Pe scurt
- O simplă declarație făcută online a permis preluarea abuzivă a mai multor societăți din România. Unele au cifre de afaceri de milioane de lei.
- Încercarea acționarilor adevărați de a-și recupera firmele se lovește de lentoarea sistemelor administrativ și juridic.
- Europa Liberă a documentat patru astfel de situații.
În blânda dimineață de 8 septembrie 2025, când cafeaua abia începea să-și facă efectul, la telefonul lui Gabriel Stroe (48 de ani) a sunat cineva cu număr necunoscut. Angajat în domeniul turismului, bărbatul nu s-a mirat: este obișnuit să fie apelat de diverși.
„De la ANAF suntem”, i-a spus scurt, o voce.
Era luni dimineață. Să te caute Fiscul e oricum cea mai proastă veste pe care o poate primi cineva, dar fața lui Stroe s-a luminat. Aștepta apelul acesta de un an, trei luni, o săptămână și cinci zile.
Exact atât timp trecuse de când le sesizase autorităților faptul că firma sa, pe care activase un mic magazin de vinuri, fusese furată. S-a trezit că un anume Vasile Ciot, pe care nu-l văzuse vreodată, a devenit administrator și unic acționar, în locul său și al soției.
Coincidență sau nu, reacția ANAF venea la patru zile după ce cazul său fusese făcut public de Recorder. La mijloc picase și weekendul.
Bărbatul sesizase Fiscul de incident pe 28 mai 2024. De atunci, nu s-a întâmplat nimic.
Acum, cei de la ANAF îi solicitau să prezinte bilanțurile contabile pentru perioada 2017 - 2023, anterioară anului în care firma îi fusese furată.
„În mod normal, ar fi trebuit să le aibă, din moment ce am depus la timp toate actele”, spune Stroe pentru Europa Liberă.
Și povestește cazul halucinant al firmei sale, preluată de nu se știe cine, umflată contabil să pară o super firmă de construcții și folosită – cel mai probabil – pentru țepe economice.
Dinamica reacției statului la o infracțiune anunțată
„În mai, anul trecut, m-a sunat contabila să-mi spună că vrea să depună o declarație fiscală”, își amintește bărbatul momentul în care a aflat de incident.
Se potriveau în continuare CUI-ul (codul unic de înregistrare) și J-ul (numărul de înregistrare ca persoană juridică) de la firma sa, dar nu se mai potrivea denumirea.
„M-a întrebat dacă am schimbat-o și i-am răspuns că nu. «Înseamnă că avem o problemă» mi-a zis”, povestește Stroe.
„A doua zi dimineață, m-am dus la Registrul Comerțului cu copii după CUI și am cerut cazierul fiscal al firmei. L-am primit după două sau trei zile: a venit o doamnă de acolo cu 250 de pagini printate. Normal, ar fi trebuit să fie vreo patru.”
Gabriel Stroe din București susține că firma sa a fost furată și transformată într-una dintre cele mai mari companii-fantomă din România.
Din cele 250 de pagini, Stroe a aflat că, pe 16 aprilie 2024, la Registrul Comerțului a fost trimisă pe adresa online transmiterecereri@b.onrc.ro o împuternicire în care scria că el, în calitate de administrator al SC Regas Comservimpex SLR, îl deleagă pe Ciot Vasile – urma CNP-ul acestuia – „să depună și să ridice documente de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București”.
Hârtia era datată 1 aprilie 2024.
Atât.
Documentul nu avea vreun element de identificare a lui Gabriel Stroe, cum ar fi seria sau numărul de buletin ori codul numeric personal, iar semnătura nu semăna nici pe departe cu cea originală.
„Nu au reușit să preia pe loc firma pentru că cei care au depus hârtiile au încurcat niște adrese ale unor puncte de lucru de prin Galați și Constanța: în loc de bulevarde, au scris străzi și li s-au cerut rectificări. Câteva zile mai târziu, au preluat-o”, povestește Stroe pentru Europa Liberă.
