Poziția din ce în ce mai îndrăzneață a Chinei față de Ucraina pornește alarma în UE

În public, Beijingul s-a prezentat până acum ca parte neutră în războiul declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina China susține că respectă integritatea teritorială a Ucrainei și subliniază, în același timp, necesitatea de a răspunde preocupărilor Rusiei în materie de securitate.

Dar în spatele ușilor închise, această abordare s-ar putea schimba.

Potrivit unor oficiali ai Uniunii Europene care au vorbit cu RFE/RL sub protecția anonimatului, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a spus săptămâna trecută șefei politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, că Beijingul nu poate accepta înfrângerea Rusiei în război, deoarece asta ar permite Washingtonului să se ocupe în mai mare detaliu de relația cu China.

Reacția lui Wang Yi, publicată pentru prima dată de South China Morning Post, a avut loc în timpul unei discuții de patru ore pe care oficialul chinez a purtat-o cu Kallas la Bruxelles.

Întrevederea a acoperit o serie de subiecte, de la practici comerciale precum subvențiile de stat pentru vehiculele electrice, situația din Taiwan, din Orientul Mijlociu și, desigur, războiul din Ucraina.

În timpul acestor discuții, Bruxelles-ul a acuzat China că este de partea Moscovei și a menționat că invazia unei țări suverane este contrară dreptului internațional.

Beijingul și-ar fi exprimat obiecțiile față de acuzațiile Uniunii Europene potrivit cărora Rusia folosește produse chinezești și alte componente în efortul său de război, înainte de a adăuga teama sa atât de eventualele sancțiuni occidentale împotriva instituțiilor financiare chineze, cât și de o eventuală victorie ucraineană în conflict.

Semnele de nemulțumire ale Bruxelles-ului față de China din cauza războiului s-au tot adunat.

În mai, într-un raport secret al UE scrie că Beijingul, inclusiv Hong Kong, este responsabil pentru „aproximativ” 80% din eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Blocul celor 27 de membri a început, de asemenea, să vizeze companiile chineze pe care le consideră responsabile pentru „subminarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”.

În cel mai recent pachet de sancțiuni, blocul încearcă să înghețe bunurile și să interzică vizele unui om de afaceri chinez pentru că a transferat în mod repetat bunuri fabricate în UE către Rusia, în timp ce aceste bunuri erau supuse restricțiilor de export ale UE.

Două companii chineze sunt, de asemenea, vizate pentru că au vândut forțelor armate ruse ATV-uri, detectoare cu infraroșu și alte componente optice pentru a fi utilizate în Ucraina.

Un alt semn al îngrijorării crescânde de la Bruxelles a venit din partea secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a declarat recent că China și Rusia reprezintă amenințări tot mai mari la adresa alianței transatlantice.

Rutte le-a declarat reporterilor în timpul unei călătorii la Berlin că el crede că Rusia și China și-ar coordona atacurile asupra Taiwanului și Europei pentru a menține Occidentul împotmolit în diferite părți ale lumii în același timp.

„Xi Jinping, președintele Chinei, înainte de a ataca Taiwanul, va da mai întâi un telefon la Moscova pentru a-i cere [președintelui rus Vladimir] Putin să ne țină ocupați în această parte a Europei”, a declarat Rutte.

China și Rusia au încheiat un așa-numit „parteneriat strategic fără limite” cu puțin timp înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Parteneriatul nu include o alianță militară formală sau un angajament specific de apărare reciprocă, dar implică o cooperare militară extinsă și o aliniere strategică care consolidează interesele de securitate ale ambelor țări.

Cu toate acestea, Beijingul a dorit în mod public să se distanțeze de acțiunile Rusiei.

După călătoria europeană a lui Wang, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a reiterat că „poziția Chinei privind criza din Ucraina este obiectivă și consecventă, și anume negocierea, încetarea focului și pacea. O criză ucraineană prelungită nu servește intereselor nimănui”.

Cu toate acestea, analiștii se concentrează asupra altor cuvinte rostite recent de oficialii de la Beijing.

Vorbind pentru Current Time, politologul rus Natalia Șevșkova a remarcat că reacțiile lui Wang după recentul său turneu european sunt un semn că Beijingul „a devenit mai îndrăzneț” în retorica sa, până la punctul în care „nu mai este vorba de diplomație orientală, ci mai degrabă de un comportament direct, aproape grosolan”.

„China înțelege că, dacă lui Putin i se permite acum să recunoască – dacă i se permite să păstreze Crimeea, dacă comunitatea occidentală este pregătită să negocieze și să lase unele teritorii cu Putin, atunci și mâinile Chinei sunt dezlegate”, a spus Șevșkova.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.