Președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Ilie Bolojan. „Este interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă”

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Ilie Bolojan după două săptămâni de discuții între PSD, PNL, USR și UDMR, care au negociat pentru a se pune de acord cu structura unui guvern proeuropean, dar și pentru a stabili măsurile fiscale pe care le va adopta viitorul Executiv pentru scăderea deficiului bugetar până la sfâșitul acestui an.

Declarația președintelui Nicușor Dan la desemnarea premierului Ilie Bolojan

„Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Vreau să mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea guvernamentală pentru toate aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă și partidele au înțeles lucrul acesta.

De asemenea, este în interesul României ca, în majoritatea care susține guvernul, forțele politice să colaboreze și am încredere că o vor face. O întrebare legitimă a societății, de ce discuțiile acestea au durat o lună de zile, avem exemplul democrațiilor consolidate în care negocierea pentru formarea unui guvern cu multe partide durează mult mai mult decât o lună.

De altă parte, au fost chestiuni importante, sensibile și măsuri dificile pe care partidele și le-au asumat pentru guvernare și niciuna din zilele pe care le-am petrecut în aceste discuții nu a fost o zi pierdută.

Urgența pentru România este relansarea economică, dar ca să ai o relansare economică trebuie să ai o bază solidă și pentru asta trebuie să muncim și responsabilitatea este a guvernului și a coaliției care îl sprijină. E nevoie să corectăm deficitul financiar pentru a pune bazele pentru ca economia românească, cu tot potențialul pe care îl are, să poată să se dezvolte și să aducă prosperitate pentru români.

Domnul Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român. Este o persoană care în pozițiile pe care le-a avut, de primar, de președinte al Consiliului Județean, a dovedit pe de o parte că știe să reducă și să eficientizeze cheltuielile, pe de altă parte are o viziune de dezvoltare. Este persoana cea mai potrivită și va avea în mine un partener.”

Pe lângă presiunea politică, dată de necesitatea constituirii cât mai urgente a unui guvern și de încheierea mandatului de interimar al lui Cătălin Predoiu la conducerea vechiului guvern, negocierile au fost marcate și de presiunea economică dată de Reuniunea miniștrilor Finanțelor ai UE (ECOFIN), de pe 8 iulie, de la Bruxelles.

România a primit termen până pe 30 iunie pentru a adopta pachetul de măsuri menite să reducă deficitul bugetar ca să nu ajungă cu fondurile europene suspendate și cu PNRR în aer.

După ce joi a fost o zi plină de negocieri la Cotroceni cu PSD-PNL-USR-UDMR și minorități, decizia desemnării unui premier a fost temporar blocată de un diferend între președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

Negocierile privind noul guvern au intrat în impas, iar desemnarea prim-ministrului a fost amânată.

Potrivit surselor politice, cauza principală a impasului ar fi fost refuzul președintelui Nicușor Dan de a accepta o majorare a TVA, ca parte a pachetului de măsuri fiscale care să ducă la diminuarea deficitului bugetar.

Ilie Bolojan, de cealaltă parte, ar fi condiționat numirea sa de majorarea TVA de la 19% la 21% pentru a putea aduce venituri la bugetul de stat menite să-l echilibreze și să reducă, astfel, deficitul bugetar crescut în anii în care la conducerea Guvernului a fost Marcel Ciolacu.

Nicușor Dan, care l-a agreat pe Bolojan pentru postul de premier încă din campania electorală, a mai promis tot în campanie și că nu va majora TVA, în timp ce Ilie Bolojan ar fi insistat că majorarea TVA este necesară pentru echilibrarea bugetului și că deficitul nu va putea fi altfel redus.

Alte surse de tensiune ar fi fost nefinalizarea programului de măsuri fiscale, împărțirea portofoliilor ministeriale și solicitările PSD privind o rotativă la funcția de premier, ca-n vreme guvernării PSD-PNL când la conducerea guvernului s-au perindat prin rotație liderii de atunci ai PSD și PNL: Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Estimările arată că majorarea TVA de la 19% la 21% ar aduce la buget aproximativ 12 miliarde de lei anual. Totuși, impactul economic negativ este un motiv de îngrijorare pentru partide și mediul de afaceri. Măsura ar putea frâna consumul și activitatea economică.

Toate informațiile au fost vehiculate joi doar pe surse, niciunul din cei doi neavând vreo ieșire publică pe acest subiect.

În lipsa unui acord clar privind pachetul de reforme și măsurile fiscale, partidele și-au anulat ședințele programate pentru vineri.

PSD a anunțat că nici nu va mai organiza vineri scrutinul intern programat să aibă loc la ora 13:00 pentru a afla dacă partidul vrea sau nu să intre la guvernare, câtă vreme cei doi, Dan și Bolojan, nu au ajuns la o înțelegere și premierul nu va fi desemnat vineri.

Reprezentanții PSD susțin o conferință de presă după consultările avute cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni din București, 19 iunie 2025. La microfon: Sorin Grindeanu, presedintele interimar al PSD.

Surpriza și salvarea pentru Dan și Bolojan și deblocarea desemnării lui Bolojan la conducerea Guvernului par să fi venit vineri de la Ecofin, care ar fi păsuit guvernul până pe 15 octombrie cu prezentarea planului de reducere a deficitului bugetar.

Numai că raportul EcoFin, consultat între timp de Profit.ro , nu doar că nu „păsuiește” România de mărirea niciunei taxe ci prevede măsuri mult mai dure decât cele preconizate.

EcoFin va cere României să adopte o reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB" pe an, în contextul în care deficitul în 2024 a fost de 9,3% faţă de ţinta de 7,9% prevăzută în planul fiscal pe şapte ani, încheiat cu Comisia Europeană.

Draftul a fost pregătit de EcoFin pentru întâlnirea de pe 8 iulie și se bazează pe situația actuală în care se află România pentru că nu a luat măsuri de corecție a deficitului până la acest moment.

România ar trebui să grăbească luarea măsurilor de corecție până la finalul lunii iunie și întâlnirea EcoFin și pentru a trece de evaluările agențiilor de rating din această vară.

În document i se cere României să facă creșteri de taxe mai mari decât e prevăzut în prezent în planul fiscal și o limitare drastică a cheltuielilor bugetare.

Veniturile suplimentare de peste 1,7% din taxe ar trebui să fie însoţite de eficientizarea ANAF şi a mecanismelor sale de colectare, precum şi de un control riguros al cheltuielilor, inclusiv în ce priveşte cheltuielile cu salariile în sectorul public.

În prezent, reforma fiscală prevede creșteri de venituri la buget de 1,3% din PIB pentru nouă luni de aplicare în 2025 și un impact de 1,7% pe întreg anul începând din 2026.

Draftul de recomandare aflat în lucru la nivelul EcoFin nu este, așadar, o păsuire pentru România, așa cum s-a scris pe surse în presa din România pentru a justifica deblocarea numirii lui Ilie Bolojan în funcția de premier.

În cazul acesta se pune întrebarea legitimă cum anume s-a deblocat diferendul dintre cei doi câtă vreme Bolojan, susținător al majorării TVA și care a condiționat numirea sa de majorarea taxelor, a fost desemnat premier de președintele care a promis în campania electorală că nu va majora nicio taxă?

Declarația lui Ilie Bolojan după desemnarea sa în funcția de premier

„Vă mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o prin această nominalizare. Sunt conștient de marea responsabilitate pe care mi-o asum, datorită situației dificile în care se găsește țara noastră, ca efect al crizei bugetare îndelungate. Începând din această dupa-amiază, voi continua discuțiile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorități parlamentare pentru definitivarea programului de guvernare.

În aceste acțiuni voi urmări trei direcții: să punem ordine în finanțele țării, să lucrăm pentru o bună guvernare care să creeze condiții de dezvoltare în România și, prin tot ceea ce facem, nu în ultimul rând, să arătăm respectul cuvenit românilor.

Și știu că nu va fi o întreprindere ușoară, dar am convingerea că împreună cu președintele României, cu oamenii responsabili din partidele politice și, bazându-ne pe cetățenii țării noastre, putem trece de această situație dificilă și repune România pe un drum bun.”

Consiliul miniştrilor responsabili de finanţe şi economie din statele UE a emis vineri o serie de recomandări pentru România și a stabilit termenul de 15 octombrie 2025 pentru ca Bucureștiul să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv, potrivit surselor Digi24.

Ulterior, România ar trebui să raporteze progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandării cel puțin o dată la șase luni, în primăvară, în contextul raportului său anual de progres, și în toamnă, până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv.

De pe ce poziții pleacă partidele la negocieri cu premierul desemnat Ilie Bolojan pentru formarea Guvernului

Joi seara, după o zi de discuții oficiale și informale, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat amânarea dezbaterii interne programate pentru vineri privind intrarea la guvernare. El a spus că nu există încă un plan finalizat de măsuri fiscale.

„PSD nu poate cere membrilor de partid un vot în alb, în absența unui plan fiscal agreat şi a unei propuneri de premier”, a precizat Grindeanu. Aproape 5.000 de membri urmau să voteze măsurile fiscale și acordul politic, însă „niciuna dintre condiții nu este îndeplinită”, a declarat președintele interimar al PSD.

După impasul legat de eventuala numire a lui Ilie Bolojan premier, discuția legată de un posibil premier tehnocrat a revenit.

Sorin Grindeanu a mai spus însă că PSD preferă o guvernare politică și susține ideea unei rocade guvernamentale.

„Cred că rocada e mai bună decât varianta unui tehnocrat”, a declarat liderul social-democrat.

După consultările de la Cotroceni, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că formațiunea pe care o reprezintă îl susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier.

Fritz a precizat că USR nu este entuziasmat de ideea creșterii TVA, dar „nu este o linie roșie dacă pachetul de măsuri arată o voință de reformă reală”. USR propune tăieri de cheltuieli, eșalonarea investițiilor și majorări de accize pe tutun, alcool și jocuri de noroc.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a insistat asupra formării unei majorități politice largi și a cerut portofoliile Dezvoltării și Culturii. Liderul UDMR a declarat în același timp că formațiunea lui și-ar dori un minister avizator, care să aibă un impact asupra aplicării planului de guvernare.

Delegația PNL la Cotroceni nu a făcut nicio declarație după discuțiile cu premierul Nicușor Dan, chiar dacă Ilie Bolojan era considerat favorit pentru funcția de premier.

Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu, aflat în funcție din 6 mai, avea termen până pe 20 iunie, când expiră cele 45 de zile permise de Constituție.

Dacă nu s-ar fi format rapid un nou guvern pentru adoptarea la fel de rapidă a unui plan de măsuri de reducere a deficitului, România riscă intrarea în procedură de deficit din partea Comisiei Europene, ceea ce presupune inclusiv pierderea de fonduri europene.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI