierului Emil Boc pe probleme de securitate națională, iar între 2012 și 2014 a lucrat la administrația prezidențială, în Departamentul pentru Securitate Națională. A fost și președinte al Transelectrica, director al CERT-RO și președinte al Consiliului de Administrație al Transgaz.
Nu are declarație de avere depusă, dar în bugetul aprobat de Guvern, în 2024, figurează cu o alocare pentru salariul brut de 640.000 de lei. Ceea ce înseamnă în jur de 35.000 de lei net lunar.
Ververa conduce și Consiliul de Administrație din care fac parte și doi reprezentanți ai guvernului.
La conferința de presă de vineri, 18 iulie, de la Guvern, premierul a fost întrebat de ziariști dacă ia în calcul o reorganizare a institutului care are rezultate economice proaste, dar șeful instituției are salariul mai mare ca al unui ministru.
„La Secretariatul General reorganizarea va fi făcută până la sfârșitul acestei luni, deci, în următoarele două săptămâni, dar toate instituțiile centrale vor fi auditate și pentru fiecare instituție urmează să se propună o formulă de reorganizare, dacă este cazul.
Personal, nu am apucat să mă ocup de acest institut, pentru că vedeți care sunt problemele de care ne ocupăm. Dar, dacă este așa cum spuneţi dumneavoastră, consider că și acolo trebuie făcută ordine”, a răspuns prim-ministrul Ilie Bolojan.
*Actualizare 22 iulie 2025 - ora 13:00
ICI a răspuns solicitării de informații trimise de Europa Liberă și a trimis următoarele precizări.
„Pierderile menționate de dvs. au fost înregistrate deoarece ICI București a câștigat și implementat proiecte europene, finanțate de Comisia Europeană, proiecte ce au presupus o cofinanțare de 50%. Pentru aceasta cofinanțare, institutul a alocat resurse proprii si nu a solicitat fonduri de la statul român.
Cofinanțarea presupune efectuarea de cheltuieli conform contractului semnat și recepționarea unui venit la jumătate din cheltuielile efectuate pentru realizarea obligațiilor contractuale asumate.
Sumele cofinanțate de ICI București în ultimii 5 ani sunt de peste 2,5 milioane euro (în ultimii 2 ani –1,5 milioane euro). Astfel se poate observa că institutul a funcționat pe profit din punctul de vedere a activităților generatoare de profit și a susținut activitatea de cercetare cu aceste fonduri. (...)
ICI București are ca sursă de finanțare numai venituri proprii și nu beneficiază de alocare de credite bugetare. Pierderile generate de cofinanțarea proiectelor cu Comisia Europeană a fost asigurată din resursele financiare generate în anii anteriori. La momentul prezent, costurile generate de cofinanțările proiectelor sunt asigurate de alte activități ce permit derularea în bune condiții a cercetării-dezvoltării la nivelul institutului”, scrie în răspunsul ICI pentru Europa Liberă.
*****
RAAPPS - profit din intermediere între MAI și firma care tipărește permise de conducere și certificate de înmatriculare
Înființată imediat după Revoluție, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat a preluat un patrimoniu imens, estimat la peste 2 miliarde de euro – vile, hoteluri, restaurante, baze de agrement și cluburi, utilizate pentru protocol, conferințe, cazarea demnitarilor, evenimente instituționale și sociale.
Regia are peste 2.000 de angajați, e condusă de un director general, șase directori executivi și un consiliu de administrație format din 5 membri.
În subordinea RAAPPS sunt cinci sucursale, așa cum apare pe pagina oficială de internet a instituției, fiecare cu conducere proprie – director de sucursală, director economic, director comercial, director tehnic.
- S.A.I.F.I. – Sucursala Administrare Fond Imobiliar - Gestionează majoritatea bunurilor imobiliare ale statului.
- SRP Triumf – Administrează: Hotel Triumf (București), Palatul Primăverii, Club Floreasca, bufet-uri de protocol în instituții de stat.
- SRP Sinaia – Administrează Hotelul Mara, restaurante, vile la Predeal (Postăvărul, Izvorul, Carpați), Complexul Foișor, popicării, baze balneare.
- SRP Neptun – Administrează Complexul Doina (hotel, restaurant, tratament), vile de protocol la Neptun, restaurante pe faleză și baza materială.
- SRP Victoria Cluj‑Napoca - Administrează Hotel Victoria Cluj: restaurant, săli de conferință, câteva case de oaspeți și un complex agro‑industrial în comuna Apahida (atelier carne/lactate, grajduri, tabără piscină).
Palatul Primăverii este fosta casă a lui Nicolae Ceaușescu.
RAAPPS a raportat pierderi anuale importante din 2010 și până în 2023. Anul trecut a fost primul pe profit din ultimii 15, însă doar din activitatea de la centru – toate sucursalele au fost pe pierdere.
Anul trecut, RAAPPS a avut venituri de 505,5 milioane de lei, din care cea mai mare sumă – aproape 140 de milioane de lei – a câștigat-o din taxele încasate pentru emiterea de permise de conducere, certificate de înmatriculare, autorizații provizorii de circulație și pașapoarte.
RAAPPS nu tipărește documentele, ci acționează ca intermediar contractual între Ministerul Afacerilor Interne și operatorul acreditat care le produce (Canadian Bank Note Company). RAAPPS colectează plățile de la cetățeni pentru fiecare document (89 lei pentru permisul de conducere, 49 lei pentru certificatul de înmatriculare și 13 lei pentru autorizația provizorie de circulație) și transferă ulterior contravaloarea către furnizor. Diferența e înregistrată ca profit. Afacerea a început în 2010, când RAAPPS a acordat unei firme canadiene, prin negociere fără anunț de participare, un contract de 21,573 milioane dolari, plus TVA, pentru tipărirea de permise auto de conducere și certificate de înmatriculare.
Din 2017, regia e condusă de aceeași persoană - Marius Grăjdan - numit după ce fostul director a fost suspendat din funcție în urma unei anchete penale.
În 2024, Marius Grăjdan a câștigat, de la RAAPPS, peste 316.000 de lei, salariu net și alte venituri. Soția sa, Vasilica Grăjdan, este angajată Transgaz, cu un salariu net anual de 362.711 lei, la Eurotansgaz Chișinău - aprox. 38.000 de lei salariu net anual și a primit indemnizație pentru participarea în CA al Nuclear Electrica – 171.135 de lei.
Consiliul de Administrație al RAAPPS are patru membri, în afara lui Marius Grăjdan, care este președinte.
Complexul Doina din Neptun este în administrarea RAAPPS.
Dragoș Condrea – angajat SGG – este și membru în mai multe Consilii de Administrație ale companiilor de stat. În 2024, a declarat venituri din indemnizații de la RAAPPS, Compania Națională de Investiții, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Soția sa lucrează la BNR.
Laura Raluca Alina Dragotă este angajată a SGG. A trecut prin Ministerul de Finanțe - consilier superior, șef de cabinet și a ajuns la SGG în 2021. Din 2017 este în CA al RAAPPS. A trecut și prin ale Consilii de Administrație - Administrația Națională de Meteorologie, Loteria Română, Transgaz.
Anca Mitu, alt membru al CA al RAAPPS, a a intrat în administrație în 2016, la Autoritatea Electorală Permanentă, apoi în 2020 a ajuns la Transgaz, consilier la cabinetul directorului general. Din acest moment a început și cariera sa de membru în Consilii de Administrație. În 2025, a declarat venituri de la Romgaz - secretizate, SGG - 31.000 lei, Transelectrica - 31.500 lei, Palat CFR - 16.000 lei, RAAPPS - 96.000 lei.
Daniela Crîngașu, membru al CA al RAAPPS, este director de cabinet în SGG. Are o carieră exclusiv în instituții publice. Absolventă de filologie la Universitatea Dimitrie Cantemir, ajunge direct, în 2012, consilier la Camera Deputaților. Trece prin mai multe ministere, iar din 2021 e director cabinet secretar general la SGG. Dar și membru în CA-uri ale unor companii de stat. Cea mai recentă declarație de avere depusă de Daniela Crîngașu e din 2023 - când a declarat venituri de la SGG - 70.300 lei, Telecomunicații CFR - 67.020 lei și Smart SA - 46.750 lei. Pe site-ul RAAPS, declarația sa de avere lipsește.
Directorii executivi și cei de sucursală ai regiei au avut, în 2024, venituri anuale nete între 170.000 și 200.000 lei.
RAAPPS a fost, recent, ținta unor dezvăluiri făcute chiar de premierul Ilie Bolojan. O bancă românească, EximBank, funcționează într-un sediu închiriat de o firmă privată, care, la rândul ei, închiriază clădirea de la RAAPPS. Vorbim de Palatul Kiseleff, o clădire emblematică a Capitalei. În urma tranzacției în trei firma privată ar câștiga, lunar 60.000 de euro, fără să facă nimic, scrie G4Media.ro.
În replică, RAAPPS a trimis un comunicat de presă în care susține că regia are de câștigat în urma afacerii cu firma privată. Și că nimeni nu i-a cerut să închirieze clădirea - recte banca cu pricina.
„Este important de menționat că, până la această dată, nu a existat nicio solicitare din partea altor entități interesate de închirierea acestui imobil, iar procedurile administrative au fost derulate în deplină legalitate, portivit controalelor efectuate de organele abilitate de-a lungul perioadei de derulare a contractului”.
Europa Liberă a cerut puncte de vedere de la toate instituțiile menționate în acest articol. Vom publica răspunsurile în momentul în care le vom primi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.