PSD nu e foarte încântat de pachetul fiscal anunțat de premierul Bolojan, dar promite că va susține Guvernul în Parlament

Marți, 2 iulie, premierul Ilie Bolojan (PNL) a prezentat un pachet fiscal prin care Guvernul propune reducerea deficitului bugetar.

Pachetul include, ca principale măsuri – creșterea TVA la 21% (de la 19%), respectiv la 11% (pentru produsele care aveau TVA de 9% respectiv 5%), creșterea impozitului pe dividende, majorarea accizelor la tutun și țigări și plata contribuției la asigurările de sănătate (10%) pentru pensiile de peste 3.000 de lei (aplicabilă sumelor cu care depășesc acest prag).

Este primul dintr-o serie de trei astfel de pachete de măsuri, a spus prim-ministru, care a adăugat că „îl vom aproba prin asumarea răspunderii guvernului săptămâna viitoare.”

Guvernul își dorește ca până marți, 8 iulie, când România va prezenta în Consiliul EcoFin de la Bruxelles măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar de peste 9% din PIB, pachetul fiscal să treacă deja prin Parlament.

Deși sunt mai mulți pași procedurali de urmat, „eu cred că marți vom fi gata cu totul”, spune pentru Europa Liberă secretarul general al Guvernului, Radu Oprea (PSD).

Deocamdată, pachetul de măsuri fiscale este în consultare publică pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Rezerve și critici dure din PSD

După ce luni, 30 iunie, noul Guvern a aprobat Ordonanța de Urgență de reducere a sporurilor pentru condiții vătămătoare, stârnind proteste în rândul angajațiilor din numeroase instituții, noul Executiv a decis să adopte pachetul fiscal anunțat marți, 2 iulie, prin angajarea răspunderii, în Parlament.

„E o modalitate de a promova un pachet de măsuri, altfel ar fi durat foarte mult în Parlament (să fie parcurs procesul de aprobare, n.r.)”, spune pentru Europa Liberă europarlamentarul PSD Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al formațiunii.

Atât Tudose, cât și colegul său de formațiune, Florin Jianu, vicepreședinte al formațiunii, responsabil de sectorul IMM, spun că altele ar fi trebuit să fie măsurile prioritare de reducere a deficitului bugetar.

Creșterea ratei de colectare a taxelor existente deja, reducerea cheltuielilor și reforma administrativă sunt câteva exemple.

Alte voci importante din PSD, precum fostul ministru al Finanțelor, deputatul Adrian Câciu și liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, s-au exprimat public, pe un ton și mai vehement.

„România nu are nevoie de austeritate oarbă, ci de responsabilitate inteligentă”, a scris pe Facebook fostul ministru Câciu.

„Din perspectiva măsurilor fiscale, efectul va fi creșterea inflației și intrarea în recesiune (nu tehnică, ci reală)”, a adăugat el. Deputatul PSD a criticat și reducerile drastice de cheltuieli publice, care ar urma să facă parte dintr-un al doilea pachet, considerându-le tot cu efect recesionist.

Cu toate acestea, reprezentanții PSD contactați de Europa Liberă spun că formațiunea va susține angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, variantă aleasă din motive practice, pentru rapiditate.

„Suntem cumva prinși într-o menghină, dar ieșirea noastră de la guvernare ar însemna aruncarea țării în haos. Or, asta ar însemna încadrarea economiei noastre la categoria junk și de aici încolo (mai jos, n.r.) nu mai e nimic”, explică Tudose.

Liderii și membrii PSD spun că, în ciuda reținerilor pe care le au față de unele măsuri fiscale, nu au emoții legate de susținerea Parlamentului pentru pachetul fiscal, chiar dacă opoziția (în frunte cu AUR) va depune o moțiune de cenzură.

Acest lucru poate fi făcut în termen de trei zile după ce premierul Bolojan va prezenta pachetul și își va asuma răspunderea Guvernului, în plenul Parlamentului.

„Câtă vreme se vine cu un pachet fiscal asumat în guvern, deci în coaliție, nu pot exista emoții”, spune pentru Europa Liberă, președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL).

Creșterea taxelor, criticată dinspre PSD

Președintele Consiliului Național al PSD, europarlamentarul Mihai Tudose, spune că nu a existat o ședință la nivelul întregului partid cu privire la pachetul de măsuri fiscale dar că, în nume personal, consideră că nu introducerea sau creșterea unor noi taxe era prioritară.

Pe de o parte, „toată literatura de specialitate spune că în condiții de criză relaxezi taxele”, susține Tudose. Pe de alta, „măsurile de reducere a deficitului ar fi trebuit să aibă ca prioritate creșterea colectării la bugetul de stat”, susține el.

„Dacă poți strânge 20 de lei și tu colectezi 15 lei, ai o problemă. După creșterea colectării, ar fi trebuit să vedem ce avem de făcut.”

Rata slabă de colectare a TVA – care va crește prin noul pachet de măsuri fiscale – a fost criticată de altfel de numeroși economiști în ultimii ani. România are un deficit de 30% între ce poate colecta din această taxă și cât încasează efectiv, la o medie europeană de aproximativ 6%.

Tudose a adăugat, totuși, că pachetul fiscal trebuie analizat mai în detaliu. O poziție similară a avut și vicepreședinta PSD pentru domeniul Muncii, Olguța Vasilescu, primarul Craiovei.

În ce o privește, preocuparea principală este de a fi stabilită cea mai bună formulă în privința numărului de polițiști locali raportat la numărul de locuitori, reorganizarea Poliției locale fiind inclusă în programul de guvernare 2025-2028.

„Analizăm încă pachetul fiscal”, a spus ea.

La rândul său, senatorul Florin Jianu, vicepreședinte al PSD pe sectorul IMM susține că „creșterea TVA și a impozitelor va avea efectul contrar celui propus pentru că va determina o inhibare a consumului si o gripare a economiei!”

Fost președinte al Consiliului Național al IMM-urilor, Jianu prezenta în luna mai rezultatele unei analize făcute cu ajutorul a peste 1.600 de antreprenori, iar concluziile arătau că creșterea TVA reprezenta una din principalele temeri. Reducerea impozitului pe dividende era o doleanță.

Prin pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan atât TVA, cât și impozitul pe dividende urmează să crească.

„Trebuia început cu tăierea cheltuielilor și reforma administrativă, nu cu pachet de măsuri care să vizeze tot mediul de afaceri si cetățenii!”, mai spune Jianu.

Reducerea cheltuielilor ar urma să se regăsească într-un al doilea pachet de măsuri, care ar trebui adoptat până la final de iulie 2025, potrivit premierului Bolojan.

Pentru deputatul PSD Adrian Câciu, nici reducerea cheltuielilor nu este însă de bun augur.

„Unii confundă buna guvernare cu tăierea arbitrară de cheltuieli și creșterea, tot arbitrară, a impozitelor. Dar adevărul este simplu: nu putem construi o țară performantă cu măsuri de criză permanentizate”, a reclamat el, într-o postare critică la adresa măsurilor anunțate de prim-ministrul liberal.

Măsurile prezentate de Ilie Bolojan „afectează populația săracă și clasa de mijloc dar lasă bogații în pace”, consideră Câciu.

„Privilegiile trebuie tăiate, exceptiile trebuie eliminate, respectul public trebuie reintrodus. Dar respectul și calitatea nu se introduc nici cu bani și nici cu tăierea banilor de la oameni”, a mai spus el.

Fostul ministru de Finanțe crede că România are nevoie de „reforme fiscale profunde, nu de panică bugetară”, „colectare mai bună a veniturilor, nu doar de reduceri de personal și tăieri cu barda”, „combaterea risipei reale, nu a investițiilor necesare”.

Lideri PSD, deranjați de învinuirea PSD pentru deficit și banii cheltuiți din fondul de rezervă

Fostul premier Mihai Tudose spune că în ultimii ani, cât PSD s-a aflat la guvernare (în coaliție cu PNL), s-au accelerat investițiile, mari, în special în infrastructură. Asta a contribuit la deficit, dar efectele pozitive se vor vedea în timp, spune el.

„Dacă noi nu făceam acele investiții, eram cu deficitul de 3-4%. Noi avem co-finanțare de până 60% la astfel de proiecte (finanțate în rest cu bani europeni, n.r.) de autostrăzi. Nu făceam autostrada Moldovei și aveam deficit mic, nu? Această situație nu se perpetuează la nesfârșit, iar acei bani o să producă, o să atragă investiții în jur.”

Tudose, unul dintre cei mai influenți lideri din PSD, a subliniat că au crescut și salariile și pensiile populației, care dacă nu s-ar fi făcut, de asemenea deficitul putea fi mai mic.

„Deci depinde ce faci cu banii”, adaugă el.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a avut o abordare cu accente politice și mai pronunțate.

„Stimați parteneri de coaliție, nu vă jucați cu focul! Încetați să propagați ideea că PSD este vinovat pentru deficitul actual! În primul rând, în ultimii șase ani, PSD a avut premier doar 20 de luni. Restul a aparținut PNL, iar deciziile au fost luate împreună și cu UDMR. Mai mult, când am intrat la guvernare, am găsit fix același deficit”, a transmis el, citat de Agerpres.

„PSD ori va fi tratat cu respect în această alianță, ori nu va mai fi deloc”, a adăugat el.

Un alt reprezentant cunoscut al PSD, care nu a dorit însă să-i fie divulgată identitatea, a subliniat că criticile la adresa social-democraților pentru sumele mari cheltuite din fondul de rezervă nu sunt corecte.

Folosirea banilor direct din fond a reprezentat doar un mecanism prin care se putea face așa, altfel banii necesari ar fi fost oricum alocați, prin rectificare bugetară.

Banii au fost alocați direct din fond și așa au rezultat sume disproporționate față de cele din timpul altor guvernări, a explicat el.

Europa Liberă a scris în octombrie 2024 că în mandatul de premier al lui Marcel Ciolacu Guvernul a cheltuit din fondul de rezervă aproximativ 13 miliarde de euro (65 de miliarde de lei), mai mult decât toate celelalte cabinete începând cu 2018.

„Acest fond de rezervă nu este sinonim cu fondul de tip buffer-ul (tamponul de siguranță, n.r.) din Trezorerie, care nu a fost afectat”, a spus reprezentantul PSD.

El a negat că formațiunea social-democrată ar fi încurajat în vreun fel proteste ale sindicaliștilor.

Pe de altă parte, Mihai Tudose a spus că PSD a avut discuții apropiate cu sindicatele și înainte de alegeri, dar „votul popular a fost cel care a fost.”

Membrii PSD intervievați de Europa Liberă cer măsuri de compensare a categoriilor afectate de măsurile de austeritate ale Guvernului, de tipul tichetelor de energie.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.