Pe 25 aprilie 2024, cererea era admisă. Pe 26, era publicată în Buletinul Electronic al Registrului Comerțului.
Din cele 250 de pagini, Stroe a aflat că firma lui a fost rebotezată Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels (RICHRBT) SRL și că are aproape 40 de puncte de lucru în toată țara.
Pe 28 mai 2024, Stroe le scria celor de la ANAF: „Apreciez că există posibilitatea ca aceleași persoane necunoscute care au solicitat și obținut de la ONRC înregistrarea mențiunilor în urma cărora ar fi încetat calitatea mea de reprezentant legal să vă solicite înregistrarea sau operațiuni de natură fiscală care, dacă vor fi înregistrate, vor contribui la perpetuarea unui comportament ilicit”.
Printre altele, îi avertiza și că noul sediu social, din Piața Charles de Gaulle nr. 16 este „o adresă care, de fapt, nu există, fiind fictivă”.
Un an, trei luni, o săptămână și cinci zile, cât timp cazul său nu a fost făcut public de jurnaliștii de la Recorder, reprezentanții ANAF nu l-au contactat pe Stroe.
Îți mai recomandăm Recorder: O firmă din top 100 nu există în realitate și are sediul într-o toaletă publică. ANAF i-a validat însă bilanțurile fiscaleO butaforie de sute de milioane de euro
Pe 24 mai 2024, bărbatul notifica și Registrul Comerțului referitor la furtul firmei.
Pe 7 iunie 2024, directorul Bogdan Mihail Burdescu îl anunța:
„Împotriva înregistrărilor efectuate în registrul comerțului aveți la îndemână căile procedurale prevăzute de lege. Nu în ultimul rând, menționăm că, în urma verificărilor efectuate, ca urmare a reclamației dvs., Oficiul Național al Registrului Comerțului a formulat sesizare penală adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3.”
Atât.
De la Parchet a fost notificat pe 3 iunie 2024 că sesizarea sa penală a fost trimisă pe 31 mai 2024 către Secția 11 Poliție.
„De atunci, nimic”, spune Stroe. „Nici măcar nu am fost audiat de poliție sau procurori.”
Între timp, firma furată de la el și rebotezată RICHRBT 1 SRL a crescut de la câteva zeci de mii de lei anual, când era la familia Stroe, la 3,6 miliarde de lei (700 de milioane de euro), mai mult decât companii de renume precum Coca Cola România sau Beko.
Totul, doar pe hârtie.
După cum au demonstrat jurnaliștii de la Recorder, Vasile Ciot, cel care ar fi preluat pe hârtie firma lui Stroe, este în realitate un pensionar pe caz de boală din Râmnicu Sărat, cu venituri modeste. În discuția cu jurnalistul Alex Nedea, a negat orice implicare.
Beneficiarul unei pensii de boală, angajat ca om de serviciu, Vasile Ciot susține că nu știe cum a ajuns în acționariatul mai multor firme de succes.
„Acum vreo șase-șapte luni, contabila a fost sunată de cineva de la ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă) care spuneau că nu găsesc firma. Le-a răspuns că nici n-o să găsească, pentru că punctul de lucru nu există. Apoi, acum vreo trei-patru luni a fost ANAF, iar acum vreo trei luni Antifrauda Constanța a trimis o hârtie unui fost asociat, ieșit din firmă prin 2019, și-l chemau cu actele contabile din 2017 până în 2023”, povestește Stroe.
Cel mai probabil, numărul de telefon al contabilei figura în evidențele organelor de control în dreptul CUI-ului firmei și așa se explică de ce o căutau pe ea. De fiecare dată, femeia le-a dat numărul lui Gabriel Stroe. „Nu m-a sunat nimeni”, spune acesta.
