Guvernul lui Orban a anunțat măsura pe 3 aprilie, la scurt timp după ce liderul israelian Benjamin Netanyahu a ajuns în Ungaria pentru o vizită de stat, sfidând un mandat de arestare al CPI.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în urmă cu mai bine de două decenii pentru a-i urmări penal pe cei acuzați de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Ungaria este membru fondator al CPI și a ratificat documentul său fondator în 2001. Cu toate acestea, legea nu a fost promulgată.
Premierul Orban a declarat luna trecută că „CPI nu mai este o instanță imparțială, o instanță de drept, ci mai degrabă o instanță politică”.
Ungaria a respins ideea de a-l aresta pe prim-ministrul israelian și a numit mandatul „nerușinat”.
Proiectul de lege pentru retragerea din CPI a fost adoptat marți, 20 mai, cu 134 de membri votând „pentru” și 37 „împotrivă”.
„Ungaria respinge ferm utilizarea organizațiilor internaționale, în special a instanțelor penale, ca instrumente de influență politică”, se arată în proiectul de lege, depus de vicepremierul Zsolt Semjen.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu a numit decizia Ungariei de a părăsi CPI „o decizie îndrăzneață și principială”.
Prim-ministrul israelian se confruntă cu un mandat de arestare al CPI pentru acuzații de crime de război în Gaza. Netanyahu a negat acuzațiile care au dus la emiterea mandatului internațional pe numele său.
Retragerea unei țări din CPI intră în vigoare la un an după ce Secretarul General al Națiunilor Unite primește o notificare scrisă a deciziei.
În trecut, și Statele Unite au avut o poziție critică față de CPI, chiar dacă nu sunt stat membru. Mai mult, în februarie 2025, Trump a impus sancțiuni economice și de călătorie asupra persoanelor implicate în anchetele CPI care vizau cetățeni americani sau aliați ai SUA, inclusiv Israelul.
Momentul sancțiunilor SUA a coincis cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al Apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.
Măsura Washingtonului, de sancționare a CPI, a fost criticată de reprezentanții Uniunii Europene, care au spus că instanța internațională trebuie să rămână independentă și imparțială.
Curtea Penală Internațională are 125 de țări membre și este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.
Îți mai recomandăm Netanyahu, în vizită la Budapesta. Ungaria se retrage din Curtea Penală InternaționalăEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.