Luni seară, 15 septembrie, o persoană necunoscută a anunțat Poliția că din camerele unui hotel de patru stele din centrului Iașului cetățeni din Republica Moldova încearcă să influențeze alegătorii din țara lor.
Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Iași spun că au mers la hotel, unde au făcut verificări.
„Au fost identificate şi legitimate persoanele în cauză. Urmează să se facă schimb de informaţii cu autorităţile din Republica Moldova pe canalele oficiale şi să se dispună măsuri. Cercetările sunt continuate pentru clarificarea situaţiei şi dispunerea măsurilor legale necesare”, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei judeţului Iaşi.
Potrivit unor surse din cadrul anchetei, citate de G4Media, este vorba despre 13 persoane din Republica Moldova, printre care un fost poliţist în Chişinău şi un tânăr vorbitor de limbă rusă.
Aceștia s-ar fi cazat într-un hotel din Iaşi şi ar fi desfăşurat activităţi cu caracter electoral – care sunt interzise în această perioadă în Republica Moldova, însă nu și în România, unde nu este perioadă electorală.
Din acest motiv, polițiștii români nu le-au putut aplica nicio sancțiune moldovenilor descoperiți în hotelul din Iași, care ar fi părăsit deja orașul.
Cetăţenii basarabeni ar fi rezervat şi o sală de conferințe, iar în camerele de hotel se instalaseră cu laptopuri și căști pentru a suna în R. Moldova pentru a influența alegătorii.
Costurile totale de cazare şi închiriere ar fi ajuns la aproximativ 100.000 de lei, scrie G4Media.
Miercuri, reprezentanţii Partidului Socialiştilor (PSRM) din Moldova – formațiune prorusă, controlată de fostul președinte Igor Dodon – au precizat pentru Ziarul de Gardă că acuzația că persoanele găsite în hotelul din Iași ar fi sunat pentru a convinge alegătorii să voteze cu acest partid este „o invenţie ieftină”.
„O invenţie ieftină a unui regim aflat în agonie. Orice afirmaţii privind «surprinderea» unor cetăţeni pentru preferinţele lor politice trebuie să fie confirmate oficial de către organele competente”, a declarat Carmena Lupei, purtătoarea de cuvânt a PSRM.
Ea a adăugat că „publicaţiile de acest tip au un caracter speculativ şi sunt folosite pentru a tensiona situaţia şi a discredita anumite forţe politice” şi i-a sfătuit pe jurnalişti cum să-şi facă meseria. „Îndemnăm jurnaliştii din Moldova, dar şi publicaţiile din România, să verifice faptele înainte de a lansa declaraţii sonore”, a spus Lupei pentru ZdG.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au loc pe 28 septembrie, iar campania electorală a intrat pe ultima sută de metri.
Pentru cursa parlamentară s-au încris 13 partide, 4 blocuri politice și 4 independenți. Partidul lui Igor Dodon face parte din Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, iar el deschide lista. Se afă pe locul 9 pe buletinul de vot.
Un sondaj din 16 septembrie, realizat de comunitatea WatchDog, arată că PAS, Blocul Patriotic și Partidul Nostru ar intra în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri.
Sondajul realizat de compania CBS Research, între 6 și 13 septembrie, nu cuprinde diaspora și stânga Nistrului.
Dintre repondenții cu opțiune declarată de vot și care vor merge cel mai probabil la alegeri pe 28 septembrie, 38,8% ar vota cu partidul proeuropean PAS, 26,9% cu Blocul Patriotic (gruparea de stânga a partidelor de orientare pro-rusă) și 14,1 – cu Partidul Nostru (al omului de afaceri Renato Usatîi, care a pendulat mereu între Rusia și Occident), potrivit datelor confirmate de WatchDog pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm A început campania electorală pentru alegerile parlamentare din Republica MoldovaAnul acesta, campania electorală se desfășoară după mult reguli mai stricte decât până acum.
Până la mijlocul lunii iulie, doar 25 din cele peste 66 de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice (ASP) au primit undă verde să candideze la alegerile generale din Republica Moldova, potrivit Europa Liberă Moldova.
Printre cei respinși inițial, de Comisia Electorală Centrală (CEC), se află și Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună (inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene). Formațiunea a contestat în instanță decizia și a reușit să obțină câștig de cauză la Curtea de Apel. Procesul continuă la Curtea Supremă de Justiție.
Un alt caz blocat inițial este al Partidului Democrat Modern din Moldova (PDMM), fondat de Vladimir Cebotari (sancționat recent de guvernul moldovean pentru afiliere cu oligarhul Vladimir Plahotniuc).
ASP a exclus temporar PDMM din lista formațiunilor politice cu drept de a participa în cursa electorală, iar CEC a respins înregistrarea acestuia. Partidul a anunțat că va ataca decizie în Justiție.
La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din Republica Moldova cetățenii moldoveni stabiliți temporar sau permanent în România își vor putea exprima opțiunea de vot în 23 de secții de votare care vor fi organizate în 14 orașe din România.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.