„Știu că o cercetare durează ani, iar procesul – alți ani, dar eu am niște cheltuieli, cu avocatul, de exemplu, într-o cauză în care n-ar fi trebuit să dau vreun ban. Fac sesizări și la ANAF, și la Registrul Comerțului, iar firma are în continuare activitate. Spun că mi-a fost furată firma, iar tu-i acorzi credit hoțului, în loc să suspenzi totul, până se lămurește situația?”, se întreabă retoric Stroe.
Mozaicul „investițional” al lui Vasile Ciot
Nu doar pensionarul pe caz de boală din Râmnicu Sărat, Vasile Ciot, care-și suplimentează veniturile ca om de serviciu, a fost folosit doar pentru a prelua Regas Comservimpex SRL, rebotezată RICHRBT 1.
O altă victimă a fost Cornel Lixandru din București. Firma sa, Corelix Service 1997 SRL, a fost transferată fără voia sa pe tot numele lui Ciot, pe 13 iunie 2024.
Pe 24 octombrie 2024, Lixandru a contestat procedura în instanță. Are termen de judecată la Tribunalul București pe 10 decembrie 2025, cu două săptămâni înainte de Crăciun.
Pe 1 aprilie 2024, Ciot apare că preia de la Ștefanache Carmalău firma Fan Mih Transport Standard SRL.
Îi majora capitalul cu 12 milioane de lei „aport în numerar” și-i schimba denumirea în Dragon First Trader Import Export Corporation SRL.
Pe 20 mai 2024, Ciot figura că se retrage din firmă după o cesiune de 62 de milioane de lei în favoarea aceluiași Ștefanache Carmalau. Compania declara 22 de puncte de lucru în toată țara, inclusiv în Portul Constanța.
Vasile Ciot figurează în continuare acționar 100% și administrator la Dragon Trade Impex, firmă fără activitate, cu trei puncte de lucru în Brașov, Cluj și Constanța.
Justiția în modul „festina lente”
De 31 de ani, Dumitru Prună conduce una dintre cele mai apreciate carmangerii din Tecuci. Firma i-a tot crescut și a ajuns de la o cifră de afaceri de 3 milioane de lei în 2010, la 12 milioane de lei în fiecare din ultimii doi ani.
Pe 3 ianuarie s-a dus la bancă să ridice niște bilete la ordin în numele companiei sale, Promid SRL. Cererea i-a fost respinsă pe motiv că nu mai e nici administrator, nici asociat unic. În locul său, în acte figura, din decembrie 2024, un oarecare Ștefan Popa din Mogoșești, Iași.
„M-am dus să-l caut. Când am ajuns acolo, era o casă vai de capul ei, dărăpănată”, povestește Prună pentru Europa Liberă.
Încercarea de preluare, făcută online, nu le-a reușit din prima celor care au inițiat-o.
„Au depus un buletin care era expirat și le-a fost respinsă solicitarea. După 14 zile, au venit cu cel bun, actualizat”, spune Prună.
Omul de afaceri Dumitru Prună vorbește cu jurnaliștii de la Recorder. El a reușit să fie repus în drepturi ca acționar după ce i-a fost furată firma pe care o conduce de 31 de ani.
„Din discuția dintre avocatul meu și Ștefan Popa, acesta din urmă a spus că a lucrat la o firmă de construcții din Iași și i-a făcut o împuternicire unui reprezentant al firmei să-i facă buletinul nou. Bănuiesc că s-au folosit astfel de identitatea lui”, oferă omul de afaceri din Tecuci o posibilă explicație.
Când Registrului Comerțului i-a fost solicitată electronic preluarea Promid, a fost depusă și o copie după o procură notarială. Dumitru Prună s-a dus la notarul respectiv, să vadă dacă a emis într-adevăr procura.
„Ne-au răspuns că notarul respectiv nu mai lucra de trei ani la acel birou. Am ajuns la notărița cu pricina și ne-a confirmat că nu a eliberat acel document.”
Cei care au încercat preluarea i-au făcut și semnătură digitală. „Ștefan Popa a confirmat ulterior în fața notarilor că habar nu are ce e aceea”, spune Dumitru Prună.
Registrul Comerțului a fost însă notificat electronic, pe semnătura sa, că Ștefan Popa cedează părțile sociale cetățeanului olandez Erik Kort.
Pe baza dovezilor obținute prin propria anchetă, Prună a reușit în martie 2025 să obțină o ordonanță președințială și să fie „asociat repus în drepturi”. Kort figurează în continuare drept „asociat suspendat”.
Plângerea împotriva rezoluţiei ONRC, prin care s-au schimbat acționariatul și administratorul, nu e finalizată. Introdusă la Tribunalul Galați pe 14 ianuarie 2025, a avut până acum șapte termene de judecată. Al optulea este stabilit pe 24 septembrie 2025.
Deși aparent fără legătură, între primul caz din București și cel din Tecuci ar putea exista un punct comun: Neculai Prună, fratele lui Dumitru, apare printre acționarii RICHRBT, după preluarea abuzivă de la Gabriel Stroe. Aceeași informație a fost dezvăluită de ancheta Recorder.
Neculai Prună și fiul acestuia, Marius Gabriel, erau arestați în 2016 alături de alte 20 de persoane pentru o presupusă evaziune fiscală de 21 de milioane de euro.
Procesul se judecă din mai 2017 la Tribunalul Galați. A avut până în prezent 92 (nouăzeci și două) de termene. Următorul, al 93-lea, este pe 23 septembrie 2025.
Neculai Prună și fiul acestuia, Marius Gabriel, sunt în libertate.
Rețeta electronică pentru pâinea amară
La mijlocul lunii iulie, omul de afaceri Ciprian Boran din Galați mergea la o firmă de intermedieri acte pentru Registrul Comerțului, cu care colaborează de mai mulți ani. Voia să-și mai facă o companie.
În portofoliul său avea și o brutărie din Galați. Convenise cu cel cu care se asociase în 2019 ca în acte să figureze mama sa, Valerica Boran (administrator și acționar 50%), respectiv soția și mama prietenului lui, fiecare cu un pachet de 25%.
„Era mai comodă pentru mine varianta asta pentru că se fac multe controale în domeniu, eu sunt mai tot timpul plecat, mama mă putea ajuta”, explică Cirpian Boran decizia pentru Europa Liberă.
În timp ce discuta cu angajata firmei de intermedieri de acte, a aflat că asociatul său tocmai trecuse pe acolo și anunțase că va schimba acționariatul. Pe el și mama lui nu-i notificase nimeni.
Câteva zile mai târziu, a verificat pe portalul Registrului Comerțului și a văzut că fuseseră depuse actele pentru o cesiune de părți sociale: Valerica Boran era exclusă, iar compania era preluată integral de către celelalte două acționare.
„Când am văzut certificatul constatator, mama a făcut o adresă la ONRC în care a spus că nu e de acord cu cesiunea părților, iar actele au fost semnate fără știrea sa”, mai spune Ciprian Boran.
Înregistrat la Tribunalul Galați pe 6 august, procesul a fost amânat la termenul din 9 septembrie din cauza grevei din justiție.
Între timp, noua conducere a schimbat denumirea companiei din Eurofrompan în Iopan.
Firma, în continuare activă, înregistra anul trecut o cifră de afaceri de 3 milioane de lei.
Falsuri fără frontiere
Revenind la RICHRBT: din cele 40 de puncte de lucru, în mare parte fictive, nouă aparțin în realitate companiei Arcada Company SA Galați, lider național în construcția de poduri, în special de cale ferată.
„Nu erau alese întâmplător. Multe erau poziționate exact în zonele în care se derulează lucrări de construcție. Dacă cineva își arunca acolo o privire, vedea cu ce elan se muncește”, explică pentru Europa Liberă avocat Angelica Roșu, reprezentanta companiei Arcada.
Avocata Angelica Roșu, reprezentanta Arcada Galați, lider național în construcția de poduri, în special de cale ferată. Ea este și conferentiar universitar doctor la Universitatea „Danubius’’ din Galați.
Punctele de lucru au fost înregistrate online la Registrul Comerțului pe baza unor contracte fictive de închiriere sau locațiune, unele cu titlu gratuit. În multe dintre ele, Arcada Company nu figurează ca locator, sunt încheiate între terțe persoane.
„Nu aș spune că procedura în sine este în neregulă, pleacă de la premisa că activitățile comerciale se desfășoară cu bună credință. Nu ești obligat – și ar fi chiar excesiv – să ți se ceară de fiecare dată, să prezinți un act autentic pentru orice demers ce vizează înregistrarea unor fapte și acte încheiate în desfășurarea activității comerciale”, susține Roșu.
Reprezentanții Arcada Company SA au aflat în februarie de incident.
„Am notificat ONRC că acele contracte sunt false, că nu sunt consimțite de titularul dreptului de folosință și am formulat plângere penală”, mai spune Roșu.
Procedura de radiere a mențiunilor false nu este nici până în prezent finalizată, iar punctele de lucru apar în continuare ca fiind (și) ale RICHRBT.
Nișa legislativă
În urmă cu trei ani, la finalul lunii noiembrie, intra în vigoare Legea nr. 265/2022 privind Registrul Comerțului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în Registrul Comerţului.
Actul normativ permitea înființarea unei firme ori filiale și realizarea tuturor modificărilor aferente exclusiv online.
„Cererea de înregistrare în registrul comerțului se soluționează de către registrator, pe bază de înscrisuri, în termen de o zi lucrătoare de la înregistrarea cererii”, arată noul cadru legislativ.
„Prin excepție, în cazul în care există suspiciuni de fals cu privire la identitatea solicitantului, a reprezentatului legal al acestuia sau a oricăror alte persoane a căror identitate este verificată în procedura de înregistrare, potrivit legii, registratorul solicită prezența fizică a acestora. Prezența fizică nu este necesară în cazul în care cererea de înregistrare și înscrisurile depuse în susținerea acesteia, inclusiv actul constitutiv, sunt întocmite de notari publici sau avocați”, mai arată legea.
„Mi se pare normal să scoți un certificat constatator de la Registru, dar o cedare/preluare de firmă ar trebui făcută în prezența acționarilor”, este de părere Dumitru Pună, asociatul repus în drepturi la Promid Tecuci.
„Din punctul meu de vedere, dispoziția legală este corectă și acoperitoare. Legiuitorul nu pleacă de la prezumția că societățile vor fi furate. Formalismul excesiv nu face casă bună cu activitatea economică”, susține avocat Angelica Roșu.
„Problema este că nu există reacție fermă, rapidă cu privire la astfel de fapte din partea tuturor autorităților care ar trebui să vegheze la corecta desfășurare a activităților comerciale: ANAF, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, parchete, instanțe. Nu zic că nu se va face justiție, dar poate dura, sunt procese care se termină în opt, zece ani. pentru păgubit, această perspectivă este înfiorătoare”, este de părere Angelica Roșu.
„Mie de un singur lucru mi-e teamă”, spune Gabriel Stroe, a cărui companie modestă a ajuns o fantomă pe steroizi după preluarea ilegală.
„Așa cum mi-au luat-o, mi-e că mă trezesc într-o zi cu ea înapoi, fără să știu, și cu datorii de vreo 30 de milioane”, explică Stroe și râde.
Europa Liberă a întrebat Parchetul Sector 3 București care este stadiul cercetărilor în cazul Regas Comservimpex SLR, rebotezată RICHRBT.
Nu am primit vreun răspuns.
Am întrebat ONRC care sunt măsurile luate pentru ca astfel de situații, de preluări abuzive online, să nu se mai repete.
Nu am primit vreun răspuns.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.