Cinci proiecte vor fi trimise Parlamentului pentru amendamente, a anunțat premierul Bolojan.
Guvernul s-a reunit vineri în ședință pentru adoptarea proiectelor din pachetul II de măsuri fiscale. După o întârziere de câteva săptămâni, Executivul a decis ca acest pachet să fie împărțit în șase proiecte, pentru ca o eventuală respingere la Curtea Constituțională a unuia dintre proiecte să nu le afecteze și pe celelalte.
Guvernul urmează să-și asume săptămâna viitoare răspunderea în Parlament pentru întreg pachetul.
„Am încheiat o ședință de guvern extraordinară. Pe ordinea de zi au fost 5 din cele 6 pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Pachetul VI pentru reforma administrației publice urmează să fie discutat duminică, atunci când va exista o nouă ședință de Guvern, astfel încăt la finalul săptămânii următoare toate cele șase pachete să poată fi adoptate”, a anunțat premierul Ilie Bolojan într-o declarație de presă susținută la finalul ședinței.
Au fost discutate: pensiile magistraților, pachetul pe sănătate, companiile de stat, autoritățile autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, și componenta de fiscalitate-insolvență.
Proiectul privind pensiile magistraților prelungește vârsta de pensionare la 65 de ani într-un termen de 10 ani.
Bolojan a punctat și modificarea valorii pensiei în magistratură, pentru care a existat „o situație anormală” care a făcut posibil ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată.
„Azi valoarea pensiei medii în magistratură e între 4.800 și 5.000 de euro, o pensie de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 -600 euro. Pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, care oricum e cea mai mare din România”, a punctat premierul.
A treia componentă nu a fost rezolvată prin proiectul adoptat vineri de guvern cu privire la procesele pentru salarii declanșate de magistrați, de peste 2 miliarde de lei, care trebuie plătite de stat. „Trebuie o clarificare care să nu mai permită procese în cascadă care să facă impredictibil bugetul”, a spus Bolojan.
Adoptarea proiectului privind reforma administrației a fost amânată pentru că „mai sunt câteva chestiuni de discutat”, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Dogioiu.
Cât privește reforma în domeniul sănătății, ministrul Alexandru Rogobete, prezent la briefingul de după ședința de guvern, a dat asigurări că proiectul adoptat vineri de Executiv „clarifică modul de evaluare a managerilor de spitale”.
Șefii de secții din spitale nu vor mai fi numiți de universități, ci vor ocupa funcția prin concurs în spitalele clinice. „Va trebui să fie cadru universitar, nu cel mai mare în grad, dar ocuparea funcției va fi prin concurs”, a spus Rogobete.
De asemenea, decontarea serviciilor în cabinetele de medicină de familie se va face în: 20% din buget pe serviciul per capita și 80% per serviciu. Cele 3,2 miliarde de lei economisite vor fi distribuite pentru alte activități medicale, a spus el.
Serviciul „per capita" se referă la o sumă de bani sau o cantitate de bunuri/servicii alocată „pe cap de locuitor" sau „pe persoană". În context medical, în special în medicina de familie din România, plata per capita este o modalitate prin care medicii sunt remunerați pe baza numărului de pacienți înscriși pe lista lor, indiferent de numărul de servicii medicale efectuate, scopul fiind încurajarea accesului la îngrijiri primare.
„Ne dorim să menținem bugetul existent în Sănătate, nu să avem tăieri. Economiile le vom regăsi în creșterea punctului pentru ambulatoriile de specialitate. Atunci când într-o unitate sanitară anvelopa salarială va depăși anvelopa pentru servicii medicale va fi activat un indicator negativ.”
În ceea ce privește ambulatoriile de specialitate, va crește programul de lucru, acolo unde există resursă umană. „Din analiza noastră, se poate în peste 60% din unități. Nu în toate specialitățile, ci acolo unde există adresabilitate”, a adăugat Rogobete.
El a anunțat și creșterea taxei de clawback.
Taxa de clawback este o contribuție pe care producătorii de medicamente din România o plătesc statului atunci când valoarea vânzărilor de medicamente compensate depășește bugetul alocat acestora de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Producătorii sunt obligați să returneze o parte din profitul realizat, contribuind astfel la acoperirea costurilor suplimentare.
Mecanismul a fost introdus în 2012 cu scopul de a recupera costurile de la bugetul de stat, însă a fost criticat pentru impactul negativ asupra accesului la tratamente și pentru nesustenabilitatea sa.
Radu Oprea, secretarul general al guvernului, a dat detalii privind guvernanța corporativă a ANCOM, despre care a spus că este o reformă cuprinsă în PNRR, cunoscută ca Reforma 9.
Prin pachetul adoptat vineri de guvern au crescut cerințele de la aceste companii, care „să aibă mai mulți specialiști pe domenii diverse”.
Cât privește eficientizarea AMEPIP, Radu Oprea a spus că de interes pentru opinia publică este scăderea numărului de membri în consilii de administrație (CA) de la 7 la 5, de la 5 la 3 și reducerea indemnizațiilor în procente semnificative. „Componenta variabilă a fost redusă drastic la maxim 2 salarii medii brute lunare, dar care se iau o singură dată pe an”, a declarat secretarul general al guvernului.
Îți mai recomandăm Cât mai pot salva din deficit măsurile financiare propuse în Pachetul IIEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI