NATO analizează un răspuns la intruziunea avioanelor de război rusești. Va putea să le doboare?

Un avion de vânătoare rusesc MiG-31 care transporta o rachetă Kinjal decolează de la baza aeriană Hemeimeem din Siria, în 2021.

Pe scurt

  • Consiliul Nord-Atlantic al NATO se întrunește marți, pe 23 septembrie, după ce spațiul aerian al Estoniei și cel al Poloniei au fost încălcate de avioanele rusești de vânătoare.
  • Avioanele rusești au fost escortate de aliații NATO, în timp ce dronele de deasupra Poloniei au fost doborâte. Incidentele sunt văzute ca provocări care testează răspunsul NATO.
  • Dezbaterile iau în calcul și măsuri mai severe, inclusiv doborârea avioanelor rusești, dând exemplul acțiunii Turciei din 2015.

Oficialii NATO se reunesc pe 23 septembrie pentru o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic (NAC), convocată de Estonia ca răspuns la incursiunea avioanelor de vânătoare ruseștiîn spațiul său aerian de săptămâna trecută.

Acel incident și incursiunile anterioare ale dronelor rusești în alte țări NATO, în special în Polonia, pe 10 septembrie, au pus Alianța în dificultate pentru a găsi răspunsul potrivit.

Președintele ceh Petr Pavel, soldat de carieră, care a fost înalt oficial NATO – șef al Comitetului Militar, a sugerat într-o declarație pentru presa cehă, pe 20 septembrie, chiar doborârea avioanelor rusești, dacă este necesar.

În cazul Poloniei, unele dintre drone au fost doborâte cu resurse aeriene poloneze și NATO.

În Estonia, avioanele rusești au fost escortate de avioane suedeze, finlandeze și italiene - această din urmă națiune fiind responsabilă în prezent de misiunea de poliție aeriană a alianței în zona baltică, împreună cu Spania și Ungaria.

Îți mai recomandăm Cea mai recentă încălcare a spațiului aerian NATO de către Rusia alarmează aliații

Oficiali NATO care au vorbit cu RFE/RL sub condiția anonimatului spun că este mult mai ușor să obții autorizația de a trage asupra unei drone fără pilot, mai ales dacă aceasta este văzută ca îndreptându-se spre o infrastructură critică, decât asupra unui avion cu pilot.

Pot ei să tragă?

Ca regulă generală: NATO este o alianță defensivă formată din 32 de națiuni suverane. Asta înseamnă că, în cele din urmă, depinde de fiecare țară cum își supraveghează și își apără teritoriul - inclusiv spațiul aerian.

Dar, de obicei, se aplică o abordare de „prudență înainte de orice”. Cu alte cuvinte: „Nu trageți imediat”.

Dar lucrurile stau diferit dacă există o misiune sau o operațiune în desfășurare care este sub umbrela NATO.

Acesta este cazul celor opt grupuri de luptă de pe flancul estic al alianței și al misiunii de poliție aeriană baltică, care există de la aderarea Estoniei, Letoniei și Lituaniei în 2004.

Aliații NATO cu avioane de vânătoare patrulează pe rând la fiecare patru luni cerul trioului baltic, care nu are propria putere aeriană.

În cazuri de acest fel, regulile de intervenție sunt stabilite de NAC, care este principalul organ decizional politic al alianței.

Deciziile se iau în unanimitate, aspectele militare fiind apoi executate de Comandantul Suprem Aliat din Europa (SACEUR).

Îți mai recomandăm Estonia anunță că i-a fost violat spațiul aerian de avioane rusești. Zona unei platforme poloneze de foraj, încălcată de avioane rusești

Acesta este întotdeauna un general american; în prezent, e generalul Alexus G. Grynkewich, care a preluat funcția în iulie.

Fiecare misiune sub conducerea sa are propriile reguli specifice de intervenție. Ce le unește pe toate este faptul că nu sunt făcute publice și ar trebui să-i țină pe inamici în suspans.

Ce complică și mai mult lucrurile este faptul că NATO, ca organizație, are puține resurse sub propria comandă. În schimb, majoritatea aliaților își oferă capacitățile naționale către SACEUR, dar își mențin propriile restricții naționale.

Un exemplu ipotetic: dacă avioanele italiene sunt rugate să doboare drone deasupra Poloniei în cadrul noii operațiuni Eastern Sentry - Santinela Estică a alianței, cineva de la Roma trebuie să dea undă verde.

În funcție de răspuns, acesta ar putea fi un șef militar, un ministru al Apărării sau chiar prim-ministrul țării.

În alte cazuri, țările permit SACEUR sau comandanților săi să ia decizia.

După cum s-a menționat, există un standard ridicat pentru deschiderea focului, în special asupra avioanelor rusești cu echipaje umane.

Avioanele NATO implicate în misiunea de poliție aeriană din Marea Baltică nu ar trebui să tragă în ele.

Doi oficiali NATO au declarat pentru RFE/RL că cele trei avioane MiG care au petrecut, pe 19 septembrie, 12 minute în spațiul aerian estonian nu au reprezentat o amenințare directă la adresa țării.

Mai degrabă, au spus ei, a fost o provocare pentru a testa răspunsul Alianței, iar aeronavele NATO au procedat corect escortând-le.

Însă înțelepciunea acestei idei este acum dezbătută public.

La fel ca președintele ceh, prim-ministrul polonez Donald Tusk și ministrul lituanian al Apărării, Dovile Sakaliene, au sugerat că ar putea deveni necesară doborârea avioanelor rusești.

De ce a deschis focul Turcia

Exemplul doborârii de către Turcia a unui avion rusesc Sukhoi-24M în apropierea graniței turco-siriene în 2015 este invocat adesea.

Avionul a încălcat spațiul aerian turc timp de 17 secunde, în toiul războiului sirian, după ce fusese avertizat de numeroase ori să-și schimbe cursul.

Aceasta era o situație mai simplă. Turcia a luat propria decizie de a-și folosi propria forță aeriană, așa cum considera de cuviință.

Deși tensiunile dintre Ankara și Moscova erau mari, iar aceasta din urmă a impus sancțiuni imediate, relațiile s-au încălzit din nou șase luni mai târziu, liderul turc Recep Tayyip Erdogan exprimându-și regretul.

Îți mai recomandăm Reuniune de urgență a ONU, pe tema violării spațiului aerian al Estoniei. Summit legat de recunoașterea statului palestinian

NATO a fost de partea Ankarei, dar a cerut prudență și a desfășurat mai multe avioane AWACS (Sistem de avertizare și control aerian) în țară.

La fel ca Turcia atunci, și Polonia la începutul lunii septembrie, Estonia a solicitat consultări în temeiul Articolului 4 al NATO, consultări care au loc marți dimineață, pe 23 septembrie.

Tallinn va sublinia probabil că aceasta este a cincea încălcare a spațiului aerian rusesc din acest an, că cele două avioane au avut transponderele oprite și nu au reușit să comunice cu controlul traficului aerian estonian.

Acest comportament devine din ce în ce mai frecvent în rândul avioanelor rusești în teatrul de operațiuni de la Marea Baltică.

Oficialii NATO cred că unii aliați vor repeta avertismentul că ar putea fi forțați să doboare data viitoare. Însă regulile de intervenție pot fi modificate și în alte moduri, cum ar fi permiterea aeronavelor aliate să zboare mai aproape de avioanele inamice sau să tragă focuri de avertisment.

Îți mai recomandăm Dronă interceptată în spațiul aerian al României. Avioane de luptă, ridicate de la Baza Fetești și de la Kogălniceanu pentru monitorizare

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI